Modificările legislative adoptate în Republica Moldova despre ineligibilitatea persoanelor care au legătură cu partidele politice declarate neconstituţionale impun restricţii excesive ale dreptului de a candida la alegeri, semnalează Comisia de la Veneţia într-un aviz publicat marţi.

Deşi aceste restricţii pot răspunde scopului legitim de a apăra Constituţia şi integritatea statului, ele nu par a fi pe deplin previzibile şi nici nu respectă în totalitate principiul proporţionalităţii, explică acest organism consultativ al Consiliului Europei pe teme legate de drept constituţional.

În consecinţă, Comisia de la Veneţia propune următoatele recomandări „pentru a asigura echilibrul între scopul legitim de protejare a ordinii democratice şi a securităţii naţionale a statului şi necesitatea de a proteja drepturile electorale ale persoanelor".

Prima recomandare pentru remedierea deficienţelor identificate este ca Republica Moldova „să definească criteriile pentru restricţionarea dreptului de a fi ales într-un mod mai precis şi mai restrâns, în conformitate cu principiile securităţii juridice şi proporţionalităţii, prin eliminarea unei terminologii vagi şi largi”.

De asemenea, Chişinăul ar trebui „să limiteze acest drept la persoanele ale căror activităţi au pus în pericol Constituţia şi integritatea statului democratic prin acţiunile şi expresiile lor sau care au urmărit scopurile ilegale ale partidelor neconstituţionale”.

A doua recomandare este „să solicite autorităţilor să furnizeze dovezi suficiente şi relevante pentru a demonstra că persoanele candidate vizate de restricţie se încadrează în condiţiile şi criteriile stabilite în legislaţie şi că, de preferinţă, acest lucru este stabilit de o instanţă”.

Totodată, Comisia de la Veneţia recomandă „să li ofere posibilitatea reală persoanelor fizice de a respinge în faţa organelor electorale prezumţia privind implicarea lor în activităţi care au dus la declararea unui partid politic drept neconstituţional”.

Elaborat în comun de Comisia de la Veneţia şi Biroul OSCE pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului (OSCE/ODIHR), avizul a fost solicitat de preşedintele Parlamentului Republicii Moldova la 27 octombrie ca urmare a unui alt aviz comun adoptat de Comisia de la Veneţia pe aceeaşi temă.

Parlamentul Republicii Moldova a adoptat noile modificări la 4 octombrie, cu două zile înainte de termenul limită de înregistrare a candidaţilor şi cu o lună înainte de alegerile locale din 5 noiembrie.

Comisia de la Veneţia şi ODIHR reamintesc că „modificarea legislaţiei electorale în timp ce procesele electorale sunt în desfăşurare are de obicei ca scop sau poate părea că are ca scop să manipuleze procesul electoral pentru a favoriza interese partizane, cu excepţia cazului în care ea urmăreşte un interes legitim fundamental predominant, cum ar fi protecţia integrităţii alegerilor”.

Avizul salută faptul că „noile modificări reduc durata ineligibilităţii de la cinci la trei ani de la decizia privind neconstituţionalitatea unui partid politic şi introduc o abordare mai individualizată în aplicarea sancţiunilor pe baza comportamentului individual specific, care limitează restricţiile la un grup mai mic de persoane”.

Pe 3 octombrie, Curtea Constituțională a declarat neconstituțională interdicția de a candida la alegeri aplicată unor persoane asociate partidelor politice declarate neconstituționale.

Pe 4 octombrie 2023, Parlamentul a adaptat cadrul normativ la considerentele Curții Constituționale. Au fost introduse în lege patru criterii: 1) persoanele sunt bănuite, 2) învinuite sau inculpate de săvârșirea unor infracțiuni menționate de către Curte ca argument în contextul declarării neconstituționalității partidului politic; 2) au fost excluse dintr-un scrutin anterior ca urmare a încălcării principiului finanțării transparente, iar acest fapt a fost reținut drept argument distinct la declararea neconstituționalității partidului politic; 3) sunt culpabile de comiterea unor fapte ce au dus la includerea acestor persoane în listele de sancțiuni internaționale ale unor organizații internaționale au ale unor state, acest fapt constituind o circumstanță particulară reținută de către Curte în cuprinsul hotărârii de declarare a neconstituționalității partidului.

Pe 18 august, a intrat în vigoare o lege conform căreia membrii partidelor politice declarate neconstituționale nu pot să fie aleși pe o perioadă de la trei la cinci ani de la pronunțarea hotărârii Curții Constituționale privind controlul constituționalității Partidului Politic „Șor”. 

Proiectul de lege a fost elaborat cu scopul de a ajusta cadrul normativ intern referitor la dizolvarea/lichidarea partidelor politice urmare a declarării neconstituționalității acestora de către Curtea Constituțională. Astfel, membrii partidelor politice declarate neconstituționale au fost lipsiție de dreptul să fie aleși pe o perioadă de la trei la cinci ani de la pronunțarea hotărârii Curții Constituționale.

„Altă măsură pozitivă este posibilitatea oferită persoanelor vizate de sancţiuni de a solicita o analiză judiciară a deciziei care le privează de dreptul de a candida la alegeri şi de a prezenta dovezi organelor electorale”, mai menţionează Comisia de la Veneţia.