În 2016, în Republica Moldova, starea de lucruri s-a înrăutăţit grav în mai multe domenii, deşi, ofcial, autorităţile susţin că au înregistrat anumite succese în ceea ce privește cooperarea cu Uniunea Europeană și implementarea Acordului de Asociere. Multe dintre progresele listate pe hârtie reprezintă în realitate regrese: statul mai degrabă mimează reformele pe care le promite, situația din sectorul energetic este tot mai nesigură, iar cazurile de intimidare a jurnaliștilor sunt tot mai multe. Despre aceste probleme au discutat mai mulți jurnalişti şi reprezentanți ai societății civile de la Chişinău, în după-amiaza zilei de miercuri, 8 februarie, în cadrul audierilor publice organizate la Parlamentul European, la Bruxelles. 

Nadejda Hriptievschi, expertă la Centrul de Resurse Juridice din Moldova, a remarcat în discursul său că nivelul încrederii populației în Justiție a scăzut în ultimii ani, chiar dacă reformarea sistemului a costat resurse financiare importante. „Statul de drept din Republica Moldova a beneficiat mult de suportul UE, inclusiv de suport bugetar pentru implementarea reformelor din Justiție. Vedem, din păcate, o involuție care s-a accentuat în special în 2016 și care este extrem de îngrijorătoare. Evoluțiile negative sunt foarte rapide și ușor de văzut în Justiție, Procuratură etc. Ne ia timp să convingem inclusiv partenerii externi despre faptul că lucrurile merg prost”, a ținut să remarce experta.  

Lilia Carașciuc, președinta Transparency International-Moldova, a remarcat ca statul capturat, în care s-au pomenit cetăţenii Republicii Moldova, „s-a extins într-atât încât controlează toate ramurile puterii în beneficiul unui cerc restrâns de oameni”:

„Faptul că statul este capturat o demonstrează adresarea președintelui țării către ambasadorii UE în Moldova, în care a recunoscut că este forțat să numească în calitate de premier o persoană cu probleme de integritate. Ulterior, când președintele a propus o altă candidatură la funcția de premier, pe Ion Sturza, care a semnat o declarație de integritate, Parlamentul l-a ignorat total. Niciun factor de decizie în domeniul stabilității bancare, a prevenției spălării de bani nu a fost cel puțin suspendat din funcție. Nu mai vorbim despre eventuale pedepse în privința lor. Pe de altă parte, au fost investiți atâția bani în reforma sectorului Justiției, pentru a fortifica independența acestuia și pentru a asigura influxul de persoane integre în sistem. Observăm însă aceleași persoane în funcții de răspundere. În același timp, procesul în privința ex-prim-ministrului Vlad Filat a fost examinat cu ușile închise și nu putem urmări schemele de corupție pe care le-a înfăptuit. De aceea sunt îngrijorată când instituțiile europene ne spun că tot ce trebuie să facem este să continuăm reformele. Îmi pare rău, dar într-un stat capturat, asta nu merge”, a accentuat Lilia Carașciuc.  

„În sectorul energetic, guvernarea încearcă să ne convingă că legislația este implementată, dar în același timp, legislația care ar duce la liberalizarea pieței și ar spori competitivitatea. În realitate, avem o guvernare care aranjează licitații trucate, permițând companiilor off-shore să participe în tendere și să vândă electricitate, permițând în același timp regiunii transnistrene să obțină bani pentru a supraviețui. Deși se promite reformarea regulatorului național, această instituție rămâne a fi una închisă, care nu ia deloc în calcul propunerile venite din partea societății civile”, a adăugat Denis Cenușă de la Expert-Grup.

În ceea ce privește starea presei din Republica Moldova, Cornelia Cozonac, președinta Centrului de Investigații Jurnalistice, a remarcat că siuația la acest capitol s-a înrăutățit în ultimii doi ani. „Găsim o legătură directă între investigațiile jurnalistice, materialele critice la adresa guvernării și cazurile de intimidare a jurnaliștilor, îngrădirea accesului la informație și utilizarea abuzivă a legislației privind datele cu caracter personal. În ultimii ani au fost create foarte multe baze de date în care s-au investit bani europeni, dar ele nu funcționează pentru că guvernarea încearcă să limiteze tot mai mult accesul la această informație”, a declarat preşedinta CIJM. Ea a amintit inclusiv despre îngrădirea accesului la informația deplină din rapoartele financiare ale partidelor și procesul de judecată inițiat de Centrul de Investigații Jurnalistice împotriva Comisiei Electorale Centrale, precum și despre procesul penal pornit pe numele jurnalistei Mariana Rață.  

Jurnalistul Dumitru Mișin de la Jurnal TV a vorbit despre dificultățile prin care postul de televiziuni a trecut în ultima perioadă, sancțiunile în lanț impuse de Consiliului Coordonator al Audiovizualului și recenta obligație de a părăsi clădirea în care postul de televiziune își avea oficiile. Prezentatorul TV le-a calificat pe toate drept forme de intimidare asupra jurnaliștilor: „Jurnal TV să zbate să supraviețuiască, iar mâine alte posturi TV s-ar putea pomeni în aceeași situație. Respectiv, lansez un apel să interveniți și să protejați mass-media din Moldova.”

Mai mulți dintre cei prezenți în sală s-au arătat nemulțumiți de declarațiile lui Eugen Caras, șeful misiunii Republicii Moldova pe lângă UE, care în discursul său a declarat că anul 2016 a fost anul stabilității pentru Moldova. „Înțeleg că nu doriți să vă pierdeți postul probabil, dar limbajul diplomatic care vă este impus este suficient inclusiv ca să spuneți lucrurilor pe nume. Vă rugăm să arătați respect, pentru că nu reprezentați Guvernul în sine, ci statul. Nu Vlad Plahotniuc vă plătește salariul, ci eu, noi, fiecare cetățean al Republicii Moldova”, s-a arătat indignat Valeriu Pașa.  

În replică, diplomatul a spus că, în opinia sa, autoritățile au reușit să mențină starea de lucruri pe făgașul stabilității și chiar a înregistrat progrese. „Pot fi acuzat de multe lucruri, dar nicidecum de lipsă de respect față de cetățenii Republicii Moldova. Încerc să reprezint și să apăr cu demnitate interesul național al statului în fața instituțiilor europene. Într-adevăr, cred că a fost un an al stabilității și înțeleg punctul dumneavoastră de vedere, știu ce opinii există față de felul în care a trecut anul 2016, dar în înțelegerea mea, comparativ cu începutul anului, când au fost proteste masive, autoritățile au reușit să facă ordine și să continue agenda de reforme stabilită cu UE. Reamintesc aici inclusiv de memorandumul pe care l-am semnat cu Fondul Monetar Internațional, lucru realizat inclusiv pentru că am reușit să îndeplinim anumite angajamente: în sectorul bancar, în Justiție și alte domenii”, a explicat Eugen Caras.