Deputații audiază miercuri, 2 decembrie, în cadrul unei ședințe speciale, rapoartele mai multor șefi de instituții privind fraudele comise în sistemul bancar din Republica Moldova care au ținut primele pagini ale celor mai importante publicații din lume. Procurorul general Corneliu Gurin, guvernatorul Băncii Naţionale Dorin Drăguţanu, şefii SIS şi CNA, Mihai Balan şi, respectiv, Viorel Chetraru, dar şi ministrul Finanţelor Anatol Arapu vorbesc despre anchetele inițiate, dar și despre măsurile care ar fi trebuit să prevină aceste fraude, cunoscute drept "jaful secolului". La 12.00, când a început ședința, deputații au decis că aceasta trebuie să se desfășoare cu ușile închise, decizia fiind luată cu votul a 52 de parlamentari din 86 prezenţi. Pe la 14.40, ședința a devenit publică. Între timp, legiuitorii l-au audiat pe procurorul general Corneliu Gurin. 

20.30 Şeful SIS, despre spălarea a 20 de miliarde de dolari din Federaţia Rusă prin băncile moldoveneşti: “Desigur că am avut asemenea informaţii, au fost informate organele de urmărire penală. Din câte cunosc, există şi un dosar penal. Eu nu pot da calificative”.

"Pe acest caz sunt pornite şase cauze penale pe spălare de bani. Ele vizează toate tranzacţiile efectuate prin intermediul unei bănci din ţară. Sunt puşi sub învinuire şapte persoane, executori judecătoreşti şi angajaţi ai acestei bănci. Au fost dispuse 26 de acţiuni în cadrul comisiilor rogatorii din afara ţării. Dosarul se află în procedura procurorilor Anticorupţie, iar cel mai mare impediment este stabilirea originii criminale a banilor care au tranzitat Republica Moldova, origine ce trebuie calificată de autorităţile Federaţiei Ruse, lucru care nu s-a întâmplat nici până la moment. De acest răspuns depinde evoluţia dosarului", a adăugat Viorel Chetraru. 

“A fost pornită urmărirea penală, există două refuzuri din partea Ucrainei şi Federaţiei Ruse la acest subiect. Două cauze penale privind executorii au ajuns deja în instanţele de judecată. Hotărârile judecătoreşti nu sunt anulate, pentru că nu au fost contestate. CSM s-a expus la rândul său”, a precizat şi procurorul general Corneliu Gurin.

20.10 Mihai Balan: “Lucrând cu patru miniştri în ultima perioadă, niciunul nu m-a susţinut în detaşarea ofiţerilor, inclusiv la Banca Naţională, deşi eu am propus să detaşăm acolo unul sau doi ofiţeri SIS”.

20.05 Şeful SIS, despre cei trei adjuncţi ai săi: “Au fost selectaţi pe criterii profesionale şi dacă spuneţi că cineva cândva a avut tengenţe cu politicul, din momentul când au păşit pragul SIS s-a terminat cu politicul”.

20.00 Mihai Balan, întrebat dacă Republica Moldova este un stat capturat: “Nu pot să răspund, deoarece pericolele care există în securitatea statului nu-mi dau dreptul să confirm dacă statul este sau nu capturat”.

19.55 Mihai Balan: “Înţeleg aşteptările societăţii şi sunt convins că SIS ar putea face mai mult. Sunt convins că dacă s-ar reacţiona prompt la informaţiile Serviciului, am avea un cadru de securitate mult mai puţin vulnerabil şi ar fi fost evitate efectele negative din domeniul financiar-bancar. (...) În cadrul SIS a fost creat Centrul de Analiză Integrată care lucrează 24/24 şi unde se concentrează informaţii din surse închise şi deschise care, zilnic, între orele 10.00 şi 11.00, sunt puse pe masa beneficiarilor - şeful statului, premierul şi şedinţele Parlamentului”.

19.50 Ultimul raportor, şeful Serviciului de Informaţii şi Securitate, le-a spus deputaţilor că SIS a întreprins acţiuni consistente de depistare a riscurilor din sistemul financiar-bancar al ţării. Totodată, structura a informat toate instituţiile, autorităţile financiare, instituţia Preşedintelui, comisiile parlamentare şi structurile guvernamentale, “cu solicitarea expresă de a întreprinde acţiuni de recuperare ale pierdelor”.

Potrivit lui Mihai Balan, în 2015, SIS a prezentat 80 de informări, dintre care 41 de materiale au ţinut exclusiv de sectorul bancar, servind ca bază pentru intentarea a şapte dosare penale noi. “Ofiţerii SIS au activat conform atribuţiilor şi permanent au informat despre acţiunile orientate la paralizarea sistemului financiar-bancar şi continuă să o facă”, a declarat Balan.

18.42 Dorin Draguțanu despre întârzierea introducerii administrației speciale la băncile implicate în fraude bancare: „Introducerea administrației speciale are efecte pozitive și negative: pe de o parte, se opresc furturile, pe de altă parte, există riscul de retrageri masive de depozite. Noi la BNM până în septembrie 2014 nu aveam posibilitatea să oferim credite de urgență băncilor insolvabile sau băncilor care nu aveau gaj. Dacă am fi intervenit cu administrare specială fără acest instrument, riscam un faliment dezordonat al BEM, care ar fi tras după sine întreg sistemul bancar. Întreg anul 2014 s-au depus eforturi de modificare a legislației care să dea instrumente BNM pentru a acorda credit de urgență băncilor insolvabile de importanță sistemică. Aceasta s-a făcut în doi pași - prin asumarea de răspundere a Guvernului și aprobarea garanției de stat. Așa cum am prognozat, imediat au început retragerile masive de depozit”.

18.25 Dorin Draguțanu despre raportul Kroll: „Primul raport Kroll a fost efectuat pentru a avea o viziune independentă asupra a ceea ce s-a întâmplat. Din raportul Kroll toată lumea a aflat toată povestea în toată splendoarea și urâțenia ei. Al doilea raport Kroll are alte obiective: să individualizeze persoanele care au controlat activitatea celor trei bănci, cine au fost persoanele care au organizat fraudele, cine le-a implementat și cine a beneficiat de pe urma acestora. Alte scopuri sunt detalierea fluxurilor financiare internaționale, localizarea activelor în orice formă și depunerea eforturilor pentru recperarea acestora. Contractul cu Kroll va dura circa doi ani de zile”.

18.05 Dorin Draguțanu, guvernatorul BNM: „Evoluția creditelor neperformante la BEM a fost următoarea: în 2009 - 376 mln de lei, la sfârșitul lui 2011 - 913 mln de lei, în 2013 - 1,4 mlrd de lei, dar spre sfârșitul lui 2013 creditele neperformante au scăzut la 862 mln de lei, dar în acel an au avut loc două „tranzacții magice”, în martie - de 930 mln de lei și în septembrie - de 330 mln de lei credite neperformante. Acele tranzacții s-au adeverit fictive și false, contractele au fost reziliate cu câteva zile înainte să intrăm în administrare specială. Toate creditele s-au întors la BEM. Atunci managementul BEM a luat parte la o operațiune frauduloasă. La sfârșitul lui 2014, suma creditelor neperformante era de 971 mln de lei. Noi știm că cea mai mare parte a creditelor frauduloase, fictive au fost artificial închise prin cesiuni de creanțe și s-au materializat într-o creanță a Băncii Sociale a fi încasată de la un off-shore, Fortuna Limited, 14 mlrd. de lei, ăsta e primul indiciu când noi spunem cam ce sume de bani au dispărut din aceste bănci. Și această cesiune a creanțelor este o operațiune frauduloasă. 1,5 mlrd de lei din active pot fi deja recuperate. Restul depinde de anchetă.”

17.08 Anatol Arapu, despre rata dobânzii pentru împrumutul acordat BNM: „Rata dobânzii pentru împrumutul acordat BNM pe care urmează să-l plătească statul depinde de capitalizarea Băncii Naționale. Înscrierea datoriei Guvernului față de BNM, care e auditată de auditori independență, pentru a nu forma provizioane asupra acestor datorii, ea trebuie să fie la o rată de dobândă care ar corespunde unei medii anuale a inflației pe o anumită perioadă medie de timp. Actualmente, am convenit pentru o dobândă de 5% pentru 2016, care va avea un cost anual de 650-680 mln de lei, în dependență de cât se va recupera. În dependență de media inflației, această sumă ar trebui să scadă. Guvernul trebuie să vină cu un proiect de lege prin preluarea acestei datorii la datoria de stat. În dependență de capitalizarea BNM, perioada de rambursare a datoriei poate fi lungă”.

16.53 Anatol Arapu, ministrul de Finanțe: „La situația din 16 octombrie 2015, soldul creditelor de urgență garantate cu garanții de stat a constituit 14 mlrd 121 de mln lei. Soldul dobânzilr calculate și neachitate este de 8,8 mln de lei. Potrivit informației primite de la BNM, la 20 noiembrie 2015, Banca Socială și Unibank au rambursat parțial creditul de urgență în sumă de 60 și 140 mln de lei și integral dobânda aferentă creditelor. La situația din 24 noiembrie 2015, soldul creditelor de urgență restant este de 13 mlrd 921 mln de lei”.

15.50 Corneliu Gurin despre autodenunțul lui Ilan Shor: „Nu autodenunțul a fost prezentat, ci procesul-verbal de audiere. S-a confirmat exercitarea influenței pe care a solicitat-o cetățeanul Ilan Shor, pentru asigurarea emisiei de acțiuni suplimentare la BEM și pentru neimplicarea statului în procesul respectiv. S-a confirmat că a fost făcută o încercare de a-i acorda lui Shor titlul de consul onorific. De asemenea, s-a confirmat obținerea de diferite bunuri, cadouri, beneficii. S-au confirmat transferuri de sume către companii ale căror beneficiar este direct Vlad Filat sau persoane interpuse afiliate acestuia, inclusiv prin depozițiile pe care le-au dat ei. Sumele mitei pe care a oferit-o Ilan Shor cumulativ se ridică la 176 de milioane de dolari, dar e o cifră prealabilă. Suma respectivă nu vine din banii lui personali, ci din banii din bănci”.

15.40 Viorel Chetraru a calificat raportul Kroll drept “beletristică”, fără valoare procesuală: “A fost informativ, pentru a  înţelege mai bine întregul tablou. Experţii Kroll au avut acces direct la anumite documente de la BNM, la care nu am avut acces noi. Poate e un lux care costă prea mult". "În continuare am convingerea că o parte din bani s-au întors în ţară, inclusiv în Aeroport, convingere bazată nu doar pe intuiţia mea, dar şi pe anumite informaţii", a adăugat el. 

15.30 Corneliu Gurin: “Nu avem la acest moment certitudinea că o singură persoană a stat în spatele acestor delapidări”.

15.27 Corneliu Gurin, răspunzând lui Mihai Ghimpu de ce Ilan Shor este în libertate: “Pe cauza intentată la 4 decembrie, toţi membrii Consiliului de Administraţie al BEM, inclusiv Ilan Shor, sunt învinuiţi şi au fost prezentaţi instanţei de judecată pentru aplicarea arestului preventiv. Iniţial instanţa le-a aplicat arest la domiciliu, iar ulterior a modificat-o în control judiciar. Deciziile au fost contestate, însă Curtea de Apel le-a menţinut. În acelaşi timp, pe de-o parte, faptul că colaborează cu ancheta trebuie remarcat. De exemplu, unele acte pe care le cerem prin comisie rogatorie şi le aşteptăm de jumătate de an, le-am obţinut prin acţiunile lui Shor. Dar asta nu înseamnă că el este scutit de răspundere. Are statut de învinuit şi va purta răspundere”.

15.25 Corneliu Gurin, despre schemele delapidărilor: “Diferite metode de delapidare, inclusiv credite luate şi care nu puteau fi întoarse de firmele beneficiare. Ulterior, din alte credite obţinute fraudulos, alte companii acopereau aceste credite acordate unor companii afiliate sau apropiate diferitor persoane, inclusiv ex-premierului Vlad Filat”. 

Alte scheme: “Contracte fictive, acoperirea diferitor tranzacţii fictive, cumpărări de bunuri peste hotare, achitări pentru contracte de prestări servicii, lucruri care în realitatea nu se întâmplau, însă pentru care erau transferaţi bani spre instituţii financiare din străinătate, iar ulterior, pe conturi ale unor companii cu regim privilegiat sau din jurisdicţii off-shore”.

15.20 Procurorul general Corneliu Gurin, despre arestul ex-premierului Vlad Filat: “Această solicitare se bazează pe probele acumulate la etapa iniţială, a arestului. Instanţa le-a apreciat ca pertinente şi le-a menţinut. Chiar instanţa de judecată spune că, având în vedere faptul că chiar şi deputaţii au confirmat că Filat a deţinut funcţia de premier şi preşedinte al partidului şi desigur că a delegat anumite persoane în Guvern, deci, evident, se impune măsura de izolare şi interzicerea contactului cu anumiţi colegi, pentru a nu-i influenţa. Deciziile instanţei nicidecum nu pot fi apreciate ca presiuni”. 

15.05 Deputatul liberal Veaceslav Untilă a întrebat dacă nu cumva fraudele din sistemul bancar au pornit încă atunci când a fost modificat articolul 251 din Codul Penal, în anul 2008, şi s-a exclus cuvântul “gaj”, iar “din acel moment nu mai purtăm răspundere penală pentru tăinuirea gajului”. “Este un impediment, dar nu pot spune că este o legătură între cei care au promovat modificările şi creditările frauduloase din cadrul BEM”, a răspuns Viorel Chetraru.  

14.55 Viorel Chetraru a dat de înţeles că Banca Naţională a acţionat selectiv în timpul monitorizării activităţii băncilor. “Sistemul naţional de prevenire şi spălare a banilor este construit conform unor standarde internaţionale. Cel mai important element al său este buna credinţă a celor care trebuie să fie interesaţi de a elimina factorii de risc în ceea ce priveşte furtul banilor, lucru care nu s-a întâmplat. Însăşi autoritatea responsabilă de monitorizarea procesului, care trbuie să monitorizeze activitatea băncilor, nu a făcut acest lucru, a făcut-o selectiv”.

“Pentru moment avem stabilit circuitul creditelor care au fost scoase şi au fost identificaţi beneficiarii efectivi pentru 200 de milioane de dolari”, a mai spus şeful CNA.

14.50 "Colaborăm cu cei care efectuează evalurările la comanda Băncii Naţionale, compania Kroll. Cu siguranţă concluziile lor vor fi folosite de procurori în acţiunile de recuperare a prejudiciului şi construirea învinuirilor."

Cu referire la prejudiciul care poate fi recuperat: “Avem convingerea că dacă vom obţine confirmarea informaţiilor operative obţinute prin intermediul canalalelor noastre de comunicare operativă, despre bunuri identificate, active procurate etc., în afara ţării, vom avea o bună credinţă în executarea comisiilor rogatorii trimise în diferite ţări şi există o premisă de recuperare a unei bune părţi a banilor care au fost scoşi”.