Președinta Comisiei juridice, numiri și imunități a Parlamentului, Olesea Stamate, susține că decizia privind inițierea urmăririi penale pe numele lui Alexandr Stoianoglo de către membrii Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) denotă faptul că acestora „le-a ajuns cuțitul la os”.

După spusele Olesei Stamate, fosta componență a CSP nu a avut curajul să numească un procuror care să investigheze faptele ce i se incriminează lui Alexandr Stoianoglo, deși ar fi știut despre acuzațiile aduse acestuia.

„Informațiile prezentate sunt cunoscute, dar ele nu și-au găsit rezonanța fiindcă în sistemul procuraturii este foarte greu pentru un procuror simplu să ridice capul și să pornească o cauză penală împotriva procurorului general, mai ales că aceasta poate fi încuviințată doar de Consiliul Superior al Procurorilor”, a declarat președinta comisiei juridice, numiri și imunități a Parlamentului în cadrul unei emisiuni de la TVR Moldova.

Ea a adăugat că „până recent, componența CSP era un cerc închis, care apăra în exclusivitate sistemul”, „acum componența s-a diversificat, au fost adăugați doi membri noi”.

„Dar dacă analizăm decizia CSP, vedem că nu doar membrii noi au încuviințat numirea procurorului care să cerceteze faptele invocate în sesizare, ci și câțiva dintre membrii vechi, este clar că le-a ajuns cuțitul la os. Ei au înțeles că nu se mai poate așa”, a observat deputata.

Membrii CSP s-au întrunit pe 5 octombrie în ședință extraordinară să examineze sesizarea depusă de deputatul PAS Lilian Carp, președinte al Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică privind activitatea lui Stoianoglo în perioada în care a deținut funcția de deputat, dar și referitoare la activitatea sa în calitate de procuror general.

Mai exact, Lilian Carp susține că, în 2011, Alexandr Stoianoglo, fiind deputat și președinte al Comisiei de securitate naţională, apărare şi ordine publică, a semnat un raport despre proiectul privind modificarea Legii cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, prin care a fost introdusă în legislație sintagma „având efect suspensiv”.

„Această sintagmă a permis reprezentanților companiilor nerezidente, ale căror conturi au fost blocate prin deciziile Serviciului prevenire și combaterea spălării banilor, să deblocheze conturile și să transfere banii doar prin prezentarea la bancă a recursului asupra deciziei de suspendare a operațiunilor financiare”, a explicat deputatul.