Analiză realizată de Andrei Lutenco, Dan Nicorici și echipa CPR Moldova, publicată în buletinul de politică externă al FES/APE

Modificările recente la Legea bugetului de stat 2025 cunoscute drept „Bugetul + Plus” au stârnit un val de critici din partea opoziției și societății civile. Acestea au ținut în special de lipsa de transparență și participare publică, fapt semnalat de CPR și alte organizații într-o declarație publică lansată mai devreme. La fel de îngrijorătoare este lipsa de fundamentare economică a proiectului, dar și caracterul electoral al inițiativei. În această analiză vom explica de ce adoptarea netransparentă și neparticipativă a pachetului a fost o oportunitate ratată de a aduce cetățenii mai aproape de autorități și de integrarea europeană.

Deficit de transparență

Guvernul a anunțat „Bugetul + PLUS” la 3 aprilie, prezentându-l ca pe „cel mai mare pachet financiar alocat de Guvernul Republicii Moldova pentru investiții și creștere economică”. Valoarea pachetului este de 8 miliarde de lei.

Proiectul de lege nr. 310/2024 pentru modificarea Legii bugetului de stat pentru anul 2025 a fost aprobat de Guvern și înregistrat în Parlament în aceeași zi. Tot în aceeași zi proiectul a fost publicat spre consultare publică, cu termen limită pentru comentarii până la 8 aprilie – patru zile, dintre care două de odihnă. Totuși, pe 7 aprilie, proiectul a fost deja votat în primă lectură de către Parlament, iar pe 17 aprilie a fost votat în lectura a doua. Expertiza anticorupție la proiect elaborată de Centrul Național Anticorupție recunoaște că în procesul de promovare a acestuia nu au fost respectate rigorile de asigurare a transparenței decizionale statuate de lege, iar sinteza obiecțiilor și propunerilor include doar două mențiuni de „lipsă de obiecții” din partea a două entități publice.

Modul în care a fost promovat și adoptat acest proiect contravine principiilor transparenței și participării publice, atât naționale, cât și ale celor din UE. Legea privind transparența în procesul decizional obligă autoritățile să consulte public, cel puțin cu 15 zile lucrătoare înainte, orice inițiativă care are impact asupra economiei, drepturilor fundamentale, mediului sau calității vieții. „Bugetul + PLUS” afectează direct veniturile, investițiile publice și prioritățile sociale ale statului și este, prin urmare, exact genul de proiect care necesită o consultare amplă și riguroasă.

Legile bugetare nu sunt excluse de la consultare publică, iar Legea cu privire la finanțele publice și responsabilitățile financiar fiscale prevede că proiectele de acte normative în domeniul finanțelor publice se supun consultării publice, iar bugetele se elaborează, se aprobă și se administrează în mod transparent, având la bază proceduri transparente și informație bugetară cuprinzătoare, elaborată și prezentată publicului într-o manieră clară și accesibilă.

Potrivit principiilor participării publice, cu cât este mai important un proiect de politică sau decizie pentru societate, cu atât mai mult efort și timp trebuie alocat pentru consultarea acestuia și nu invers. După cum a anunțat și Guvernul, proiectul discutat prevede alocații majore de ordin energetic, economic și social – compensații și ajutoare (pentru cetățeni și întreprinderi din anumite sectoare), investiții în infrastructură (drumuri, curți și piețe) și stimulente economice. Nu doar oportunitatea acestor intervenții dar și felul în care urmează a fi implementate trebuiau să fie subiectul discuțiilor cu cetățenii.

O oportunitate ratată

În ultimii ani, în contextul procesului de aderarea la Uniunea Europeană, Guvernul s-a angajat să îmbunătățească participarea societății civile în procesele decizionale din țară. Una din cele 9 măsuri cerute de către Comisia Europeană pentru deschiderea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană era anume creșterea implicării societății civile în procesele decizionale de la toate nivelurile, iar participarea veritabilă (meaningful participation) a societății civile în procesele decizionale a fost o recomandare a Raportului de extindere în 2024.

Îmbunătățirea participării cetățenilor în procesele decizionale este unul din obiectivele Programului național de dezvoltare a societății civile (2024-2027) și este țintită de mai multe măsuri din Planul de acțiuni pentru guvernare deschisă (2023-2025). CPR împreună cu alte organizații ale societății civile au participat la elaborarea metodologiilor, ghidurilor, proiectelor de regulamente și modulelor de instruiri atât pentru cetățeni, cât și pentru autorități, dar și la îmbunătățirea cadrului legal în domeniu, pentru a contribui la aceste eforturi.

Totuși, măsura în care Guvernul ia în serios angajamentele de îmbunătățire a participării cetățenilor în procesele decizională trebuie evaluată nu prin numărul declarațiilor și documentelor de planificare, ci prin fapte – cum Guvernul implică cetățenii în luarea deciziilor concrete, mai ales a celor cu impact semnificativ. Procesul de adoptare a „Bugetului + Plus” a fost o oportunitate de a demonstra participarea publică în practică. Cetățenii și asociațiile lor puteau fi invitați să se exprime asupra priorităților de intervenție și a felului în care urmează să fie gestionați banii (ce tip de infrastructură și unde, ce necesități ale cetățenilor, inclusiv grupurilor vulnerabile, care întreprinderi urmează să beneficieze de finanțele publice).

Dincolo de faptul că astfel, aproape sigur, propunerile de alocări aveau să reflecte mai bine necesitățile cetățenilor/elor, acestea ar fi acceptate mai ușor de cetățeni. Un buget consultat pe bune ar fi mai puțin susceptibil acuzațiilor de „scopuri electorale” și ar spori încrederea în actul de guvernare.

În proaspătul document privind Planul de Creștere Economică, semnat de Moldova și Comisia Europeană, sunt menționate și principiile de consultare și incluziune a adoptării deciziilor ce țin de bugete și ajutorul UE, pe care autoritățile și le-au asumat să le respecte. Astfel, Articolul 4 menționează principiile de „consultări periodice în timp util” pe tot parcursul implementării planului și necesitatea includerii în procesul participativ a APL-urilor, partenerilor sociali și a societății civile. Iar unul din obiectivele mecanismului, prezentate în Articolul 3, este de a spori accesul la informații, implicarea societății civile în procesele decizionale și de a sprijini transparența. Adoptarea fără consultări a proiectului contravine în mod clar acestor obiective. Un aspect important la care atrage atenția Comisia Europeană este includerea grupurilor vulnerabile și a minorităților. Acești actori trebuiau să aibă cel puțin 10 zile la dispoziție pentru a oferi recomandări și sugestii, deoarece o parte din buget îi vizează direct.

Proces fără incluziune

Adoptarea „Bugetului + PLUS” în lipsa consultărilor publice veritabile a reprezentat o oportunitate ratată de a consolida implicarea cetățenilor/elor în procesul decizional și de a demonstra angajamentul real al autorităților față de valorile europene ce țin de transparență, participare și implicare, fapt consfințit atât în planurile și legile naționale, cât și în acordurile cu UE. Mecanismul de reformă și creștere pentru Republica Moldova trebuie implementat cu implicarea tuturor actorilor vizați – cetățeni/ene, APL-uri, societatea civilă – pentru a alinia mai bine bugetul la necesitățile populației.