Membrii CEC, numiți în funcție fără publicarea avizelor SIS, așa cum prevede legea. Experți: „Parlamentul s-a dovedit a fi inapt”

Anastasia Nani
30/06/2016
Subiectul a fost abordat la Clubul Jurnaliștilor de Investigație. Foto: CIJM

Parlamentul a votat noua componență a Comisiei Electorale Centrale (CEC) fără să publice avizele consultative ale Serviciului de Informații și Securitate în privința celor nouă membri ai structurii, așa cum prevede legea. Unii experți susțin că Legislativul s-a dovedit a fi inapt în fața SIS, instituție care, de altfel, se află sub control parlamentar. Deputați din cadrul Comisiei juridice, numiri și imunități declară că nici ei nu au văzut aceste documente, dar au fost asigurați de Raisa Apolschii, președinta Comisiei, că toate avizele au fost pozitive. În context, legiuitorii recunosc că multe lucruri care trebuie să fie accesibile pentru public sunt dosite prin sertare. Subiectul a fost abordat joi, 30 iunie, la ședința Clubului Jurnaliștilor de Investigație desfășutară de Centrul de Investigații Jurnalistice.

Noua componență a CEC a fost votată la mijlocul lunii iunie. Până atunci, 30 de organizații neguvernamentale au cerut autorităților să desecretizeze și să publice avizele SIS în privința candidaților la funcția de membru al Comisiei, lucru care nu s-a întâmplat. Societatea civilă a făcut trimitere la prevederile Codului Electoral potrivit cărora informaţia despre rezultatele verificării candidaților la cele nouă posturi „se dă publicităţii de către autoritatea care îi confirmă pe membrii Comisiei”. „Avizul secretizat de către SIS în privința candidaților la funcții publice este, din punctul nostru de vedere, o depășire a atribuțiilor de către această instituție. Aceste documente nu trebuie să fie secretizate decât în măsura prevăzută de Legea cu privire la secretul de stat, dar nu în întregime. Parlamentul s-a dovedit a fi inapt în a obliga SIS-ul să desecretizeze aceste avize și să le facă publice. Argumentul Parlamentului este că ele sunt cu grif secret. Și asta în condițiile în care SIS este un organ aflat sub control parlamentar”, a declarat Pavel Postică, expert în cadrul Asociației Promo-Lex. 

Juristul a reiterat poziția celor 30 de organizații neguvernamentale care au cerut și modificarea legii astfel ca toate avizele SIS în privința candidaților la funcții publice să fie accesibile societăţii.

Alina Russu, noua președintă a CEC, susține că a făcut o adresare către Comisia juridică, numiri și imunități privind avizele SIS. „Am făcut o adresare și am reiterat că ar fi bine ca opinia publică să cunoască rezultatele acestor controale ale SIS. Sunt sigură că avizele consultative au fost pozitive, altfel nu cred că numirea noastră în funcție ar fi fost posibilă”, a subliniat Alina Russu. 

Iurie Ciocan, fost președinte al CEC, în prezent membru al acestei structuri, crede că nepublicarea avizelor consultative ține doar de probleme birocratice. „Am ținut în mâini documentul SIS ce viza candidatura mea. Actul avea trei propoziții și arăta că nu sunt impedimente ca să ocup o funcție de demnitate publică. Nu avea grif secret pe el. De fapt, în Parlament s-a raportat că toate avizele au fost pozitive”, a declarat Iurie Ciocan. 

Tudor Deliu, vicepreședinte al Comisiei juridice, numiri și imunități din Parlament, a spus însă că el nu a văzut avizele, dar a fost asigurat de Raisa Apolschii, președinta Comisiei, că toate au fost pozitive. „Este un viciu pentru societatea noastră. S-ar părea că e un lucru de nimic. Există însă prevederi legale care ne obligă să facem publice aceste avize. Nu am văzut nici eu până astăzi avizele sau concluziile SIS. Autoritățile nu conștientizează ce înseamnă să fii transparent. Foarte multe lucruri care trebuie să fie accesibile pentru public sunt dosite prin sertare”, a menționat Tudor Deliu.

Deputatul a mai subliniat că nici procedura de desemnare a membrilor CEC nu este bine stabilită în Codul Electoral. „Astăzi în opoziție sunt 54 de deputați. PSRM, fracțiunea cea mai numeroasă, are 24 de deputați. Lor le-a revenit însă un singur candidat. Unei fracțiuni cu 19 deputați (PD - n.r.) i-a revenit doi candidați. Să nu lăsăm pe seama partidelor politice din Parlament să desemneze candidații. Astăzi ne-am trezit că s-au dosit prin sertare numele nu știu cui și am ajuns la o componență a CEC care poate unora le trezește suspiciuni”, a adăugat parlamentarul. 

Și Iulian Groza, expert la Institutul de Politici și Reforme Europene, s-a referit la felul în care poate fi îmbunătățit procesul de selecție al membrilor CEC așa ca partidele politice să nu fie puse în situația de a desemna un candidat. „Putem crede că i-au selectat pe cei mai buni membri. Totuși, în societtate există semne de întrebare legate de intergritate, profesionalism. Ca să le excludem, un filtru de selecție ar putea să îmbunătățească activitatea CEC”, a punctat fostul viceministru de la Afaceri Externe și Integrare Europeană.

În context, Grigore Novac, deputat PSRM, a amintit despre un proiect de lege propus de fracțiunea socialiștilor privind înaintarea candidaților la funcția de membru al CEC. „Documentul oferea posibilitatea societății civile să aibă un reprezentant în componența Comisiei. Nu a fost susținut la comisiile parlamentare. Trenul a plecat, iar noi putem discuta foarte mult. Putem reveni la această discuție peste cinci ani (când vor expira mandatele membrilor CEC - n.r.)”, a punctat Grigore Novac. 

Ședinta Clubului Jurnaliștilor de Investigație - „De ce membrii CEC au fost numiți în funcție fără publicarea avizelor SIS, așa cum prevede legea” - face parte din Campania Jurnaliștii pentru integritate în serviciul public, desfășurată de Centrul de Investigații Jurnalistice, cu suportul Programului Buna Guvernare al Fundației Soros-Moldova.

 

Anastasia Nani
30/06/2016



Follow us on Telegram

Comentarii