Republica Moldova se situează pe poziția 40 în indexul libertății presei pe anul 2022 în urcare cu 49 de locuri față de 2021, se arată într-un raport publicat marți de organizația internațională Reporteri fără Frontiere (RSF).

Astfel, Republica Moldova a avansat în 2022 cu 49 de poziții și se clasează pe locul 40. Este un salt foarte mare pentru Republica Moldova, după ce în 2020 s-a aflat pe locul 91, iar în 2021 s-a situat pe 91. 

Raportul RSF precizează că mass-media din Moldvoa este împărțită în două tabere pro-rusă și pro-occidentală, iar oligarhii și liderii politici își influențează puternic pozițiile editoriale. „Multe media se limitează în a urma linia politică a partidului la care sunt afiliate. Până la suspendarea sa de către noua majoritate parlamentară în 2021, Consiliul Audiovizualului a acordat licențe de difuzare rețelelor de televiziune legate de Partidul Socialiștilor, care retransmite tot mai mult propaganda produsă în Rusia”, precizează raportul.

În paralel, România a căzut cu opt poziții până pe locul 56 în clasamentul țărilor din indexul libertății presei pe anul 2022. În ultimii doi ani de zile – 2020 și 2021 - România s-a situat pe poziția 48.

„România se poate lăuda cu un peisaj mediatic divers, relativ pluralist, care produce investigații puternice de interes public. Presiunea proprietarilor, lipsa de transparență în finanțare sau dificultățile pieței, totuși, împiedică fiabilitatea informațiilor. Peisajul media din România reflectă tendințele globale: numărul presei scrise este în scădere, în timp ce mass-media online și canalele de radio și televiziune sunt în plină expansiune. Alegerile editoriale sunt adesea subordonate intereselor proprietarilor, transformând presa într-un instrument de propagandă”, scriu autorii raportului despre România.

Raportul mai arată că invazia Ucrainei (a 106-a) de către Rusia (a 155-a) la sfârșitul lunii februarie reflectă un proces de degradare, deoarece conflictul armat a fost precedat de un război de propagandă.

Indicatorii din cele 180 de țări luate în calcul în indexul RSF sunt evaluați pe baza unui studiu cantitativ privind încălcările și abuzurile libertății presei împotriva jurnaliștilor și mass-media și a unui studiu calitativ bazat pe răspunsurile a sute de experți în libertatea presei selectați de RSF (jurnalişti), cadre universitare și apărători ai drepturilor omului) la un chestionar cu 123 de întrebări.