Pentru anul 2024, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) a planificat prelevarea a 65 probe de produse alimentare de origine non-animală pentru determinarea conținutului de acizi grași trans. Este anunțul făcut de instituție după publicarea materialului „Brânza fără brânză: cum ajunge la masa cea mare a moldovenilor, pe portalul Anticoruptie.md. În anchetă se arată că volumul importurilor de „brânză falsă”, produsă din amestecuri de proteine și grăsimi, este de ordinul miilor de tone. Deocamdată, nu există un cadru legal care ar interzice utilizarea „brânzei fără brânză”, iar cei care propun această alternativă nesănătoasă pot fi sancționați doar pentru  etichetarea neconformă. Totuși, odată cu modificarea Regulamentului sanitar, a fost  limitat conținutul de acizi grași trans (AGT), iar cei care veghează asupra siguranței alimentelor îi vor putea trage la răspundere dacă produsele de brânză vor conține mai mult de 2 grame din acești ingredienți periculoși per 100 de grame de produs

Conform unui comunicat al ANSA, produsele de import vor fi interzise intrării în Republica Moldova dacă nu vor corespunde rigorii legislației, iar agenții economici care nu se vor conforma riscă să fie sancționați. Mai mult, din luna septembrie 2023, prin dispoziția directorului general al ANSA, au fost intensificate controalele pentru verificarea conformității și respectarea legislației etichetării produselor alimentare cu conținut de brânză și/sau preparate alimentare pe bază de grăsimi de vegetală și animală. Astfel, în perioada menționată, au fost realizate 75 de controale planificate și inopinate. S-a stabilit că tot mai puține unități de producere a plăcintelor utilizează compuși pe bază de grăsimi vegetale și animale ca substituent al brânzei de vaci.

„Prin mecanismele sale de verificare, ANSA atestă o reducere a volumului importurilor de produse compuse pe bază de grăsimi vegetale  cu 14 % (cod tarifar 19019091000) pentru anul 2023 - 3150,4 tone, comparativ cu anul 2022 - 3347,3 tone și, respectiv, anul 2021 - 3666,5 tone”, se arată în reacția ANSA.

De asemenea, ANSA menționează că produsele compuse cu adaos de grăsimi vegetale nu sunt interzise în nicio țară din lume, iar consumatorul este liber și responsabil să aleagă produsele alimentare pe care dorește să le consume.

„În ultimii ani, Agenția  a depus eforturi considerabile în privința armonizării legislației naționale la acquis-ul comunitar în privința acizilor grași trans (AGT). Evoluția eforturilor ANSA însumează mai mulți pași și acțiuni care vin să garanteze angajamentul muncii. În ianuarie 2022, ANSA a informat Cancelaria de Stat (scrisoarea ANSA nr. 03-10/184 din 21.01.2022), despre modificările operate Regulamentul (CE) nr. 1925/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 privind adaosul de vitamine și minerale, precum și de anumite substanțe de alt tip în produsele alimentare în partea ce ține de reglementarea conținutului de acizi grași trans obținuți pe cale industrială (în continuare AGT) în produsele alimentare. Având ca țintă protecția sănătății consumatorilor, a fost propus „…inițierea procedurii de modificare a regulamentelor sanitare după cum urmează: 1)Regulamentul sanitar privind adaosul de vitamine și minerale, precum și de anumite substanțe de alt tip în produse alimentare aprobat prin Hotărârea Guvernului  nr. 899/2017, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1925/2006 în partea ce ține de limitarea conținutului de acizi grași trans din alimente…”, se mai arată în comunicat.

În luna mai, anul 2022, Agenția s-a implicat în elaborarea inițiativei legislative ce presupunea modificarea Legii nr.279/2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare (inițiativa legislativă nr.335 din 19 august 2022). Principala prevederea a inițiativei legislative a fost reglementarea conținutului de acizi grași obținuți pe cale industrială  în produsele alimentare. Astfel, pe parcursul verii anului  2023 au avut loc numeroase consultări publice cu mediul de afaceri. S-au purtat discuții constructive, iar mediul de afaceri și-a exprimat acordul cu privire la necesitatea limitării cât mai rapide a AGT în alimente.

În decembrie 2022, în cooperare cu TAIEX, instrumentul de asistență tehnică și schimb de informații al Comisiei Europene, Agenția a organizat un atelier de bune practici și schimb de experiență în domeniul reglementării cantităților de grăsimi trans în produsele alimentare și dezvoltării sistemului național de control în acest domeniu. Evenimentul a reunit peste 180 de participanți de la instituțiile publice de ramură din Republica Moldova și Lituania, reprezentanți ai Delegației Uniunii Europene la Chișinău, Biroului Regional European al Organizației Mondiale a Sănătății, Universității din Copenhaga, precum și tehnologi de la companii producătoare din Lituania și Moldova. Participanții la atelier au discutat despre impactul asupra sănătății a grăsimilor trans din cele mai populare produse industriale și alimentare din Europa, care sunt prevederile legislației pentru controlul acestora, precum și despre campania globală a OMS privind eliminarea grăsimilor trans până în 2023 în Regiunea EURO OMS.

La 7 martie 2023, urmare a cooperării cu Ministerul Sănătății, a fost modificată Hotărârea Guvernului nr.899/2017 pentru aprobarea Regulamentului sanitar privind adaosul de vitamine și minerale, precum și de anumite substanțe de alt tip în produsele alimentare, o prevedere importantă fiind reglementarea conținutului AGT. Prevederile au intrat în vigoare la expirarea a 9 luni de la data publicării în Monitorul Oficial, adică la 16.12.2023.

Tot la începutul anului 2023, IP Centrul Republican de Diagnostic Veterinar a obținut, în premieră pentru Republica Moldova, acreditarea pentru determinarea conținutului de acizi grași saturați și nesaturați, în mod special a acizilor grași trans. Odată cu obținerea acreditării, inspectorii Agenției au lansat procesul de implementare a programelor de monitorizare și monitorizare și supraveghere al AGT.

În luna martie, Agenția a informat toți importatorii de produse compuse din proteine și grăsimi vegetale despre interdicția de utilizare a termenilor „de „lapte”, „brânză”, „cașcaval”, „unt” etc. în denumirea produselor alimentare ce conțin adaos de grăsimi străine” și despre obligația de a respecta cerințele de etichetare a produselor alimentare pentru a nu induce în eroare consumatorii.