Date deschise: Moldova versus Slovacia

Mariana Focșa
16/01/2018
Harta legăturilor din justiție în Slovacia. Foto: CIJM

În urmă cu doi ani, în 2015, Moldova se afla cu două poziții în fața Slovaciei într-un clasament mondial al datelor deschise, Open Data Barometer. În doar un an de zile, Slovacia a reușit un salt considerabil, urcând cu trei poziții în fața Moldovei în acest top care cuprinde 115 state. Dacă în 2015, Slovacia se afla pe locul 36, în 2016 - a urcat direct pe poziția a 29-a. Moldova a avut de asemenea o creștere în top, dar mult mai lentă - de pe locul 34 - pe locul 31. Dincolo de acest clasament mondial, percepția locală este că în loc să se deschidă, în Moldova, în ultimul an, accesul la date a devenit mai dificil.

Boom-ul „open data” din Slovacia

Gabriel Šípoš, directorul executiv al Transparency International Slovacia, explică faptul că deschiderea datelor în Slovacia s-a datorat în primul rând voinței politice (efortul depus de guvernare în cadrul Parteneriatului Guvernării Deschise), precum și insistenței societății civile și a companiilor. Creșterea în topul Open Data Barometer a fost determinată de deschiderea mai multor surse de date, precum informațiile despre performanța în școli, datele privind criminalitatea, datele de înregistrare ale companiilor, etc – informație accesibilă gratuit pentru oricine, în format reutilizabil.

În Slovacia, registrul întreprinderilor comerciale e deschis. Pe lângă performanțele
economice, poți vedea istoricul companiei, cu toate modificările la zi. Foto: CIJM

Pe lângă recunoașterea pe plan internațional a performanței, deschiderea datelor a avut un impact puternic resimțit de slovaci și pe plan intern. De o mare popularitate s-au bucurat datele financiare deschise ale companiilor slovace. Astăzi, orice persoană poate afla din surse deschise informații despre fondatorii și administratorii fiecărei companii, cifra de afaceri, profiturile, impozitele plătite, numărul de angajați etc. În prezent, companiile private își înființează propriile pagini web cu informații despre afaceri, pe care mulți jurnaliști le folosesc aproape zilnic.

Potrivit lui Gabriel Šípoš, deschiderea datelor poate fi fructuoasă atât pentru creșterea încrederii în sectorul de afaceri, precum și pentru dezvoltarea întreprinderilor nou înființate.

În Moldova, datele deschise despre companii sunt limitate, nefiind posibilă verificarea rapoartelor financiare ale acestora, modificările din cadrul companiei de la momentul fondării, cota-parte a fondatorilor în companii, capitalul social ect. O parte din aceste informații pot fi obținute de la Camera Înregistrării de Stat - însă doar contra plată.

Anonimizarea hotărârilor judecătorești în Slovacia versus Moldova

În Slovacia, în cazul hotărârilor judecătorești care se referă la companii, informațiile nu sunt depersonalizate, în schimb în cazul proceselor în care sunt implicate persoane fizice se aplică anonimizarea.  Totuși, informațiile despre părțile în dosar  pot fi aflate în cadrul procedurilor de judecată, unde numele și prenumele persoanelor fizice sunt publicate. În Moldova, în pofida adoptării încă în octombrie 2017 a unui Regulament cu privire la publicarea hotărârilor judecătorești, care stabilește clar că numele de firme și instituții nu poate fi hașurat, iar în cazul numelor persoanelor fizice există condiții clare în care se aplică depersonalizarea, hotărârile de judecată sunt încă excesiv de anonimizate.

Un contract de achiziții nepublicat devine automat nul

În Slovacia, întreprinderile de stat publică toate contractele de achiziții. Nu publică
doar contractele comerciale, dar jurnalistii le pot cere in baza accesului la informație
și le primesc în opt zile lucrătoare. Foto: CIJM

În cazul procesului de achiziții publice, autoritățile slovace sunt obligate să publice toată informația: de la licitație, până la contractul de achiziții publice atribuit. Impactul acestei transparențe este impunător. Astfel, societatea civilă poate interveni în diverse proceduri de achiziție în scopul evaluării necesității obiective a unor procurări inițiate de autorități, precum și estimării corecte a valorii contractului de achiziție. În cazul nepublicării contractului de achiziție imediat după semnare, acesta devine nul.

În Moldova, transparența achizițiilor publice este limitată. Sunt publicate anunțurile de participare, după care procedura continuă în cadrul autorității contractante, iar contractele de achiziții nu sunt făcute publice. În schimb, sunt publicate numele câștigătorilor licitațiilor, utile în acest sens fiind SI Registrul de Stat al Achizițiilor Publice, precum și lista contractelor atribuite, completată de Agenția Achiziții Publice. Prin intermediul acestor surse, persoanele interesate pot identifica cine sunt furnizorii statului, precum și banii cheltuiți în baza contractelor de achiziții. Deseori însă și această informație este publicată cu erori. În lista contractelor atribuite, sunt cazuri de indicare eronată a numărului de participanți la procesul de achiziție, precum și cazuri de indicare eronată a valorii acordurilor de majorare a contractelor.

Slovacii pot verifica ce terenuri și locuințe și-au procurat demnitarii

Și datele cadastrale sunt deschise în Slovacia, iar persoanele interesate au posibilitatea să caute informații prin intermediul diverselor motoare de căutare (nume proprietar, adresa exactă etc.). Astfel, societatea civilă slovacă poate monitoriza atât proprietățile statului și modul de utilizare a acestora, cât și proprietățile funcționarilor de stat. În Moldova, accesul la baza de date a ÎS Cadastru este contra plată, dar chiar și așa, motoarele de căutare sunt limitate, fiind imposibilă identificarea imobilelor și terenurilor după numele proprietarului. Singurele opțiuni de căutare sunt după adresă sau număr cadastral. În aceste condiții, este foarte dificil de a verifica și documenta date despre proprietățile statului sau ale funcționarilor de stat.

Cum datele deschise responsabilizează politicul?

Un aspect important și obligatoriu al datelor deschise în Slovacia, menționat de Gabriel Šípoš, este publicarea datelor respective în format re-utilizabil (posibilitatea de a le extrage și prelucra de specialiști). În Moldova, așa numitele date deschise de multe ori sunt ”semi-deschise” – acestea fiind publicate în formate care nu pot fi re-utilizate (pdf., imagini etc.).   

Impactul datelor deschise asupra politicii, mediului de afaceri și societății civile a fost rezumat de expertul slovac în primul rând, prin  responsabilizarea politicienilor și a funcționarilor publici cu privire la câți bani cheltuiesc aceștia, ce achiziții fac, precum și ce decizii iau în numele cetățenilor. În al doilea rând, Šípoš consideră că datele deschise promovează încrederea în mediul de afaceri, din moment ce poate fi verificată cu ușurință informația despre concurenți sau parteneri de afaceri. De asemenea, deschiderea datelor a determinat apariția și dezvoltarea întreprinderilor mici specializate pe date deschise, acestea ambalând aceste informații publicate de autorități în pachete/formate utile pentru cetățeni, jurnaliști, ONG-uri și alte întreprinderi.

La baza evaluării internaționale a datelor deschise au stat trei principii: disponibilitatea guvernelor în susţinerea inițiativelor de date deschise (pentru Moldova – 55 puncte din 100), implementarea proiectelor/programelor de date deschise (54 puncte din 100) și impactul datelor deschise asupra mediului de afaceri, politicii şi societății civile (14 puncte din 100).

În cazul Republicii Moldova, în anul 2016, comparativ cu 2015, Open Data Barometer a constatat o ușoară creștere a disponibilității statului în susținerea inițiativelor de date deschise și în implementarea proiectelor de date deschise. Paradoxal însă, a scăzut semnificativ nivelul impactului datelor deschise asupra mediului de afaceri, politicii și societății civile.

Acest articol de investigație a fost elaborat cu sprijinul proiectului ”Consolidarea capacităților societății civile în domeniul utilizării datelor deschise”, implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare și finanțat de programul Republicii Slovace de Transfer al Cunoștințelor și Experienței de Tranziție al SlovakAid. Toate opiniile aparțin autorilor/autorului  și nu reflectă poziția oficială a PNUD Moldova, Guvernului Republicii Moldova, Guvernului Republicii Slovace sau afiliaților acestora.

Mariana Focșa
16/01/2018

Comentarii