Amenzile cresc în progresie geometrică în cazul persoanelor care cumpără sau își vând voturile. Executivul a aprobat un aviz la proiectul elaborat de Parlament care prevede pedepse mai aspre pentru corupția electorală.  Inițiativa propune creșterea amenzilor de la 67 mii 500 de lei la 95 de mii 500 de lei pentru persoanele fizice sau pedepse cu închisoarea de la 4 la 7 ani. Persoanele juridice identificate cu probleme vor achita până la 550 de mii de lei. Conform autorităților, proiectul are ca scop îmbunătățirea legislației naționale de combatere a corupției electorale, eficientizarea anchetelor și sancționarea mai rapidă a infracțiunilor legate de acest fenomen, dar și clarificarea procedurilor legale pentru prevenirea acțiunilor de corupție.

Ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, spune că înăsprirea pedepselor urmărește ca scop prevenirea corupției electorale.  

„Cei care încearcă să cumpere voturi, mai ales prin rețelele infracționale și aici consacrăm expres grupurile criminale și organizațiile criminale, folosind bani publici sau finanțare externă, vor primi sancțiuni mai dure și mai aspre. Guvernul merge mai departe și propune cumularea acestor pedepse, atât amendă, cât și închisoare”, a explicat ministra, în cadrul ședinței Guvernului.

Inițiativa legislativă are la bază și hotărârea Curții Constituționale din noiembrie 2024, care menționează despre necesitatea unor măsuri urgente împotriva coruperii alegătorilor, un fenomen frecvent întâlnit la alegerile prezidențiale de anul trecut. Guvernul susține proiectul de lege, iar în baza avizelor recepționate de la autorități, propune o serie de recomandări și îmbunătățiri legislative, se arată și într-un comunicat mai amplu al Ministerului Justiției.

Pedepse mai dure pentru fraudă electorală – Cei care încearcă să cumpere voturi, mai ales prin rețele infracționale (grupuri criminale și organizații criminale), folosind bani publici sau surse de finanțare externă, vor primi sancțiuni mai aspre (Cod penal nr. 985/2002) prin mărirea cuantumului amenzilor aplicate și pedepselor cu închisoarea . Va fi incriminată și fapta de promisiune de bani, bunuri, foloase în scopul determinării exercitării sau neexercitării dreptului electoral.  

Investigații mai rapide și eficiente – Simplificarea unor condiții la efectuarea măsurilor speciale de investigație care să permită realizarea mai operativă în acumularea probelor necesare, în cercetarea cazurilor de corupție electorală. (Legea nr. 59/2012). 

Termene stricte pentru soluționarea cauzelor — Cazurile de corupție electorală vor fi judecate mai accelerat pentru a evita tergiversările. Astfel, vor fi precizate unele termene și condiții mai stricte pentru investigarea și judecarea cauzelor, dar și pentru disciplinarea prezenței părților în ședințe. (Codul de procedură penală nr. 122/2003).

Reguli stricte pentru finanțarea partidelor – Partidele nu vor mai putea primi bani de la entități cu datorii la stat, iar procesul de înregistrare va fi mai riguros. Totodată, va fi reglementată mai eficient procedura de limitare a activității unui partid politic în caz de încălcare a legislației (Legea nr. 294/2007).

Control asupra campaniilor electorale – Se interzice expres colectarea semnăturilor în susținerea unui candidat la o funcție electivă de către persoane neautorizate, agitația electorală în perioada electorală până la începerea campaniei electorale și transportarea organizată la întruniri și evenimente organizate de partidele politice sau concurenții electorali fără notificare legală. Pentru toate acestea vor fi prevăzute sancțiuni (Codul contravențional nr. 218/2008).

Proiectul de lege care propune modificarea mai multor acte normative pentru combaterea corupției electorale nu este suficient argumentat, urmărește interese de grup și nu respectă etapele transparenței procesului decizional. Aceste concluzii reies din raportul de expertiză elaborat de Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC).

Potrivit CAPC, inițiatorii proiectului își motivează demersul prin evenimentele din cadrul ultimului scrutin electoral, susținând că mecanismele actuale de prevenire și combatere a corupției electorale sunt insuficiente. Totuși, experții critică faptul că autorii acestuia nu oferă o analiză statistică relevantă care să susțină necesitatea modificărilor propuse. Mai mult, proiectul se limitează la sancționarea coruperii alegătorilor, fără a aborda problema utilizării ilicite a resurselor administrative în scopuri electorale – o practică frecvent întâlnită în rândul partidelor aflate la guvernare.

Un alt aspect controversat este îngreunarea procedurii de înregistrare a partidelor politice. Noile reguli propuse ar putea descuraja apariția unor formațiuni noi înainte de alegerile parlamentare din 2025, consolidând astfel poziția partidelor deja existente.

Totodată, experții atrag atenția asupra lipsei de transparență în procesul legislativ. Proiectul a fost aprobat în prima lectură fără a fi supus consultărilor publice și fără avizul Guvernului sau al altor autorități relevante. De asemenea, documentele aferente nu au fost publicate integral pe site-ul Parlamentului, iar nota de fundamentare nu conține referințe la standarde internaționale.

În aceste condiții, CAPC avertizează că proiectul, în loc să întărească integritatea procesului electoral, riscă să creeze noi probleme și să favorizeze interesele unor grupuri politice în detrimentul interesului public.