Lista procurorilor care urmează să fie „încurajaţi” de Ziua Procuraturii, sărbătorită în fiecare an cu fast la 29 ianuarie, a încins spiritele în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). În timp ce o parte din membrii CSP, aleşi din rândul procurorilor, este gata să voteze o listă din 36 de acuzatori care urmează să primească diferite distincţii şi premii, o altă parte, minstrul Justiţiei Sergiu Litvinenco şi cei care au ajuns în Consiliu din partea societăţii civile, se opune. Motivul, că în listă ar fi fost incluşi procurori care nu s-au remarcat cu nimic în activitatea lor, dar şi din cei cu reputaţie pătată. Astfel, după 30 de ani ar putea să fie întreruptă, tradiţia de a decora şi premia procurorii de ziua lor profesională.
 

 

Medalia pentru serviciu impecabil

Medalia pentru serviciu impecabil este de clasa I, II şi III. Pentru Medalia de clasa I au fost desemnaţi trei procurori care au fost decoraţi anterior cu Medalia respectivă, dar de clasa II.

Unul din ei este Ion Roşca, şeful Procuraturii de la Sângerei. Acesta a fost investigat anterior de jurnaliştii de la Jurnal TV, după ce a raportat că în anul 2020 și-a cumpărat un Volvo XC90 cu 120 de mii lei, cam 6 mii de euro. Pe piaţa moldovenească o astfel de mașină costă 8-9 mii de euro.

Jurnaliştii au mai scris că Ion Roşca deține încă o mașină Volvo XC90, care i-a fost dată în folosință gratuită în anul 2020. Pe piață, prețul unui astfel de autoturism depășește 13 mii euro.

Roșca indică în declarația de avere că în anul 2012 a primit, prin donație, un apartament de 59,6 metri pătrați. Tot în 2020, familia procurorului și-a procurat un apartament de 106,8 metri pătrați, de un milion de lei, participând în Programul ”Prima casă”. Bunul imobil s-ar afla într-un bloc nou din orașul Bălți.

Un alt candidat este Ruslan Caraivan, căsă­to­rit cu Lidia Gră­di­nar, fost vice­pri­mar de Comrat în man­da­tul fostului depu­tat PD, Nico­lae Dudo­glo. În peri­oada în care Dudo­glo nu şi-a putut exer­cita man­da­tul de pri­mar, Lidia Gră­di­nar a fost chiar pri­mar inte­ri­mar în Comrat.

În 2021, Caraivan a ajuns în vizorul Serviciului de Informaţii şi Securitate, după ce mama sa a devenit proprietara unui bloc de locuit, construit în Comrat perioada anilor 2016-2019. Femeia a înstrăinat toate apartamentele în perioada anului 2019. Ofiţerii de la SIS au constatat că mama acuzatorului, angajată în serviciul public, a raportat venituri modeste doar din salariu, iar tatăl procurorului nu era angajat şi nu avea venituri legale.

Un alt moment care a trezit curiozitatea celor de la SIS a fost şi faptul că soacra procurorului, angajată la gara auto, a ajuns proprietara la 5 încăperi din blocul cuscrilor.

Ruslan Caraivan declară un apartament de 96,8 metri pătraţi, oferit pentru abitaţie gratuită încă în 2007 şi un apartament de 31,4 metri pătraţi, moştenit de la socrul decedat în 2018.

SIS-ul a sesizat Autoritatea Naţională de Integritate, însă inspectorii de integritate au refuzau să verifice averea omului legii.

Igor Chiriac de la Procuratura din Criuleni este singurul nominalizat la Medalia pentru serviciu impecabil clasa II. Igor Chiriac, pe când activa în în Procuratura Călăraşi, şi Ion Teţcu, procuror în cadrul Procuraturii Străşeni, au fost pe punctul de a fi acţionaţi în judecată pentru cauza „Eremia c. Moldovei”. Reclamantele, Lilia Eremia şi fiicele ei, Doina şi Mariana Eremia, s-au plâns la CEDO de faptul că autorităţile au fost inactive în vederea protejării împotriva violenţei domestice şi tragerii la răspundere a făptuitorului. Judecătorii de la Strasbourg au decis ca statul să le achite celor trei nu mai puţin de 17150 de euro.

La data de 03 ianuarie 2013, a fost intentată procedura disciplinară în privinţa procurorului în Procuratura de transport Igor Chiriac pentru îndeplinirea necorespinzătoare a obligaţiilor de serviciu. Temei pentru iniţierea procedurii disciplinare a constituit raportul procurorului Eduard Bulat, pe atunci şef al secţiei combatere trafic de fiinţe umane, referitor la abaterile comise de către procurorul Igor Chiriac la conducerea urmăririi penale.

Prin dispoziţia procurorului, şef al Secţiei combatere tortură a Procuraturii Generale Ion Caracuian din 25.02.2015, a fost intentată procedura disciplinară în privinţa procurorului interimar al raionului Călăraşi, Igor Chiriac, pentru îndeplinirea necorespunzătoare a atribuţiilor de serviciu în cadrul înregistrării şi examinării proceselor penale privind cazurile de tortură, tratament inuman şi degradant. Colegiul disciplinar a constatat că Igor Chiriac a admis abateri la înregistrarea şi examinarea unor procese penale, prin ce a încălcat prevederile art.54 lit.a) din Legea cu privire la Procuratură, art.274 din Codul de procedură penală. Conform hotărîrii Colegiului disciplinar din 08.05.2015, procedura disciplinară în privinţa procurorului interimar al raionului Călăraşi a fost încheiată din motivul inoportunităţii aplicării sancţiunii disciplinare, Colegiul limitându-se doar la examinarea în şedinţă a materialelor de procedură.

Medalia pentru serviciu impecabil clasa III urmează să o primească şi acuzatoarea Lilia Bucătaru de la Drochia. Anul trecut, ANI a emis pe numele procurorei act de constatare pentru nedeclararea completă a veniturilor.

 

Insigna de eminent al Procuraturii

Pentru decoraţia respectivă au fost nominalizaţi 12 procurori.

Procurorul anticorupţie Alexandru Cernei a fost propus pentru distincţie de cătr şefa instituţiei, Veronica Dragalin. Alexandru Cernei este procurorul ca a

dispus la 18 iulie 2019 neînceperea urmăririi penale pentru punga neagră luată de la Plahotniuc de către Igor Dodon şi finanţarea ilegală a PSRM.

Ulterior, Viorel Morari, revenind în septembrie 2019 la şefia Procuraturii Anticorupție, a anulat ordonanţa semnată de Cernei şi a dispus începerea urmăririi penale, fapt care, potrivit unor experţi, l-a costat pe Morari funcţia şi libertatea.

Unul din argumentele aduse atunci de Morari a fost că procurorul Cernei nu a dispus, cel puțin, investigarea surselor finanțării PSRM pentru perioada 2016–2019.

Procurorul Alexandru Cernei a fost şi subiectul unei investigaţii jurnalistice a CIJM după ce, în 2021, şi-a procurat anul trecut o casă de 133,9 metri pătraţi, pentru care a achitat 1.460.986 de lei. Pentru a intra în posesia locuinţei râvnite, omul legii a contractat un credit de un milion de lei de la o bancă comercială, cu dobânda anuală de 7 %, pe care s-a obligat să-l restituie în termen de cinci ani. Până atunci familia a locuit într-un apartament cu suprafața de peste 80 de metri pătraţi pe care îl deţine în proprietate din 2010.

În 2016, familia Cernei a procurat un automobil de model Skoda Octavia, nou-nouţ, pentru care a plătit 14.250 de euro.

Peste un an, familia mai intră în posesia unui automobil abia adus din uzină, de model Hyundai Tucson. Maşina pentru care s-a plătit aproape 19 mii de euro este înregistrată ca proprietate a întreprinderii Donatella-Tur, fondată şi administrată de soţia procurorului, Lilia Cernei.

Procurorul Mihai Nicolai a fost implicat în scandalul în care Casa Modei și fostul edificiu al ASITO din Chişinău au fost trecute în posesia controversatului om de afaceri, Veaceslav Platon. În urma unui scandal din presă, procurorul general Alexandr Stoianoglo a dat vina pe Mihai Nicolai că a comis o eroare la aplicarea sechestrului. Imobilele au fost restituite antreprenorului Vladimir Rusu, proprietarul de fapt. Avocații lui Platon au contestat ordonanța în instanță.
Decizia procurorului general este argumentată de faptul că procurorul Mihai Nicolai, care a aplicat sechestrul, a interpretat incorect normele procesuale. În replică, procurorul Nicolai susține că a fost obligat să transmită clădirile către Veaceslav Platon conform hotărârii judecătorești.

Procurorul Viorel Gaina din cadrul Procuraturii Anenii Noi este cel care a emis o ordonanță de refuz în pornirea urmării penale și clasarea procesului penal pornit în cazul preotului Ghenadie Valuța, care a legat un câine de automobil și l-a târât pe asfalt.

Ordonanța de refuz a fost publicată pe pagina de Facebook a preotului Valuța, iar în textul acesteia este menționat că „acțiunile lui Valuța Ghenadie nu sunt prevăzute de legea penală ca infracțiune”.

Procurorul Viorel Găină a figurat într-o anchetă a Centrului de Investigaţii Jurnalistice pentru donaţiile generoase de mii de euro primite de la tată şi frate.

În aceeaşi anchetă figurează şi procurorul de la Ciocana, Corneliu Moraru, care a beneficiat de mai multe donaţii. 2.000 de lei au venit de la fratele său. Alte 33.500 de lei au ajuns de la rudele apropiate în buzunarul acuzatorului cu ocazia evenimentelor de familie. Îm 2021, omul legii a cumpărat cu 158 de mii de lei un teren intravilan cu suprafața de zece ari.

Igor Demciucin a fost numit nu demult să asigure interimatul funcţiei de procuror general adjunct. Igor

Demciucin a câştigat la Curtea Supremă de Justiţie litigiul împotriva Autorităţii Naţionale de Integritate, succesoarea Comisiei Naţionale de Integritate (CNI). Instituţia a fost obligată să-i plătească procurorului un prejudiciu moral de 5 mii de lei, pentru că nu ar fi avut dreptate atunci când a constatat că omul legii a inclus date false în declaraţia de avere. Procurorul s-a plâns în instanţă că CNI i-ar fi lezat grav onoarea şi demnitatea şi a cerut de la actuala ANI un prejudiciu moral de 300 de mii de lei. Magistraţii au redus suma la 5 mii de lei.

Igor Demciucin a declarat pentru anul 2021 un apartament de 36 metri pătraţi, pe care îl deţine din 2008, şi un garaj din 2015. În 2021, i-a fost oferit pentru abitaţie gratuită un apartament de 70,1 metri pătraţi.

Acuzatorul mai deţine un teren în extravilan cu suprafaţa de 0,0860 ha.

Pentru 2021, Igor Demciucin a raportat două automobile, BMW 635 CSI, de 5500 de euro, şi Mercedes 500 SEC, de 7000 USD.

Salariul lui Demciucin pentru anul 2021 a fost de 344.443 de lei. În acelaşi an, procurorul a primit remitemţe de la mama sa în sumă de 8992 euro.

Procurorul Vladimir Erhan de la Procuratura Şoldăneşti a trecut prin mai multe proceduri disciplinare. La 10.03.2013, a fost intentată procedura disciplinară pentru că în calitate de procuror conducător nu a supravegheat activitatea subalternului Grigore Potoran în cadrul investigării cauzei penale pe faptul maltratării unui cetăţean de către colaboratori ai poliţiei,
Procedura disciplinară în privinţa procurorului Vladimir Erhan a fost încheiată din motivul lipsei temeiului de tragere la răspundere disciplinară.

Prin Hotărîrea Colegiului disciplinar nr.13-8/16 din 19.02.2016, procurorului Vladimir Erhan i-a fost aplicată pedeapsa disciplinară mustrarea. Procurorul Vladimir Erhan a contestat hotărârea Colegiului disciplinar, solicitând încetarea procedurii disciplinare. Potrivit Hotărârii nr. 12-131/16 din 26 mai 2016, Consiliului Superior al Procurorilor a admis contestaţia procurorului Vladimir Erhan și a modificat Hotărîrea Colegiului, aplicîndu-i procurorului Vladimir Erhan sancțiunea disciplinară - avertismentul.

Conform Hotărârii Colegiului disciplinar nr.13-22/16 din 15.07.2016, procurorului în procuratura raionului Şoldăneşti, Vladimir Erhan i s-a aplicat sancţiunea disciplinară - mustrare aspră, iar adjunctului procurorului aceluiaşi raion, Ion Mîrza - mustrare. Încălcările reţinute de către Colegiul disciplinar constau că au lăsat pe linie moartă, o cauză penală şi adoptarea unei hotărîri fără a realiza o anchetă eficientă într-o altă cauză penală: tentativă de omor, respectiv raport sexual cu o persoană care nu a împlinit vîrsta de 16 ani.

În 2010, ANI a emis act de constatare pe numele procurorului din Soroca, Alexandru Cebanciuc şi a sesizat Procuratura Generală pentru bănuieli rezonabile privind săvârșirea unor infracțiuni de ordin penal, ca urmare a nedeclarării mai multor informații despre unele bunuri și conturi din perioada 2015-2019.

În cadrul controlului, inspectorul de integritate a stabilit că, subiectul vizat ar fi omis să declare 80 de acțiuni, deținute într-o societate pe acțiuni, conturile bancare deținute de către acesta și un membru al familiei sale, valoarea cărora depășeau cele 15 salarii medii pe economie,  o construcție și un apartament, pe care le deținea cu drept de uzufruct, de uz și abitație, precum și valoarea unui automobil personal, conform documentului care îi certifică proveniența. Actul de constatare a fost contestat în instanța de contecios administrativ.

Ana Gureu de la Străşeni a ajuns în atenţia presei în 2018 pentru că la denunţat pe un pensionar pentru defăimare. Bărbatul a fost amendat de Procuratura Strășeni cu 3.600 de lei pentru că a declarat în cadrul unei ședințe de judecată că are dubii în privința procuroarei Ana Gureu și a prezentat mai multe poze în care aceasta vorbește cu persoana în privința căreia a depus plângere penală pentru agresiune. Pensionarul a câştigat lupta cu acuzatoarea la Curtea de Apel Chişinău

Cadourile simbolice

Cadourile simbolice reprezintă de cele mai multe ori rechizite pentru birou. În anul curent, în aşteptarea cadourilor se află 6 procurori. Printre ei, la fel se regăsesc şi din cei cu probleme de integritate sau cu imaginea pătată.

De exemplu, Alla Cazacu din Procuratura Chişinău a trecut prin câteva proceduri disciplinare. La 04.03.2016, a fost iniţiată procedura disciplinară în privinţa procurorilor în Procuratura Chişinău, Alla Cazacu şi Ala Căuş pentru încălcările admise la conducerea urmăririi penale în cauza nr.2013012334. În rezultatul verificării prealabile a temeiurilor de tragere la răspundere disciplinară a procurorilor Alla Cazacu şi Ala Căuş, Secţia securitate internă a propus

aplicarea pedepsei disciplinare – avertismentul.

Gheorghe Bivol este procuror din noiembrie 2015. În 2019, omul legii şi-a cumpărat un teren pentru construcţii şi o casă de locut care l-au costat peste un milion de lei. Omul legii susţine că a procurat bunurile cu preţ redus pentru că le-a procurat de la sora sa.

În 2021, cineva i-ar fi dat lui Gheorghe Bivol să de folosească gratuit de un automobil Toyota Avalon.

Mulţumirile speciale

În această categorie au fost incluşi 12 procurori, majoritatea tineri aflaţi la început de carieră.

Oricum, nu a trecut nici această categorie fără „incidente”. Prin Hotărârea nr. 3-15/21 din 04 iunie 2021, Colegiul de disciplină şi etică a aplicat procurorului Mihail Chipăruș sancţiunea disciplinară – avertisment, pentru atitudinea neglijentă la prezentarea învinuirii într-un dosar penal.

Va fi continuată tradiţia?

După şedinţa eşuată din 25 ianuarie din cauza lipsei de cvorum, cinci membri ai CSP, desemnaţi din rândul procurorilor, au semnat o declaraţie cu critici dure în adresa celor care au lipsit. A două zi, preşedinta CSP Angela Motuzoc a semnat o notificare în care a anunţat pentru vineri, spre seară, o şedinţă online pentru a vota lista acuzatorilor care urmează să fie unşi de ziua lor profesională.

Cei care au lipsit la şedinţa din 25 ianuarie au dat de înţeles sau chiar au spus-o direct că nu vor participa. „În martie, când s-au dat medalii procurorilor pentru participarea la războiul pe Nistru, eu m-am documentat și am venit cu o listă de procurori care aveau probleme mari de integritate, inclusiv prinși în flagrant cu mită, ei fiind deja avocați. Nu s-a ținut cont de opinia mea, motivând că ei au participat la războiul de pe Nistru și asta nu are nimic comun cu infracțiunile săvârșite după, ori medaliile sunt pentru participarea la război. În legătură cu acest fapt vineri nu voi participa la ședință și sper că alți colegi mă vor susține și ședința nu va avea loc din lipsă de cvorum. Ori nu consider acest subiect o prioritate și nu văd mari progrese în Procuratură ca să avem pentru ce da medalii”, a declarat pentru Anticorupţie.md membrul CSP, Andrei Cebotari.

Anul trecut, lista celor decoraţi de Ziua procurorilor a fost votată, în premieră, cu scandal. Şi atunci, lista procurorilor propuşi pentru decorare a fost promovată de către membrii CSP aleşi din rândul procurorilor. Ministrul Justiţiei, Sergiu Litvinenco, a optat ca din listă să fie excluşi procurorii din Procuratura Generală şi cei din procuraturile specializate. Lista a fost votată de CSP din a treia încercare.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea statului de drept şi asigurarea transparenţei sistemului judecătoresc”, implementat de A.O. „Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicat