INTERVIU//Ion Sturza: „Percepția publică, care nu este departe de realitate, este că sistemul este profund corupt”

Madalin Necsutu
30/04/2021
Wall-street.ro

Fostul premier și președintele Asociației de Politică Externă din Moldova (APE), Ion Sturza, a avut amabilitatea de a ne oferi un interviu pentru buletinul de politică externă al Asociației de Politică Externă (APE) și al Friedrich Ebert Stiftung (FES) în care am abordat teme legate de reforma justiției din Republica Moldova și cum ar putea fi ea realizată mai bine în beneficiul cetățenilor.

Am mai discutat despre clasa politică și care ar fi modalitățile cele mai bune de reglare a sistemului judiciar de la Chișinău pentru a debloca încrederea, dar și fondurile partenerilor externi ai Republicii Moldova. Vă invităm să citiți integral interviul în rândurile care urmează:

Care ar fi în viziunea Dvs. pilonii unei reforme reușite în ceea ce privește justiția din Republica Moldova? Este integritatea judiciară cheia reformării justiției din Republica Moldova?

Bineînțeles că integritatea este cheia acestei reforme pentru că noi ne ocupăm de reforma justiției din prima zi a Independenței. S-au consumat eforturi excepțional de mari, dar și bani. Unul dintre cei mai mari sponsori ai acestui proces au fost SUA. În urmă cu câțiva ani, ei au făcut un raport unde au anunțat că pentru reforma justiției în Republica Moldova s-au cheltuit peste 60 de milioane de dolari.

Nu mai vorbesc aici de bugete care au fost alocate de Uniunea Europeană sau la nivel bilateral. Din păcate, este un fel de saga, un film cu multe serii și fără de sfârșit. Chiar și în perioada când eram la Guvern [1999], noi am elaborat niște lucruri fundamentale cum ar fi Codurile de Procedură Penală.

Dar, astăzi, eu nu știu ce anume s-ar putea reforma. Ce s-ar mai putea inventa, altceva decât acestea să fie implementate? S-a creat Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), apoi sistemul de magistrați cu o formă independentă de autogestiune. Politicul, teoretic, nu prea mai are pârghiile de influență asupra justiției.

Dacă este să revenim la sistemul judiciar, trebuie să vorbim despre credibilitate și integritate. Percepția publică, care nu este departe de realitate, este că sistemul este profund corupt. Că toate deciziile se iau în funcție de mărirea portofelului [uneia dintre părți] și că nici cetățenii și nici agenții economici nu pot fi siguri că pot fi apărați de lege și acest sistem.

Și asta este problema fundamentală. Aici cred că este principala miză a Maiei Sandu sau a celor care sunt mai noi în politică- de a încerca totuși să facă ca acest sistem să funcționeze pentru lege și pentru oameni.

Cum interpretați presiunile politicului care s-au făcut asupra Curții Constituționale în ultimele luni? Cine le face și cu ce scop?

Miza a fost prea mare. Pe de o parte, unii și-au dorit alegerile anticipate pentru că în sondaje arată bine. Alții au înțeles nu numai că nu au șansa de a avea un scor bun, dar și de a mai accede în Parlament. Astfel, mizele au devenit foarte mari.

Politica, până la urmă în Republica Moldova, înseamnă influență, bani și alte multe lucruri pentru cei care o practică. Așadar, au fost exercitate presiuni, luând în considerare și experiența anterioară. Deoarece, Curtea Constituțională, în special după 2000, a fost foarte flexibilă în a interpreta și reinterpreta Constituția în interesul unor anumitor grupuri de influență. Uneori, poate și stimulată material. S-a încercat și de data aceasta, numai că nu s-a reușit. Sau mai bine zis, influența a fost mai mult în zona de „principii și valori”. În zona de ideologie și mai puțin în zona de cointeresare materială sau de alt gen.

Sunt alegerile parlamentare anticipate o certitudine acum după decizia Curții sau ne mai putem aștepta la surprize din partea actualei majorități parlamentare care se opune?

În Moldova nimic nu este certitudine. Evident că avem un dezechilibru numeric major între Maia Sandu și toți ceilalți. Astăzi, doar Maia Sandu și PAS își doresc anticipate, în schimb toți ceilalți nu-și doresc acest lucru.

Se vede că lupta încă nu e finalizată, dar această decizie a Curții Constituționale este un pas foarte important în declanșare alegerilor anticipate. Eu cred că toți cei de la Chișinău ar trebui să se resemneze și să accepte că mai devreme sau mai târziu aceste alegeri trebuie să aibă loc. Cu cât mai rapid cu atât mai bine, deoarece acest dezastru moral și legal din Parlament nu mai poate continua.

Castă închisă care funcționează după propriile reguli

Există foarte multe cazuri semnalate în presă privind integritatea anumitor magistrați. Cazurile sunt expuse liber și arhicunoscute publicului larg. De ce totuși astfel de oameni ajung în funcții-cheie din justiție. Cum se explică acest fenomen?

Deoarece, sistemul singur îi alege. Acest sistem nu este monitorizat de către societate. El nu este influențat nici în bine și nici în rău din exterior. Ei au profitat de autonomia sistemului și și-au creat pe interior propriile sistem de protecție, de promovare, care sunt bazate pe orice numai nu pe competențe și meritocrație.

Mai sunt și excepții, numai că după cum ați văzut, toți cei care sunt excepția, sunt într-o formă sau alta expulzați din acest sistem. Nu știu, este o problemă majoră legată de cum ar putea această matrice de grup să fie spartă.

Încercările acestea, câteodată disperate ale doamnei Maia Sandu, de a aduce evaluarea externă, poate să și conserve acest sistem.

Putem lua exemplul Procurorului General Alexandru Stoianoglo, căruia și eu, în continuare, îi dau un mandat de încredere, dar totuși el a fost selectat prin acest proces pe care și l-a dorit doamna Sandu.

Numai că astăzi, o bună parte a societății, inclusiv Maia Sandu, îl contestă pe Stoianoglo. În același timp, eu mă gândesc că dacă ar fi fost altul, preferatul doamnei Sandu, ar fi fost el capabil să spargă acest sistem? Mă îndoiesc, cred că nu există soluții rapide sau miraculoase. Este un lucru de durată, care trebuie luat pas cu pas. Și aici noi am putea să luăm exemplul altor țări. Poate chiar din România sau alte țări europene, dar să nu ne facem iluzii. Așa este societatea noastră. Noi atât timp cât suntem săraci, cât avem un sistem politic total corupt, un sistem economic netransparent, nu putem să creăm în zona judiciară o oază de transparență, profesionalism și integritate.

De ce creți că este sistemul judiciar refractar la ideea evaluării externe?

Chiar dacă unii s-ar considera mai puțin vizați, sau în pericol de această evaluare, această castă nu vrea să aibă vreo fisură. O fisură cât de mică în acest proces intern de cumetrie, relații și rudenie, dependență unii de alții, care există astăzi în sistemul judiciar din Republica Moldova nu poate fi acceptată.

Trebuie să înțeleagă și cei din sistemul judiciar că ei nu pot fi în afara controlului public. Chiar dacă ei ar fi dorit să fie în afara influenței politice, până la urmă Parlamentul este exponentul voinței poporului și Parlamentul este cel care promovează regulile jocului.

Aici trebuie să nu exagerăm atunci când spunem că sistemul ar trebui să fie total în afara controlului politic sau public.

Rezultate modeste pentru Autoritatea Națională de Integritate

Cum vedeți Dvs. funcționarea Autorității Naționale de Integritate (ANI)? Ce ar trebui poate să facă mai mult inspectorii ANI pentru o mai bună funcționare a instituției?

De exemplu, în România după 2004, s-a creat un întreg sistem de instituții de forță. Aceste instituții erau interconectate și lucrau în paralel. Acest lucru se referă și la Serviciul Român de Informații (SRI) și la Direcția Națională Anticorupție (DNA) și la ANI și sistemul judiciar care a pornit frontal curățarea societății românești, nu doar din zona politicii. Mai ales că legislația a fost destul de permisivă. Și atunci am fost martorii unor procese extrem de spectaculoase. Carierele multor demnitari cu vechime s-au terminat brusc, după deciziile ANI.

Nu știu în ce măsură această experiență de matrice, care în România se numește „stat paralel”, am putea să o construim în Republica Moldova. Dar ideea, în sine, este absolut ok. Noi avem o legislație practic identică, un proces de selecție de angajați acolo la ANI, dar rezultatul este foarte modest. Pentru că este vorba despre aceeași percepție, cum că ANI nu se implică în politică. Și au început cu niște cazuri extrem de marginale sau superficiale și nu s-a băgat în cazuri mai grele.

Dacă ANI ar lua la puricat demnitarii extrem de corect și după litera legii, eu nu cred că ar supraviețui unui control riguros al ANI cineva din politicienii sau aleșii locali din Republica Moldova.

Cred că este o „boală a tinereții”. Multe instituții din Republica Moldova, și aici mă refer la Consiliul Concurenței, ANRE și alții, care sunt destul de independente, au o legislație bună ca suport, dar sunt foarte timide în a-și exercita funcțiile.

Rezolvarea dosarelor de rezonanță

Cum mai poate fi relansată încrederea cetățeanului Republicii Moldova în sectorul justiției, unul cu cote dintre cele mai mici în topul încrederii cetățenilor?

Ea ar putea să fie relansată, dacă ar exista o finalitate cel puțin pe dosarele mari. Pe dosarele mari nu numai dreptate istorică sau pedepsirea infractorilor notorii contează, ci este și un element de curățire publică, unde sistemul ar da un semnal foarte clar. Ar putea spune: „indiferent de presiuni și de câți bani se pun în joc, noi rezolvăm cazurile și vă facem dreptate vouă cetățenilor pentru că ați fost furați!”

Și acesta ar putea fi un efect psihologic extraordinar. Așa s-a întâmplat și în România cu prim-miniștri, oameni afaceri celebri etc. Și asta a jucat un rol important în perceperea pozitivă a justiției în rândul populației. Și în Moldova este nevoie de așa ceva, dar din păcate, lucrurile nu doar că trenează, dar se și duc în derizoriu în acest sens.

Eu nu văd cum ar putea să-și schimbe percepția în opinia publică acest sistem de justiție. Mai mult decât atât, noi ne uităm la nivel macro și multe din aceste dosare mari nu sunt rezolvate. Dar în același timp, cu sistemul de justiție din Republica Moldova se ciocnesc zilnic zeci de mii de oameni. Fiecare cetățean are un necaz care trebuie rezolvat în justiție. Și astfel prin experiența personală, de cele mai multe ori una dramatică, ei își pierd încrederea. Deoarece, poate nu au avut dreptul la o anchetă corectă, au fost supuși presiunilor de a da mită poate și multe altele.

Iar aceste lucruri nu le știu din presă, eu zilnic mă ciocnesc de oameni care vin la mine și îmi cer 10.000 euro să îi dea la un procuror sau la un judecător, deoarece copilul său a nimerit într-o problemă. Sunt lucruri dramatice.

Chiar dacă o să rezolvăm noi problemele acestea sau dosarele de anvergură, trebuie să facem ceva pentru cetățenii simpli care au contact cu acest sistem.

Apropo de dosare grele, credeți că vreodată va mai fi recuperată chiar și o mică parte din acel miliard furat?

Este o rușine. Consider că numai faptul că există un partid care îi poartă numele celui mai mare escroc din istoria recentă a Republicii Moldova este o mare rușine. Dacă am avea noi mai multă demnitate, am exclude nu numai partidul, dar și numele acesta poate ar trebui să-l ștergem cu buretele. Este o mare rușine și arată cât de putredă este societatea, dar și sistemele politice și economice.

Așa cum acționează astăzi procuratura și după cum decurge ancheta, șansele de recuperare sunt zero. Ea, în sine, a fost o escrocherie extrem de banală, dar cu ramificații atât de perfide că nu poți să o iei frontal. Chiar dacă l-am aduce și l-am băga după gratii pe Ilan Șor și alți câțiva zeci de complici ai săi, asta nu înseamnă că vom recupera ceva din bani.

Sunt alte metode de recuperare a acelor bani. Am mai spus-o public. Deoarece complicii nu au fost numai în țară, ei au fost și în exterior. Mă refer aici la băncile corespondente, la bănci mari internaționale prin care au trecut acești bani și care au încălcat toate regulile de prudență financiară națională și internațională și care sunt pasibile de a fi trase la răspundere și a se recupera prejudiciul. Așa cum o fac alte state și sunt mult exemple în acest sens. Numai că la noi se merge pe alte piste, unele false, după părerea mea.

Șanse electorale și bani europeni

În privința alegerilor parlamentare, ce strategie vedeți Dvs ca fiind una bună pe zona de dreapta?

La noi, în Republica Moldova, nu există întocmai o dreaptă și o stângă. Cei proeuropeni și-au adjudecat zona de dreapta, iar cei de pe stânga - vectorul pro-rus și eurasiatic. Eu văd partide de dreapta care ar putea avea o conlucrare cu estul și partide de stânga care s-ar putea integra în familiile politice [de stânga] din Vest.

Dreapta are șansa acum să aibă un scor istoric în viitoarele alegeri parlamentare, care să le permită să formeze o majoritate și un guvern monocolor la Chișinău. Din păcate, când vorbim de această dreaptă, ne referim în mod special la PAS, care și pentru mine este enigmă ce mai reprezintă acest partid.

De fapt, mandatul de încredere va fi dat Maiei Sandu. Celelalte partide de pe dreapta sunt practic fără nicio șansă de a intra în Parlament. Este un lucru trist. Poate dacă ar face o coaliție mai largă și s-ar baza pe contestarea concurenților de stânga anti-europeni și anti-români poate ar mai avea o șansă. Însă eu știu ce vor face ei și anume o vor contesta pe Maia Sandu. Așa cum o face cu mult entuziasm fostul aliat Andrei Năstase. Spre marele regret. Așa cum o fac așa numitele partide unioniste. Și atunci toată greutatea și responsabilitatea așa-numitei drepte pro-europene este umerii Maiei Sandu.

Depind finanțările externe de reforma în justiție? Dacă s-ar da drumul la reforme, ar veni mai mulți bani din afară la Chișinău de la Bruxelles?

Nu numai de la Bruxelles. O surpriză a fost și discursul României care până acum nu prea a vorbit de problemele din justiție și cele de corupție de la Chișinău. Nu că le-ar fi rușine, dar pentru că au avut corespondenți corupți și netransparenți la Chișinău.

Acum, aparent, fondurile care ar trebui să fie alocate din România pentru Republica Moldova sunt condiționate de lupta cu corupția, ceea ce este un lucru bun. Eu cred că, în mare, această cerere este inspirată de la Chișinău. În disperarea de a-i pune la lucru sau de a-i face mai conștienți pe cei de la Chișinău, cred că Maia Sandu și o parte din politicienii de la Chișinău încearcă prin Bruxelles să condiționeze alocarea de fonduri care este crucială sau foarte importantă pentru Republica Moldova prin reforma sistemului judiciar sau lupta cu corupția. 

Vă mulțumim! 

 

Madalin Necsutu
30/04/2021

Comentarii