Jurnaliştii de investigaţie şi reprezentanţii societăţii civile constată că Legea privind protecția datelor cu caracter personal este interpretată abuziv de către mai multe autorităţi publice, oferind presei refuzuri nejustificate la solicitările de informaţii şi blocând accesul la bazele de date. Astfel, atât mass-media, cât şi organizaţiile neguvernamentale cer, între altele, Guvernului să asigure accesul real la informații de interes public şi să nu permită interpretarea eronată a acestei legi de către responsabilii din instituţiile publice. Solicitarea a fost formulată luni, 13 februarie, în cadrul dezbaterii publice cu tema „Datele cu caracter personal, între protecția demnitarilor și limitarea accesului la informație”. Unii deputaţi prezenţi la discuţii au sugerat că legea ar trebui modificată ca să nu mai existe loc de interpetări. În context, unii experţi au sublinat că textul legii nu este rău, doar că actuala guvernare încearcă să impună o restricţionare a drepturilor jurnaliştilor.

În ultimii ani, autorităţile publice invocă tot mai des protecţia datelor cu caracter personal atunci când oferă răspunsuri la solicitările de informaţii formulate de jurnalişti, dar şi de către reprezentanţi ai societăţii civile. Cele mai frecvente plângeri ale reporterilor privind limitarea accesului la informație vizează Procuratura Generală, Autoritatea Naţională de Integritate, Ministerul Afacerilor Interne, Preşedinţia, dar și mai multe întreprinderi cu capital de stat: Moldtelecom, Metalferos, Registru, Poșta Moldovei, Moldovagaz etc.Totodată, instanţele judecătoreşti, cu excepţia Curţii Supreme de Justiţie, depersonalizează aproape orice decizie, iar mai nou, Ministerul Justiţiei, invocând la fel protecţia datelor cu caracter personal, a exclus de pe portalul instanţelor judecătoreşti opţiunea de căutare a dosarelor în baza numelor părţilor implicate în proces. 

„Constatăm în ultimii doi ani înrăutăţirea situaţiei. Deşi prin finanţări din străinătate au fost create foarte multe baze de date deschise, observăm că în ultima perioadă acestea încep să se închidă sau documentele sunt depersonalizate. De fapt, aproape zilnic primim răspunsuri de la autorităţi prin care este invocată abuziv protecţia datelor cu caracter personal”, a declarat Cornelia Cozonac, preşedinta Centrului de Investigaţii Jurnalistice. Jurnalista s-a referit la mai multe dosare iniţiate de organizaţie împotriva unor instituţii publice, cum ar fi Preşedinţia sau Comisia Electorală Centrală. 

„Aţi văzut vreodată la Centrul de Investigaţii Jurnalistice sau la Ziarul de Gardă să relatăm despre chestii personale? Toate sunt de interes public. Prin recenta decizie a Ministerului Justiţiei de a exclude opţiunea de căutare a dosarelor în baza numelui unei persoane ne forţaţi de fapt să deschidem toate dosarele la rând. Deschid, iar primul dosar care este în listă este un caz de violenţă în familie. Culmea, numele agresorului este marcat cu X şi Y, iar numele victimei e făcut public. Exact aşa se întâmplă cu corupţia. Nu este nicio scuză pentru închiderea acestor baze de date. Trebuie să întreprindeţi ceva imediat pentru a vă spăla obrazul pătat”, le-a reproşat Alina Radu, directoarea Ziarului de Gardă, deputaţilor prezenţi la dezbatere. 

În replică, democratul Sergiu Sârbu a admis că există interpretări eronate ale legislaţiei. „Admit că multe autorităţi interpretează greşit Legea privind protecţia datelor cu caracter personal. Acest abuz urmează să fie sancţionat şi taxat. Trebuie însă să găsim echilibrul între protecţia datelor cu caracter personal şi accesul la informaţii de interes public. Este adevărat că persoanele publice nu trebuie să se bucure de o protecţie atât de mare”, a spus deputatul. 

Parlamentarul Anatolie Zagorodnîi nu a exclus o eventuală modificare a Legii privind protecţia datelor cu caracter personal. „Legea nu trebuie interpretată, dar poate ar trebui modificată ca să fie clară. Dacă lăsăm loc de interpretare, o interpretează judecătorul, procurorul sau instituţia care oferă răspuns şi, până la urmă, ne alegem cu nimic”, a menţionat Anatolie Zagorodnîi.

Petru Macovei, directorul executiv al Asociaţiei Presei Independente, a subliniat că „textul legii nu este atât de prost, proastă şi eronată fiind interpretarea ei”. „Sunt absolut convins că actuala guvernare încurajează această interpretare. De doi ani discutăm despre acelaşi lucru, iar lucrurile degradează. Accesul la informaţie devine tot mai limitat. Sunt convins că actuala guvernare are interesul ca jurnaliştii să fie hărţuiţi prin instanţe”, a punctat Petru Macovei. 

Autorităţile care invocă protecţia datelor cu caracter personal uită de interesul public

„Diferența între Legea privind accesul la informație și Legea privind protecția datelor cu caracter personal este că în baza primei legi poate fi solicitată orice informație, iar furnizorul este obligat să o ofere, iar în cazul celei de-a doua, conform Articolului 10, jurnalistul trebuie să justifice de ce o cere”, a explicat Sergiu Bozianu, șef-adjunct de direcție la Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal. „Şi numele, şi prenumele, dar şi orice activitate pe care o face un funcţionar public în sensul Legii privind protecţia datelor cu caracter personal reprezintă date cu caracter personal. Accentul trebuie pus însă pe faptul dacă aceste informaţii pot fi dezvăluite. În cazul în care jurnalistul justifică, informaţia trebuie să fie publică. Foarte multe autorităţi invocă faptul că anumite informaţii sunt date cu caracter personal, dar nu se uită în lege dacă aceste date pot fi dezvăluite. Articolul 10 spune foarte clar că pot fi dezvăluite şi jurnalistul poate să le publice cu condiţia că există un interes public sporit”, a explicat Sergiu Bozianu. 

Decizia Ministerului Justiţiei, „o soluție preliminară”

Totodată, Sergiu Bozianu a explicat că modul în care funcţionează în prezent portalul instanţelor judecătoreşti este doar „o soluție preliminară”, iar în curând va fi format un grup de lucru care ar urma să găsească una mai bună. „La acest moment, site-ul este în tranziție, deoarece a avut loc reorganizarea judecătorească. Vorbim la nivel tehnic. Nu există nicio decizie referitor la faptul că site-ul va rămâne în forma respectivă sau nu. Este o soluție preliminară. Ulterior, în cadrul grupului de lucru, cu participarea societății civile, o să fie luată decizia. Tehnic, nu-i posibil să comasezi patru instanțe într-un site, asta-i ideea”, a declarat funcţionarul.

Şi reprezentantul Ministerului Justiției a precizat că excluderea de pe portalul instanțelor de judecată a opțiunii de căutare a hotărârilor în baza numelui și prenumelui inculpatului este doar o consecință a lucrărilor de mentenanță. Vladislav Cârlan, șef-adjunct al Direcţiei generale legislație, a declarat că nu s-a ajuns încă la o decizie privind varianta finală a portalului, precizând că avocații au acces la versiunea precedentă a site-ului.

„Până acum s-a creat o problemă, iar acum creăm un grup de lucru ca să soluționăm această problemă. Acesta ar putea să ne ofere o soluţie peste şase sau şapte luni cu care noi oricum nu o să fim de acord”, a replicat Petru Macovei.

În cadrul discuţiilor, reprezentanţii societăţii civile şi cei ai instituţiilor de presă au lansat o declaraţie publică prin care au cerut Centrului Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal să se ocupe de informarea instituțiilor publice privind prevederile Articolului10 din Legea privind protecţia datelor cu caracter personal, dar și să explice responsabilitatea instituțiilor care încalcă acest articol. Totodată, participanţii la dezbateri au cerut Parlamentului să exercite controlul parlamentar privind realizarea practică a acestei legi şi să identifice soluţii legislative şi normative pentru problemele semnalate de jurnalişti şi organizaţiile neguvernamentale. 

Dezbaterea a fost organizată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice în contextul unei ample campanii împotriva interpretării abuzive a Legii privind protecţia datelor cu caracter personal. Campania a fost lansată în ianuarie de mai multe organizații neguvernamentale după ce fostul comisar al Capitalei Vladimir Botnari a cerut tragerea la răspundere penală a jurnalistei Mariana Raţă.