Un apel public al academicianului Ion Guceac ar putea reprezenta un început pentru remedierea problemelor de la Academia de Științe a Moldovei (AȘM). Guceac propune instituirea unui grup de inițiativă care să se ocupe de organizarea Adunării generale a membrilor titulari şi membrilor corespondenți ai AȘM, care ar identifica „soluții pertinente pentru depășirea acestei stări nefireşti a celui mai înalt for științific national”.

Academicianul Ion Guceac a făcut un Apel către colegii săi, îndemnându-i să susțină ideea organizării Adunării generale, astfel încât să fie ales un președinte agreat și cu drepturi depline al AȘM.

„La 5 mai curent, pe pagina web oficială a Academiei de Științe, a fost plasată Hotărârea Prezidiului Academiei de Științe Nr. 97 ”Cu privire la unele măsuri de organizare a activității Academiei de Științe a Moldovei”. Hotărârea respectivă a fost adoptată la 7 aprilie curent, fiind dată publicității cu mare întârziere. Sunt convins că publicarea acestui act nu ar fi avut loc nici în acest termen, dacă nu aș fi apelat la factori de decizie din cadrul instituţiei.

Din conținutul hotărârii aflăm că Prezidiul l-a desemnat, în calitate de președinte interimar al Academiei, pe academicianul Ion Tighineanu,”începând cu data de 10 aprilie 2023, până la demararea concursului pentru suplinirea funcției de Președinte al Academiei de Științe a Moldovei”. Și de această dată Prezidiul a dat ”ca Ieremia cu oiștea în gard”. În consecință, în pofida mandatului expirat, academicianul Tighineanu continua activitatea”, scrie academicianul Guceac.

Academicianul amintește că mandatul de președinte al Academiei de Științe a Moldovei, deținut de Ion Tighineanu, a expirat la 9 aprilie curent.

„Codul cu privire la știință și inovare nu reglementează în mod detaliat procedura care urmează după expirarea mandatului de președinte, stabilind doar că acesta este ales de Adunarea general prin vot secret, pentru o perioadă de 4 ani și că procedura alegerii preşedintelui este stabilită de Statutul Academiei de Ştiinţe (art. 82 din Cod). Statutul Academiei dispune că, în cazul în care ”funcția de Președinte este declarată vacantă, interimatul funcției este exercitat de către unul din vicepreședinți desemnat de Prezidiu” (Secțiunea a 3-a, p. 33). Este lesne de constatat pentru oricine, inclusiv pentru cei fără pregătire în domeniul dreptului, că Statutul nu oferă nicio ”șansă” președintelui Academiei, a cărui termen pentru care a fost ales a expirat, să exercite interimatul funcției respective. În acest context apare o întrebare firească – oare membrii Prezidiului nu cunosc prevederile Statutului? Au neglijat oare cu bună știință actul pe care, conform Codului cu privire la Știință și Inovare (art. 77), sunt datori să-l respecte?”, întreabă Guceac.

Totodată, academicianul declară că „perspectiva Academiei devine tot mai dezolantă și prin faptul că, până în prezent, nu este rezolvată problema celor 45 de cercetători științifici, care urmează să fie aleși prin concurs, conform Regulamentului privind alegerea cercetătorilor ştiințifici în calitate de membri ai Secţiilor de Ştiinţe ale Academiei”.

La finalul apelului, Ion Guceac propune instituirea unui grup de inițiativă, mandatat să se ocupe de organizarea Adunării Generale a AȘM, în cadrul căreia să fie ales președintele.