Proiectul Legii integrității, în dezbatere publică. Reprezentanți ai Delegației UE: „Legea este necesară nu pentru bifă, ci pentru a apropia Moldova de standardele europene”

Mariana Colun
06/07/2016
Jurnalistul Vasile Botnaru, moderatorul dezbateri, și Cristina Țărnă, director adjunct la CNA. Foto: CIJM

Proiectul Legii Integrității a fost analizat miercuri, 6 iulie, în cadrul unei dezbateri publice organizate de Centrul Național Anticorupție (CNA). Evenimentul vine la o săptămână de la excluderea documentului de pe ordinea de zi a ședinței Parlamentului, la​ solicitarea mai multor organizații neguvernamentale. Societatea civilă cerea publicarea setului de legi cu privire la integritate adoptate de Legislativ în lectură finală, astfel încât actorii interesați să poată compara textele. Totodată, semnatarii apelului cereau organizarea unor consultări publice pentru o analiză minuțioasă a oportunității acestui proiect de lege, în contextul celorlalte legi cu privire la integritate. 

În cadrul dezbaterilor, mai mulți reprezentanți ai societății civile s-au arătat nedumeriți că proiectul de lege conține mai multe pasaje din legile speciale ce vizează competențele CNI, CNA sau ale SIS-ului. Autorii legii consideră însă că astfel de dublări sunt oportune. „Faptul că sunt descrise secțiuni întregi ce țin de conflictele de interese, declararea averilor, competențele trebuie salutat. Încercăm să facem o distincție clară între competențele instituțiilor care se luptă cu corupția. Foarte multe legi speciale se bat cap în cap la capitolul competențe. În acest proiect de lege nu sunt norme care se bat cap în cap”, a declarat deputatul Sergiu Sîrbu. Parlamentarul este de părere că se încearcă frânarea nemotivată a unui proiect de lege prevăzut în Acordul de asociere, or, potrivit lui, în prima lectură se adoptă doar conceptul, pe când ajustările și îmbunătățirile se pot face ulterior, până la adoptarea în lectura a doua.

Ecaterina Yakovleva, manager de proiect al Delegației UE la Chișinău, a subliniat că acest proiect este important nu pentru a pune o bifă, ci pentru a apropia Moldova de standardele europene în domeniu.

„După cum știți, adoptarea pachetului de legi privind integritatea este inclusă în foaia de parcurs a Republicii Moldova. Dorim să ne angajăm într-un dialog pe seama conținutului legilor incluse în această foaie de parcurs. De asemenea, aș vrea să încurajez autoritățile și să le invit să colaboreze cu noi într-o formulă mult mai strânsă. Invit autoritățile să folosească expertizele de calitate și cunoștințele profunde ale experților noștri pentru a realiza reformele propuse în domeniul Justiției”, a remarcat Ecaterina Yakovleva.

Proiectul Legii Integrității ar face ordine în tot sistemul de integritate, în special pentru instituțiile publice, pentru ca să poată fi construite niște așteptări clare și legitime. Acesta cuprinde multe norme din legea veche cu privire la prevenirea și combaterea corupției, dar clarifică ce înseamnă comportament integru pentru angajații statului. Spre deosebire de legea veche, noul proiect reglementează cui îi revine responsabilitatea de implementare a politicilor de prevenire a corupției.

„Legea veche spunea că CNA este responsabilă de acest proces, ceea ce nu este corect. Prevenirea corupției este responsabilitatea directă a fiecărei instituții publice, pentru că nu CNA poate să asigure raportarea cadourilor, rezolvarea situațiilor de compatibilitate, respectarea normelor de limitare a publicității, asigurarea accesului la informație de interes public. Acestea sunt obligațiile instituțiilor publice, pentru nerespectarea cărora, de cele mai multe ori, nu există răspundere, or nimeni nu este sancționat dacă nu le respectă. Ne-am trezit că avem un masiv normativ mare, care nu reușește să fie implementat, pentru că nu există interes”, a comentat Cristina Țărnă, director adjunct la CNA.

Legea integrității separă integritatea în sectorul public și cea în sectorul privat. Prima este definită de doi factori și separată în integritatea politică și cea instituțională. Integritatea politică are prevederi generale – transparența finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale. Vorbind despre climatul de integritate instituțională, se face o inventariere a tuturor politicilor de prevenire a corupției în instituții, funcționarea cărora trebuie să asigure un mediu integru pentru activitatea tuturor angajaților din mediul public, spun autorii proiectului de lege.

În același timp, documentul enumeră obligațiile șefilor de instituții. „Sunt lucruri clarificate pentru prima dată, acestea vor permite cel puțin să evităm nerespectarea legii din ignoranță sau din invocarea faptului că nu există mecanisme sau că interpretarea este diferită”, a concluzionat Cristina Țărnă.

Proiectul de lege a fost înregistrat de către deputații Sergiu Sîrbu, Anatolie Zagorodnîi, Corneliu Padnevici, Nae-Simion Pleşca, Roman Boțan și Ion Casian. Potrivit lor, proiectul de lege are drept scop cultivarea integrității publice și a climatului de toleranță zero la corupție în cadrul entităților publice.  

Mariana Colun
06/07/2016

Comentarii