Fostul vicepreședinte al parlamentului, Alexandru Slusari, reacționează la declarațiile șefului adjunct al Administrației președinției Federației Ruse, Dmitri Kozak, făcute la Chișinău, precum că diferendul transnistrean este problema internă a Republicii Moldova, și spune că actualul Guvern ar trebui să analizeze istoria trădărilor și cedărilor unilaterale ale Chișinăului în problema transnistreană. El se pronunță pentru schimbarea strategiei Republicii Moldova în soluționarea conflictului transnistrean: „E nevoie de demnitate, onestitate și pragmatism economic”.   

„Ieri  așteptam reacția oficialilor noștri la declarația aberantă a lui Kozak, potrivit căreia conflictul transnistrean este problema internă a Republicii Moldova și Federația Rusă nu are nicio treabă cu el. Înr-un fel, a fost repetată teza despre războiul civil din 1991-1992. A rămas ca oficialul rus să mai afirme că armata rusă și un număr enorm de muniții sunt necesare în zona transnistreană pentru menținerea păcii.

„Noul Guvern trebuie să analizeze minuțios întreaga istorie a trădărilor și cedărilor unilaterale din partea Chișinăului timp de 30 de ani. Cu permisiunea devamării mărfurilor pentru regiunea transnistreană fără achitarea impozitelor la bugetul național, în special, importul anual fără TVA și accize circa 80 mii tone de carburanți. Cu datoria de 7 mlrd dolari pentru gazele naturale, pe care administrația din Tiraspol le adună de la populație, dar refuză să achite Gazprom- ului și care, precum sabia lui Damocles, amenință permanent securitatea energetică a Republicii Moldova. Cu procurarea energiei electrice de la Cuciurgan. Cu recunoașterea diplomelor instituțiilor din stănga Nistrului. Cu asigurarea circulației libere a locuitorilor regiunii cu așa-zise numere neutre de înmatriculare”, scrie fostul oficial pe pagina sa de Facebook. 

Slusari se întreabă ce a câștigat Chișinăul în urma cedărilor, că problemele funcționării liceelor din regiunea transnistreană cu predarea în limba română nu au dispărut, cetățenii moldoveni continuă să fie răpiți din partea dreaptă a Nistrului de structurile militaro-criminale din Tiraspol, iar fermierii din Molovata Nouă, Cocieri și Doroțcaia așa și nu au acces liber la propriile terenuri agricole.

„Haideți împreună să răspundem la întrebarea principală și principială: din 1992 noi măcar cu un milimetru ne-am apropiat la rezolvarea conflictului? Răspunsul este evident. Eu înțeleg de ce au fost toate aceste trădări în perioada oligarhică. Transformarea Transnistriei în zona gri a adus grupărilor criminal-politice de la Chișinău și de la Tiraspol venituri de sute de miliarde pe fundalul sărăcirii masive a populației de pe ambele maluri ale Nistrului. Noul Guvern este obligat să schimbe cardinal paradigma transnistreană. Chișinăul are foarte multe pârghii economice pentru altfel de dialog cu Tiraspolul și Moscova. Fără umilință și fără interese obscure ascunse. Cu abordarea mai dură și cu rezultatele palpabile pentru marea majoritatea cetățenilor Republicii Moldova”, mai spune Slusari.

Șeful adjunct al Administrației Președintelui Rusiei, Dmitri Kozak, autorul planului eșuat de rezolvare a conflictului din Transnistria în 2003, a întreprins la 11 august o vizită la Chișinău, unde a fost primit de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu. La Chișinău el s-a mai întâlnit cu foștii președinți Igor Dodon și Vladimir Voronin, actualmente deputați în Parlament.