Şapte persoane s-au înscris în cursa pentru cele două funcții de vicedirector al Centrului Național Anticorupție (CNA). Iată cine sunt aceștia: Nicolae Ghilescu  a activat în cadrul Ministerului de Interne, iar din 2003 și până în 2014  – în sectorul privat; Alexandr Patrașco activează în cadrul Ministerului de Interne; Veaceslav Guțan este conferențiar universitar la Academia de Poliție „Ștefan cel Mare”; Iurie Slivciuc, pensionar MAI; Sava Maimescu, conferențiar universitar la USM; Violina Şpac, şef Departament juridic şi licențiere, ANRE și Lidia Chireoglo, ofițer superior de urmărire penală pe cazuri excepționale, CNA.

Termenul de depunere a dosarelor a expirat la 11 aprilie. Comisia de concurs urmează, în termen de zece zile, să examineze dosarele candidaţilor şi să ia decizia cu privire la admiterea lor la concurs. 

Selectarea candidaţilor la funcţia de director adjunct se face, potrivit legii cu privire la CNA, în bază de concurs, organizat de către directorul instituției. În procesul de evaluare pot fi atraşi reprezentanţi ai societăţii civile sau ai mediului academic. Directorul CNA, potrivit cadrului legal, este asistat de doi adjuncţi, numiţi în funcţie de Parlament, la propunerea directorului, pe perioada mandatului acestuia. 

Candidații la funcția de director adjunct trebuie să deţină cetăţenia Republicii Moldova şi domiciliu pe teritoriul ei, să aibă capacitate deplină de exerciţiu, studii superioare juridice, o vechime în muncă în domeniul juridic de cel puţin 10 ani, să se bucure de o reputaţie ireproşabilă, să nu fie, în ultimii doi ani, membru al vreunui partid politic, să nu fie angajat în cadrul organelor permanente ale vreunui partid politic, să nu aibă antecedente penale şi să cunoască limba de stat. De asemenea, candidaţii pentru funcţia de director-adjunct trebuie să fie apți, din punct de vedere medical, pentru exercitarea atribuţiilor.

Una dintre cele două funcții de vicedirector al CNA a rămas vacantă în octombrie 2017, după ce Critina Țărnă și-a dat demisia. Portalul Anticoruptie.md a scris că ea s-a arătat atunci nemulțumită de faptul că ARBI (Agenţia pentru recuperarea bunurilor infracţionale, n.r.) ar putea trece din subordinea CNA, în cea a Ministerului Finanţelor. „ARBI abia a început să-şi pună la punct activitatea reuşind să recruteze angajaţi, să scrie regulamentele de activitate, să agreeze conectarea la bazele de date internaţionale, să iniţieze semnarea acordurilor cu instituţii omoloage străine, să stabilească prima comunicare cu Kroll. Destabilizarea ARBI nou-create, autonome şi independente în cadrul CNA îi va amâna inevitabil activitatea. Cu tot respectul pentru Ministerul Finanţelor, nu cred în independenţa ARBI în cadrul Fiscului”, a declarat atunci Cristina Țărnă. Ea și-a exprimat nemulțumirea și față de o reformă pe care Ministerul Justiției ar vrea să o pună în practică. „De ceva timp știam că Ministerul Justiției pregătește reformarea CNA, însă nu cunoșteam prea multe detalii. De curând, am aflat concepția noii reforme: CNA se va transforma în avocatul businessmenilor și se va ocupa doar de stabilirea contravențiilor de corupție mică și foarte mică. Comentariile sunt de prisos. Această viziune de reformă mi-a dat un motiv în plus pentru demisie”, a mai spus Cristina Țărnă, la scurt timp după ce și-a anunțat plecarea din funcție.