Aproape 10 milioane de lei au ajuns anul trecut în conturile celor șapte membri ai Consiliului de Supraveghere (CS) al Băncii Naționale (BNM) din partea autorității monetare a țării. Portalul Anticoruptie.md a realizat un top al retribuțiilor gardienilor stabilității financiare. În ancheta Milionarii din Consiliul de Supraveghere al BNM reporterii CIJM au arătat cum membrii Consiliului de Supraveghere din mandatul precedent au reușit să adune indemnizații cu șase zero-uri în timpul activității lor în cadrul principalei instituții bancare din Republica Moldova.
Topul membrilor Consiliului este condus de Tatiana Ivanicichina, recompensată anul trecut cu aproape 2 milioane de lei. Veniturile i-au permis să-și extindă portofoliul imobiliar cu un apartament spațios, de 102,5 metri pătrați, evaluat la 2.849.000 de lei. Totodată, banchera deține cinci conturi bancare, în care păstrează circa 722.000 de lei.
Natalia Gavrilița, Vitalie Lemne și Dumitru Ursu au ridicat câte 1,22 milioane de lei fiecare din partea BNM, drept compensație pentru activitatea lor. În plus, Dumitru Ursu a încasat o pensie în valoare de peste 662 de mii de lei. Acesta administrează opt conturi bancare, cu o sumă totală depozitată de peste 5,5 milioane de lei. Doar în anul 2024, dobânzile și dividendele acumulate din aceste conturi au depășit 1,5 milioane de lei. Totodată, Ursu are două apartamente, o casă, trei terenuri agricole și un teren intravilan, precum și două autoturisme, valoarea totală a acestor bunuri depășind cu mult trei milioane de lei.
Vitalie Lemne ocupă primul loc în clasamentul privind datoriile acumulate, cu aproape 4 milioane de lei aflate în proces de achitare. Totodată, este singurul dintre toți bancherii care are în proprietate opt terenuri agricole, toate primite prin contracte de donație. El mai deține și trei apartamente, dintre care două achiziționate recent, în anul 2023, precum și trei autoturisme. Unul dintre aceste vehicule, cu o valoare de 329 de mii de lei, a fost cumpărat chiar în anul 2024.
Fosta prim-ministră, Natalia Gavrilița, care a fost numită membră a Consiliului de Supraveghere al BNM pe un termen de șapte ani, la doar 6 luni după ce a părăsit fotoliul de șefă a Guvernului, a prezentat o declarație de avere mai monotonă. Aceasta nu a raportat achiziții recente, dispunând de un apartament cumpărat în anul 1997 și un automobil Lexus RX350 achiziționat în urmă cu zece ani. De asemenea, gestionează șase conturi bancare, în care se păstrează o sumă totală de peste 670 de mii de lei.
Petru Rotaru, vicepreşedinte al CS, este membrul Consiliului cu una dintre cele mai mici indemnizații, care nu trece de 800 de mii de lei anual. În anul trecut, și-a vândut autoturismul pentru suma de 200 de mii de lei. Acesta locuiește într-o casă de 117 metri pătrați, estimată în prezent la aproximativ 1,5 milioane de lei. Totodată, este beneficiarul unui împrumut, contractat în 2018, în valoare de un milion și jumătate de lei.
Lista celor remunerați de BNM din cadrul Consiliului este încheiată de Ion Lapteacru, care a încasat în 2024 un salariu de aproape 770 de mii de lei. Pe lângă venituri, acesta figurează cu o datorie de 448 de mii de euro, dar și cu economii considerabile – peste 180 de mii de euro – în conturi bancare din Franța.
Poți face cunoștință cu declarația de avere a guvernatoarei Băncii Naționale, care este totodată și președinta Consiliului de Supraveghere, Anca Dragu, AICI.
Textele de pe pagina web a Centrului de Investigații Jurnalistice www.anticoruptie.md sunt realizate de jurnaliști, cu respectarea normelor deontologice și sunt protejate de dreptul de autor. Preluarea textelor știrilor și a investigațiilor jurnalistice se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agenții, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat de pe www.anticoruptie.md în primul alineat, iar în cazul posturilor de radio și TV – se citează obligatoriu sursa.
Preluarea integrală a textelor se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil semnat cu Centrul de Investigații Jurnalistice.
Comentarii