ANALIZA Veridica.ro// SUA și Rusia, la cuțite din nou: concluzii pentru mediul securitar din Europa de Est

Madalin Necsutu
26/03/2021
Preșdintele SUA, Joe Biden. Sursa Foto: Egypt Independent

Tensiunile recente pe axa Washington - Moscova dintre cei doi lideri Joe Biden și Vladimir Putin le dau cu siguranță de muncă analiștilor politici din toată lumea care încearcă să decripteze  narațiunile celor doi și cumva să prevadă ce curs ar urma acestea, se arată în cea mai recentă analiză a portalului Veridica.ro Pe agenda actuală, SUA și Rusia au o serie de subiecte mari precum situația din Ucraina, Siria, dosarul nuclear iranian, situația din nordul Africii. Mai sunt și alte fricțiuni legate de otrăvirea și condamnarea opozantului rus Alexei Navalnîi, scandalul atacurilor cibernetice SolarWinds și recompensele puse de Moscova pe capul militarilor americani din Afganistan. 

Miza personală a lui Biden

Dar două chestiuni personale par să-l preocupe intens pe liderul de la Casa Albă, Joe Biden - amestecul Rusiei în alegerile prezidențiale din 2016 și 2020, precum și târârea fiului său, Hunter Biden, în retorica ultimei campanii electorale și scandalul cu compania energetică „Burisma” din Ucraina pentru care acesta a lucrat timp de cinci ani. 

Interferența repetată a Rusiei în alegerile prezidențiale din SUA a constituit detonatorul ultimelor evoluții. Dar să le privim cronologic pentru a vedea mai bine succesiunea evenimentelor. Pe 16 martie, un raport al Biroului Directorului pentru Informaţii Naţionale, intitulat „Amenințări externe la adresa alegerilor federale din SUA” dezvăluia pe 16 pagini eforturile Rusiei ce au vizat „denigrarea candidaturii președintelui Biden și a Partidului Democrat, sprijinirea fostului președinte Trump, subminarea încrederii publicului în procesul electoral și exacerbarea diviziunilor socio-politice din SUA”.

Documentul este o analiză exhaustivă a interferențelor străine în alegerile prezidențiale din 2020 și echivalează cu o respingere decisivă a mai multor teorii puse în circulație de Trump și aliații săi. Raportul nu explică doar „modus operandi” al Rusiei, ci și al altor actori co-interesați precum China, Iran și alții. 

Documentul demontează cumva acuzațiile făcute de Trump și staff-ul său cu privire la relațiile lui Biden și ale familiei sale în Ucraina. Comunitatea americană de informații prezintă detaliat modul în care Putin a știut și cel mai probabil a și dirijat operațiuni ale Moscovei în privința campaniei electorale americane. 

„Un element-cheie al strategiei Moscovei în acest ciclu electoral a fost să folosească intermediari conectați la serviciile speciale ruse pentru a impune narațiuni menite să influențeze - inclusiv unele care induc în eroare și acuzații nefondate la adresa președintelui Biden - media americane, pe oficialii americani, lideri de opinie din SUA inclusiv unii apropiați de Donald Trump și fosta sa administrație”, se precizează în raportul recent al comunității de informații americane. 

Operațiunea din Ucraina a fost desfășurată de ruși prin intermediul parlamentarului ucrainean Andrei Derkaci. Campania de denigrare a lui Biden și fiului său a fost condusă de Derkaci şi are legături cu serviciile de informaţii ruseşti, se arată în raport.

Un rol cheie l-a avut şi un al doilea om cu legături cu serviciile de informaţii ruseşti, Konstantin Kilimnik, potrivit raportului. 

Kilimnik şi Derkaci s-au întâlnit şi au oferit materiale persoanelor legate de Trump pentru a face presiuni pentru deschiderea unor investigaţii oficiale, iar Derkaci a lansat patru înregistrări audio pentru a încerca să-l implice pe Biden în scandalul de corupţie.

Kilimnik era asociat cu Paul Manafort, care a ocupat funcţia de şef al campaniei lui Trump din 2016. Trump l-a graţiat anul trecut pe Manafort pentru o condamnare penală care a rezultat din ancheta procurorului special Robert Mueller. Toate aceste povești cu iz de romane de spionaj sunt incluse în cel mai nou raport al comunității de informații. 

De la „copilul plictisit din ultima bancă” la „criminal”

În aceeași zi cu publicarea raportului, Joe Biden a declarant, în cadrul unui interviu pentru ABC News, că este de acord cu afirmația că președintele rus Vladimir Putin este un „ucigaș” și că „va plăti un preț” pentru intervenția în alegerile din SUA.

În același interviu, Biden a dezvăluit că l-a avertizat direct pe Putin cu privire la un posibil răspuns în timpul unui apel la sfârșitul lunii ianuarie: „Am avut o discuție lungă, el și eu, ne cunoaștem relativ bine. Și conversația a început, am spus: „Te cunosc și tu mă cunoști. Dacă se confirmă acest lucru [acuzațiile din raport -n.r.], atunci fii pregătit!”. 

Replica lui Putin nu a întârziat să apară și a fost una puerilă, care ar suna cam așa: „cine zice, ăla e!”. 

De asemenea, Kremlinul a respins ca nefondate acuzațiile din raportul intelligence-ului american și le-a catalogat ca pretexte pentru noi posibile noi sancțiuni. Ambasadorul rus în Statele Unite, Anatoli Antonov, a zburat la Moscova, pe 21 martie, pentru consultări. 

O răcire și mai mare a relațiilor între Biden și Putin și o eventuală înghețare a dialogului nu poate aduce la nimic bun. Într-un scenariu mai dur, se poate ajunge chiar și la o situație de paranoia similară cu cea din Războiul Rece, când, pe fondul neîncrederii reciproce, în 1983 liderii sovietici au ajuns chiar la ipoteza că americanii ar putea lansa un atac nuclear preventiv asupra URSS. La conducerea URSS se afla atunci Iuri Andropov, fost șef al KGB-ului și unul dintre oamenii pe care Putin îi admiră cel mai mult

Scenarii pentru ambițiile militare ale Putin: Statele baltice și Europa de Est în pericol

Tensiunile americano-ruse survin într-un context în care temerile că Rusia ar putea ataca din nou state din Europa persistă. După Georgia, 2008, episodul anexării Crimeii în 2014 a arătat o Rusie tot mai militaristă în ceea ce Moscova consideră spațiul său geopolitic vital. O linie roșie pe care Occidentul nu ar trebui să o treacă. Într-o analiză recentă lansată de Politico, autorul Leon Aron, director de studii rusești la American Enterprise Institute, se întreabă dacă cumva „Putin ar putea lansa o nouă invazie?”. 

„Acum, la cea de-a șaptea aniversare a Anschluss-ului [Anexarea -n.r.] Crimeii, mulți dintre aceiași vectori care au produs invazia Ucrainei sunt din nou aici. Anticiparea traiectoriei lor și formularea unui plan ar trebui să fie printre principalele preocupări ale administrației Biden”, scrie autorul. 

El susține că anexarea Crimeii s-a produs pe un fond scăzut al popularității lui Putin care a urcat vertiginos după consumarea episodului la 81 la sută, după ce un an înainte fusese la 65 la sută. Adică la un nivel aproape la fel de bun ca în 2008, atunci când a avut un maxim de 88 la sută popularitatea, după invadarea Georgiei. 

Politico a mai scris că, dacă Putin ar repeta scenariile de mai sus, nu mai puțin de cinci state ar putea fi victime sigure. Trei dintre ele - Georgia, Moldova și Ucraina - sunt țări cu „conflicte înghețate” care pot fi ușor dezghețate de trupele rusești sau de forțe proxy ale Moscovei. O altă țintă facilă ar fi Belarusul, cu o mare populației și tradiție rusească, iar al cincilea, Kazahstanul, care are mai mulți ruși etnici - 3,5 milioane - decât orice stat post-sovietic, cu excepția Ucrainei. 

Leon Aron notează că Putin ar obține cu adevărat un câștig de imagine în cazul în care ar ataca țările baltice, membre ale NATO.  Un raport al serviciile speciale estoniene arată o îngrijorare reală față de exercițiile militare ale Rusiei în zonă. Unul dintre acestea este Zapad 2021. „Exercițiul nu poate fi ignorat de Estonia și NATO, deoarece Rusia va desfășura zeci de mii de militari de-a lungul granițelor statelor baltice. Activitatea de zbor a Forțelor Aeriene Ruse peste Marea Baltică va crește semnificativ și este probabil ca Rusia să aducă nave de război suplimentare din Marea Neagră și flotele nordice în regiune”, se arată într-un raport al serviciilor speciale estoniene publicat anul acesta. 

Continuare pe Veridica.ro

Madalin Necsutu
26/03/2021

Comentarii