11 acţiuni în ordine de regres au fost înaintate până în prezent de Ministerul Justiției, după ce în ianuarie ministrul Vladimir Cebotari a anunțat că statul va acţiona în judecată peste 35 de persoane responsabile de pierderea dosarelor la CEDO. Cauzele se află la etapa pregătirii pentru dezbaterile judiciare sau sunt deja la etapa dezbaterilor judiciare, potrivit unui răspuns semnat de Nicolae Eșanu, viceministrul Justiției, și adresat Centrului de Investigații Jurnalistice. Pe de altă parte, Procuratura Generală ne anunță că a inițiat anterior 11 acțiuni în ordine de regres, în valoare de 77.517 euro. Șase, în sumă de 18.220 de euro, au fost admise irevocabil, patru au fost respinse, iar una este pe rol în instanţa de judecată. Printre cei trași la răspundere materială sunt și doi foști miniștri - Victor Țvircun și Anatolie Cupțov. Niciun magistrat nu se numără deocamdată printre cei care trebuie să compenseze prejudiciul cauzat statului.

Potrivit Procuraturii Generale, cele 11 acțiuni au fost înaintate din 2006 până în august 2015, când a intrat în vigoare noua Lege cu privire la Agentul Guvernamental care obligă Ministerul Justiției să depună acțiunile de regres în termen de trei ani din ziua achitării sumelor stabilite de CEDO sau prin acordul de soluționare amiabilă. 

În baza acțiunilor în ordine de regres înaintate de Procuratura Geneală, la răspundere materială au fost trași un fost ministru al Transporturilor, Anatolie Cupţov, un fost ministru al Educației, Victor Ţvircun (pe două cauze - n.r.), un fost primar al oraşului Orhei, Ion Șarban, un fost executor judecătoresc, Alexandru Ştirbu, şi un fost manager al Întreprinderii municipale de gestionare a fondului locativ Taraclia, Vitalie Garanja.

Victor Țvircun a fost obligat să întoarcă statului 34.000 de lei, printr-o hotărâre irevocabilă a CSJ din 2012, după ce statul a pierdut 3.000 de euro în cauza Cazacu contra Moldovei. Tot Victor Țvircun a fost obligat de CSJ să plătească peste 6.000 de lei pentru dosarul Lazo contra Moldovei, CEDO acordând despăgubiri de 400 de euro. Anatolie Cupțov a fost obligat să întoarcă statului peste 8.000 de lei pentru dosarul Ungureanu contra Moldovei, pentru care CEDO a acordat 500 de euro. 

Din numărul acţiunilor intentate în ordine de regres, cele mai multe vizează constatările Curţii de la Strasbourg privind neexecutarea sau executarea tardivă a hotărârilor judecătorești naţionale, pronunțate în favoarea reclamanților. De asemenea, au fost iniţiate cereri în ordine de regres în privinţa persoanelor oficiale care au cauzat prejudicii compensate ulterior de instanțele civile naţionale. În total, în perioada 2013-2015 au fost inițiate șapte acțiuni de acest fel, din care au fost admise patru acțiuni în sumă de 150.000 de lei. Acțiunile vizează doi primari, doi executori judecătorești și un inspector vamal.

În ceea ce priveşte tragerea la răspundere materială a magistraţilor în ordine de regres, în baza fostei Legi cu privire la Agentul Guvernamental, Procuratura Generală a inițiat o singură procedură în acest sens. Astfel, după pronunţarea, la 26 iunie 2007, de către CEDO a hotărârii în speța TOCONO și profesorii Prometeiști contra Moldovei a fost inițiată o cerere de chemare în judecată în ordine de regres faţă de judecătorul Curții Supreme de Justiţie, Valentin Barbă. Ulterior, procurorul general a iniţiat un demers privind obţinerea acordului Consiliului Superior al Magistraturii la intentarea acţiunii în regres faţă de magistrat. Consiliul Superior al Magistraturii a respins însă ca neintemeiat demersul, invocând statutul inviolabilităţii judecătorului și a refuzat să dea acordul la tragerea magistratului la răspundere materială.

În ianuarie, Ministerul Justiţiei a anunţat că va acţiona în judecată mai multe persoane responsabile de pierderea dosarelor împotriva Republicii Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) în ultimii ani. În listă au fost incluşi magistraţi, procurori, dar şi un viceprimar al Capitalei. Potrivit celor de la Justiţie, persoanele ar trebui să răspundă în faţa legii pentru acţiunile pe care le-au făcut sau, dimpotrivă, lipsa de acţiuni, care au determinat încălcarea Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi, astfel, au adus prejudicii financiare statului prin pierderea acestor cauze. Cei vizaţi urmau să fie acționaţi în instanță, iar dacă vor fi găsiți vinovați să compenseze valoarea bănească a prejudiciilor morale, materiale, cheltuieli suportat de stat. 

Lista ședințelor de judecată în ordine de regres, prezentată de Ministerul Justiției la începutul lunii aprilie