Observatorii scrutinului parlamentar din 24 februarie au semnalat din nou multiple bariere în calea persoanelor cu dizabilități care au dorit să-și exercite dreptul la vot. Chiar dacă autoritățile au promis să asigure un proces electoral incluziv, au fost înregistrate multiple cazuri în care persoanele cu dizabilităţi nu au ajuns la urna de vot din cauza inaccesibilității secțiilor de votare, altele, țintuite la pat, nu au votat pentru că la ele nu a ajuns urna mobilă, iar din a treia categorie fac parte cei lipsiţi de acte de identitate.  

Dumitru Rusu este expert în cadrul Institutului pentru Drepturile Omului, organizație care monitorizează de mai mulți ani  cum își exercită dreptul la vot persoanele cu dizabilități mintale din instituțiile rezidențiale şi el povesteşte:

”Organizația noastră a monitorizat mai multe aspecte ale procesului de vot în  șase centre de plasament pentru persoanele cu dizabilități și trei spitale de psihiatrie și am constatat mai multe probleme, pe care autoritățile ar trebui să le soluționeze pentru scrutinul următor. În centrele de plasament, în ziua de 24 februarie, au votat 750 de persoane din populatia întreagă a acestor instituții de 1841 de persoane cu drept de  vot. În partea ce vizează spitalele de psihiatrie, au votat 381 din 1263 de persoane. Au existat anumite carențe care s-au soldat cu aceea că cinci secții din spitalul de psihiatrie Codru nu au reușit să voteze, întrucât urma mobilă care asigura votul în spitalul de psihiatrie nu s-a încadrat în timpul potrivit. În alte instituții secțiile de votare nu au fost accesibile pentru persoanele cu dizabilități locomotorii”.      

Multe dintre persoanele cu dizabilități mintale au votat la scrutinul din 24 februarie pentru prima dată, ceea ce a devenit posibil după ce în 2018, urmare a eforturilor IDOM, s-a reuşit eliminarea din legislaţie a noţiunii de „incapacitate de exercițiu”, care anterior,limita drepturile acestor persoane. Experții au observat, însă, că votul unor persoane cu acest tip de dizabilitate a fost influențat de cei care i-au asistat, alții au fost împiedicați să fie asistați de persoanele lor de încredere, așa cum prevede legea, iar la cei mai mulți nu a ajuns informația într-un format lesne de înțeles pentru ei.

În cele 6 centre de plasament temporar al persoanelor cu dizabilități mintale, fostele internate psiho-neurologice, zeci de persoane nici nu au fost incluse în listele electorale, deoarece nu au acte de indentitate. Aceste persoane, unele ajunse déjà la vârsta a treia, nu și-au exercitat niciodată dreptul la vot.

Dumitru Rusu estimează că în fiecare dintre cele şase instituţii ar fi cel puțin 30 de maturi care nu au acte de identitate: 

”O bună parte din aceste persoane nu a avut niciodată un buletin de indentitate. Ei au fost uitați de societate. Acum este necesară o cale lungă, prin procese de judecată, pentru a obține buletinul de identitate. Este nevoie să se restabilească evenimentele din viață pentru a dovedi că este cetățean al Republicii Moldova”.

Persoanele cu nevoi speciale constituie în Moldova cam cinci la sută din numărul total de alegători. Deşi nu este foarte numeroasă, această categorie de persoane, de regulă, este foarte activă la vot, după cum arată datele scrutinelor precedente.

Partea pozitivă  în scrutinul electoral din anul acesta este că au fost întreprinse mai multe măsuri pentru ca persoanele cu dizabilități să poată vota. Comisia Electorală Centrală a asigurat toate secțiile de votare cu plic trafarent și lupe pentru persoanele cu dizabilități de vedere, iar unele secții de votare au fost asigurate cu cabine de vot speciale pentru utilizatorii de scaun rulant. În unele secții de votare, persoanele cu deficiențe de auz și de vedere, au putut să voteze independent cu ajutorul unor aplicații mobile cu traducere în limbaj mimico- gestural sau a sistemelor televizate cu circuit închis. Inovațiile au fost asigurate în doar câteva secții de votare de Alianța Infonet. Președintele organizației, Victor Koroli, spune că mult mai multe persoane ar fi putut fi ajutate, dacă ar fi existat statistici despre numărul concret de alegători cu deficiențe de văz și auz la anumite secții de votare:

”Am avut mai multe sisteme, dar nu am știut unde sunt persoane care au nevoie de asistență pentru a-și exercita independent dreptul la vot. Cele mai multe persoane, dacă nu sunt informate, nici nu știu unde să se adreseze”.

Reprezentanții Comisiei Electorale Centrale recunosc că nu au o statistică privind numărul de persoane cu dizabilități și necesitățile acestor persoane la fiecare secție de votare. Dana Munteanu, șefă de direcție în cadrul CEC, spune că asemenea date vor fi cunoscute abia după ce vor fi procesate toate datele despre cum s-a votat de la fiecare secție de votare:

”În raportul fiecărui birou electoral există o grilă specială în care trebuie să fie incluse datele despre fiecare persoana cu diferite tipuri de dizabilități care s-a prezentat la biroul respectiv. Ulterior datele respective vor fi procesate și pentru secțiile de votare în care avem mai multe persoane cu dizabilități vor fi dotate cu mai multe instrumente”. 

Doar trei din 15 formațiuni care au participat la alegeri au avut pe liste persoane cu dizabilități şi doar cinci dintre formațiuni au inclus în platformele electorale angajamente care vizează persoanele cu dizabilități, dar acestea se referă mai mult la măriri de alocații, și mai puțin la incluziunea autentică a persoanelor cu dizabilități în societate. Nicio formațiune politică nu a avut însă mesaje electorale traduse în limbaj mimico-gestual sau Braille. 

Printre recomandările făcute de observatori ai scrutinului electoral și experți în domeniul drepturilor omului se regăsec cele privind adaptarea secțiilor de votare pentru persoanele aflate în cărucior, asigurarea unei bune informări despre concurenți și procedura de vot pentru persoanele cu diferite tipuri de dizabilități, crearea de mecanisme și proceduri practice de asistență pentru persoanele cu dizabilități mintale, ca să poată să-și exercite, la modul practic, dreptul la vot.

Materialul  a fost realizată în cadrul Campaniei media „Jurnalistii pentru sanse egale si diversitate" desfășurată de Centrul de Investigatii Jurnalistice, cu suportul Ambasadei Canadei în Republica Moldova cu sediul la Bucuresti.