Ministerul Justiției a creat Comisia de lichidare a Partidului „Șor”. Un ordin în acest sens a fost semnat de ministrul Justiției, Veronica Mihailov-Moraru și publicat marți, 29 august, în Monitorul Oficial, transmite Moldpres. Comisia va fi formată din șapte membri, dintre care doi lichidatori. 

Conform ordinului ministrului Justiției, Comisia este compusă din șapte membri: Ion Popa – vicepreședinte al Consiliului Uniunii Administratorilor Autorizați din Moldova, Liliana Voiticovschi – șefa Direcției financiar-economice a Comisiei Electorale Centrale (CEC), Ruslan Nastas – șef adjunct al Direcției juridice a CEC, Pavel Dima – șef adjunct al Direcției generale expertiză juridică a Serviciului Fiscal de Stat, Tatiana Ianciu – ofițer principal al Direcției juridice a Ministerului Afacerilor Interne, Angela Popil – avocată și Olga Burea – avocată.

În calitate de lichidatori ai Partidului „Șor” din cadrul Comisiei de lichidare au fost desemnați Ion Popa – vicepreședintele Consiliului Uniunii Administratorilor Autorizați și avocata Olga Burea.

Fiecare membru al comisiei va fi răsplătit lunar cu câte 16 mii de lei, iar la ședințele convocate vor putea fi invitate spre audiere și alte persoane.

Precizăm că, Partidul „Șor” a fost declarat neconstituțional. Decizia a fost pronunțată la data de 19 iunie de Curtea Constituțională. Procesul de examinare a solicitării de a fi scos în afara legii a Partidului „Șor” a fost inițiat în noiembrie anul trecut în baza unei sesizări depuse la CC de către Guvern, prin care s-a solicitat verificarea constituționalității acestuia. În sesizare au fost prezentate argumentele privind finanțarea ilegală, dosare penale și excluderea repetată din mai multe curse electorale a formațiunii sau membrii partidului Șor.

Ședințele de examinare au început pe 10 mai curent. La ședințe au fost expuse probe potrivit cărora Partidul „Șor” ar fi mituit alegători și participanți la proteste, precum și ar fi organizat transportarea acestora. Reprezentanții Partidului „Șor” au respins afirmațiile și precizând că majoritatea întrebărilor adresate nu fac referire la obiectul sesizării.