În cadrul primei ședințe a Guvernului condus de Maia Sandu, luni, 10 iunie, la propunerea lui Andrei Năstase, ministru al Afacerilor Interne, a fost demis și Alexandru Pînzari, șeful Inspectoratului General al Poliției. Acesta a fost înlocuit cu vot unanim de fostul judecător Gheorghe Balan.

„În cadrul Ministerului de Interne în momentul de față acționează un om de o moralitate precară, un om care a fost în mod plenar implicat în evenimentele din 7 aprilie. Un om care a demonstrat că slujește un regim criminal. Vin cu propunerea către prim-ministru să luăm decizia de a demite din funcție șeful IGP, Alexandru Pînzari, în legătură cu încălcarea disciplinei de serviciu”, a declarat Năstase.

Gheorghe Balan a fost demis din sistemul judecătoresc la 20 aprilie 2018, la solicitarea Colegiului Disciplinar, care a intentat pe numele magistratului un dosar în baza unei sesizări a Serviciului de Informații și Securitate, care a dat curs unei plângeri depuse de către primarul și un grup de consilieri din satul Puhăceni, raionul Anenii Noi, localitatea de baștină a soției judecătorului.

Aceștia au invocat că magistratul ar fi participat la adunările organizației teritoriale a Platformei DA. În ședința din 16 octombrie, CSM a respins contestația judecătorului Gheorghe Balan depusă împotriva hotărârii Colegiului Disciplinar din 20 aprilie 2018. Ulterior, chiar dacă Gheorghe Balan a contestat la Curtea Supremă de Justiție decizia CSM, iar cauza este pendinte, președintele Igor Dodon a semnat decretul de demitere. 

Experții subliniază că e vorba despre o lacună în legislație. „Legislatia nu prevede termenul în care CSM trebuie să trimită propunerea de eliberare din funcție a unui judecător către președinte și nici nu prevede termenul de emitere a decretului de către președinte. În cazul în care un judecător contestă hotarârea de eliberare din funcție, CSM ar trebui să aștepte cu propunerea de eliberare din funcție până când CSJ dă soluția finală. CSM însă a trimis propunerea către președinte chiar dacă hotărârea de eliberare a lui Balan nu este definitivă. La rândul său, președintele a emis decretul de eliberare chiar dacă hotărârea CSM nu este definitivă. Aceasta este o practică vicioasă, pentru că practic împiedică judecătorul de a-și exercita efectiv dreptul de a contesta hotărârea CSM”, a comentat experta Nadejda Hriptievschi, directoare de programe la Centrul de Resurse Juridice din Moldova.

Membrii Colegiului Disciplinar și-au motivat anterior decizia de a-l elibera pe Gheorghe Balan din funcția de judecător prin faptul că magistratul ar fi vorbit în public despre procesele de judecată pe care le-a intentat, dar ar fi fost implicat și în activități politice, după ce a asistat, de pe scenă, la un discurs al politicianului Andrei Năstase, pe care l-ar fi aplaudat.

Gheorghe Balan este cunoscut pentru criticile dure la adresa sistemului judecătoresc. În cadrul Adunării Generale a Judecătorilor din martie 2017, Gheorghe Balan a ținut un discurs în termeni duri despre derapajele din ultimul timp din justiție.

În iunie 2017, Gheorghe Balan a depus o plângere penală împotriva președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu, precum și a mai multor membri ai CSM, pe motiv că, în 2014, aceștia i-ar fi aplicat ilegal o sancțiune disciplinară. Balan a cerut procurorilor să îi tragă la răspundere penală și pe fosta președintă a Judecătoriei Botanica, Luiza Gafton, foștii membri CSM Nichifor Corochii și Tatiana Răducanu, ex-ministrul Justiției Oleg Efrim și fostul procuror general Corneliu Gurin.

Plângerea penală împotriva membrilor CSM a fost depusă la 5 iunie, la Procuratura Generală. După ce au examinat solicitarea magistratului, membrii CSM au decis că aceasta este neîntemeiată.

La 30 ianuarie 2014, în privința lui Gheorghe Balan a fost intentată o procedură disciplinară. Patru luni mai târziu, Colegiul disciplinar a decis să claseze procedura. Totuși, în iunie 2014, Consiliul Superior al Magistraturii a invalidat hotărârea Colegiului şi a emis una nouă cu aplicarea sancţiunii disciplinare în privinţa judecătorului Gheorghe Balan sub formă de „avertisment”.

Magistratul a fost găsit vinovat de încălcarea, din motive imputabile, a termenelor de examinare a cauzelor aflate în procedură, încălcarea normelor imperative ale legislaţiei şi încălcarea normelor Codului de etică al judecătorului. Balan a fost acuzat că, la emiterea sentinţei din 8 august 2013 în cauza penală de învinuire a lui Maxim Scopenco, nu s-a expus asupra măsurii preventive aplicate inculpatului, încălcând astfel prevederile Codului de Procedură Penală care prevede că la adoptarea sentinţei instanţa de judecată urmează să soluţioneze chestiunea referitoare la revocarea, înlocuirea sau aplicarea măsurii preventive în privinţa inculpatului. Balan a contestat încă în 2014 la Curtea Supremă de Justiție decizia CSM, dar cererea acestuia a fost respinsă de instanță.

În octombrie 2017, Gheorghe Balan s-a înscris singur în concurs pentru a ocupa un fotoliu în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, însă a obținut cel mai mic număr de voturi și, prin urmare, nu a reușit să acceadă în CSM. Înainte de începerea procedurii de vot, el a ţinut un discurs, subliniind din nou probleme din sistem.