Republica Moldova este considerată de Comisia Europeană drept țara cu cea mai bună dinamică de reforme dintre toți candidații la aderarea la UE, iar autoritățile de la Chișinău depun un efort constat de a menține subiectul Republicii Moldova pe lista de priorități a țărilor din UE, a declarat la Chișinău ministrul de Externe Nicu Popescu.

Într-o conferință de presă ministrul a salutat raportul prezentat pe 8 noiembrie de Comisia Europeană, prin care aceasta a recomandat statelor europene să susțină deschiderea negocierilor de aderare la UE pentru Republica Moldova și Ucraina. „Este o dovadă că eforturile și progresele Republicii Moldova sunt recunoscute”, a spus Nicu Popescu.

Ministrul a subliniat că din raportul Comisiei Europene rezultă că Chișinăul a îndeplinit 94 la sută din sarcinile pe care le avea prevăzute în cele 9 recomandări formulate de Comisia Europeană când a oferit Republicii Moldova statutul de candidat la aderare. Trei capitole mai înregistrează restanțe, spune Nicu Popescu. Primul este progresul continuu și asigurarea unui proces transparent și meritocratic în numirea membrilor care au trecut evaluarea integrității, așa-numitul vetting, la Curtea Supremă de Justiție, în organele de autoevaluare judiciară și de procuratură, inclusiv în procesul de numire a Procurorului general. A doua măsură ține de alocarea resurselor necesare Procuraturii Anticorupție, iar a treia – de adoptarea unor măsuri pentru deoligarhizare prin reglementarea plăților în numerar și a fluxurilor financiare. „Sunt măsuri realizabile, chiar dacă suntem conștienți că pe domeniul deoligarhizării și a reformei justiției mai avem de lucru, împreună cu societatea, pentru a limita influența oligarhilor, hoților și a grupurilor de crimă organizată asupra sistemului nostru politic și economic”, spune Nicu Popescu.

„Raportul Comisiei Europene spune că Republica Moldova a obținut progrese în toate cele 33 de capitole de politici publice, iar în 9 dintre acestea progresele au fost substanțiale – libera circulație a capitalului, achizițiile publice, drepturile societăților comerciale, serviciile financiare, sectorul energetic, politica de taxare, politicile sociale și de angajare, politica vamală și politica externă și de securitate”, a spus Nicu Popescu.

În perioada următoare, Chișinăul pregătește aspectele tehnice ale lansării negocierilor cu UE. Chiar dacă decizia finală va fi votată de Consiliul European la mijlocul lunii decembrie, autoritățile moldovene deja sunt sigure că au susținerea completă a tuturor statelor europene. Nici măcar rezervele formulate de Ungaria în raport cu admiterea la negocieri a Ucrainei nu îngrijorează Chișinăul. „Avem o cooperare foarte bună și avem certitudinea că Ungaria sprijină ferm aspirațiile europene ale Republica Moldova și efortul de aducere a acesteia în UE. Pe bilateral, Ungaria a demonstrat mereu un sprijin clar și constant pentru integrarea europeană a Republicii Moldova”, a declarat Nicu Popescu.

 

Justiția rămâne una din problemele principale

Experții de la Chișinău sunt și ei optimiști că în decembrie toate statele UE vor susține decizia de a deschide negocierile de aderare cu Republica Moldova.

Totuși, aceștia subliniază că reformarea justiției va continua să rămână una dintre sarcinile dificile pentru Chișinău. Directorul Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), Iulian Groza, a subliniat în cadrul unui club de presă, organizat cu susținerea UE și a Fundației „Friedrich Ebert” Moldova, că în raportul Comisiei Europene există doi indicatori critici legați de reforma justiției. „Primul se referă la procedura de evaluare extraordinară, vetting-ul. Până în martie 2024 ar trebui să existe o evoluție concretă în evaluarea viitorilor judecători în noua Curte Supremă de Justiție. Un al doilea criteriu va fi numirea viitorului procuror general. Dacă vom avea progres pe acești indicatori, Comisia Europeană va considera că această măsură este îndeplinită”, spune Iulian Groza.

 

Economia: orientată către UE, dar încă cu grave carențe  

Referindu-se la aspectele economice, directorul executiv al Expert-Grup, Adrian Lupușor, a spus că pentru Republica Moldova este un avantaj că negocierile vor fi lansate după 8 ani de la începerea implementării Acordului de Liber Schimb cu UE. „Avem un nivel de armonizare și liberalizare a comerțului cu UE destul de înalt. Veniturile din taxele vamale au o pondere foarte mică în buget și dacă ar fi chiar de mâine să liberalizăm complet comerțul cu UE, impactul bugetar ar fi de doar 1-2%. UE este principalul partener comercial al Republicii Moldova și are o cotă de peste 80% din stocul de investiții străine directe. Deci, UE este deja un partener economic cu care Republica Moldova are un nivel avansat de integrare, prin urmare putem spune că, în linii generale, economia moldovenească este pregătită pentru a se integra și mai mult în spațiul european”, spune Adrian Lupușor.

Totuși, Comisia Europeană evidențiază în raportul său mai multe aspecte problematice pentru economia Republicii Moldova. Printre acestea sunt necesitatea consolidării fiscale și echilibrarea finanțelor publice, în contextul nivelul înalt al deficitului bugetar și al contului curent, la fel ca și necesitatea de a crește și echilibra competitivitatea economică a țării prin influxuri de investiții străine și creșterea exporturilor. Republica Moldova trebuie să-și îmbunătățească climatul de afaceri, care continuă să rămână mai curând problematic din cauza corupției și a problemelor din justiție, dar și a accesului dificil la finanțare agravat de inflația mare. Digitalizarea este un alt domeniu care, deși a înregistrat progrese, trebuie dezvoltat mult mai intens.

Comisia Europeană atrage atenția și asupra problemei întreprinderilor de stat, care sunt prost administrate, au un nivel scăzut de transparență și denaturează climatul concurențial. Atractivitatea țării noastre pentru investiții va depinde de reformarea întreprinderilor de stat, iată de ce Comisia Europeană consideră acest domeniu drept fundamental pentru procesul de aderare.

Statistica este un alt domeniu important, neglijat la Chișinău, dar căruia în UE i se atrage o atenție deosebită. Adrian Lupușor mai subliniază și că pentru Republica Moldova este o mare provocare organizarea recensământului prevăzut pentru 2024. „Biroul Național de Statistică lucrează la turații maxime pentru a organiza acest proces la nivelul standardelor europene. Provocarea principală constă în asigurarea instituției cu resurse umane și financiare pentru buna desfășurare a recensământului”, atrage atenția directorul executiv al Expert-Grup.

 

Participarea democratică, aspectele sociale și drepturile omului, în umbră

Un aspect pe care autoritățile îl consideră realizat, dar care trebuie îmbunătățit, este dialogul autorităților cu societatea civilă, consideră Liliana Palihovici, președinta Institutului „Virtutes Civilis”. Aceasta atrage atenția asupra faptului că raportul Comisiei Europene recomandă consolidarea dialogului între partidele de guvernare și opoziție, creșterea gradului de transparență în adoptarea actelor legislative, dar și consolidarea platformei de dialog al parlamentului cu societatea civilă.

Reforma administrației publice locale este încă una din prioritățile dificile. Iar pentru a îmbunătăți actul guvernării, Comisia Europeană solicită Republicii Moldova să investească mai mult în funcționarii publici și să le crească salariile. Autoritățile trebuie de asemenea să facă reformele necesare pentru a susține crearea de noi locuri de muncă și pentru pregătirea unor specialiști calificați.

Comisia subliniază importanta asigurării egalității de șanse pentru femei și bărbați, diminuarea violenței bazate pe gen și o mai bună protecție a drepturilor copiilor.

Instituția europeană insistă de asemenea asupra îmbunătățirii calității sistemului educațional și cere mai multe investiții în cercetare și inovare. Dacă în țările UE se investește în cercetare și inovare 2,3% din PIB, Republica Moldova anul trecut a investit de 10 ori mai puțin, în jur de 0,2% din PIB. Acesta este considerat un element care împiedică progresul și dezvoltarea economică, mai subliniază Liliana Palihovici, președinta Institutului „Virtutes Civilis”.

 

 

Articolul este publicat în cadrul proiectului „Republica Moldova în Uniunea Europeană: platformă de monitorizare și dezbatere pentru susținerea procesului de aderare” cu sprijinul programului Black Sea Trust for Regional Cooperation al German Marshall Fund și este implementat de Asociaţia Obştească Centrul de Cercetare și Advocacy în Afaceri Europene.