Biroul Naţional Anticorupţie din Ucraina, instituţie nouă, care şi-a început activitatea în toamna anului trecut, promite rezultate concrete în eradicarea corupţiei la nivel înalt, care, la fel ca la Chişinău, a atins cote maxime. În cadrul unui interviu pentru portalul Anticoruptie.md, Artem Sâtnic, primul şef al BNA-ului de la Kiev, ne-a vorbit despre planurile pe care le are instituţia în lupta cu marii corupţi. Acesta susţine că dacă eforturile se adeveresc va veni la Chişinău într-un an ca să dea lecţii colegilor moldoveni.

“Se pare că peste un an am putea veni noi la Chişinău ca să împărtăşim din experienţa noastră, şi nu invers”, a comentat Sâtnic întrebat dacă a reuşit să facă schimb de experienţă cu CNA-ul de la Chişinău.

În opinia sa, Direcţia Naţională Anticorupţie din România este un exemplu de urmat, deşi instituția de la București și cea pe care o conduce sunt construite după modele diferite. “Totuşi, românii au mers spre succesele lor timp de cinci ani. Noi nu avem la dispoziţie acest timp. În plus, dacă ei prind în flagrant un primar primind mită, atunci la noi schemele sunt mult mai complicate, cu cel puţin doi intermediari. Nimeni nimănui nu dă bani direct”, ne-a mai spus şeful BNA-ului de la Kiev.

Interviul integral cu şeful Biroului Naţional Anticorupţie din Ucraina îl veți putea citi pe portalul Anticoruptie.md în zilele următoare. 

Atât la Chişinău, cât şi la Kiev instituţiile de combatere a corupţiei s-au reformat sub presiunea partenerilor externi, ca cerinţă obligatorie din pachetul de liberalizare a regimului de vize cu Uniunea Europeană. Deşi prezentată drept “povestea de succes” a Parteneriatului Estic până nu demult, Moldova a atras criticile experţilor şi partenerilor externi pentru că nu a reuşit să-şi reformeze pe deplin instituţiile de drept.

În iulie 2015, Pirkka Tapiola, şeful Delegaţiei UE la Chişinău, a anunţat despre decizia de a îngheţa suportul bugetar pentru Moldova, inclusiv din cauza că nu se văd îmbunătăţiri în sectorul Justiției. “Rămân multe de făcut pentru a spune că există un progres satisfăcător. Nu există nici o voință politică reală de a reforma acest sector strategic”, a punctat Pirkka Tapiola într-un interviu pentru Anticoruptie.md.

Şi Mariusz Kowalczuk, reprezentantul Comisiei Europene în Ucraina, declara la sfârşitul anului trecut că Uniunea Europeană vede şi cunoaşte situaţia reală de la Chişinău sau Kiev, chiar dacă între Bruxelles şi cele două capitale este o distanţă mare. “Poate părea că Bruxelles este departe şi nimeni nu vede şi nu ştie nimic, dar în realitate lucrurile stau altfel”, a spus oficialul european.