Raportul Kroll 2 nu oferă răspunsuri complexe şi univoce despre toate perioadele în care a avut loc furtul miliardului, constată experții Transparency International-Moldova într-un raport de analiză a rezumatului raportului companiei britanice. Potrivit studiului, pentru a da răspuns la toate întrebările legate de principalul furt din sistemul bancar moldovenesc e nevoie de implicarea activă a organelor competente de investigaţii din Republica Moldova cu atragerea instituţiilor abilitate cu funcţii similare de peste hotare. Experții TI-Moldova observă că în ultimul timp poate fi observat caracterul regional al aplicării aceloraşi scheme/inginerii financiare în ţări vecine: Ucraina, Letonia, Rusia, unde apar nume cunoscute de instituţii bancare şi agenţi economici, destinaţii jurisdicţii off-shore, pe fundalul inacţiunii autorităţilor naţionale.

În raportul publicat, TI-Moldova se referă la declarația premierului Pavel Filip că „90% din aceste nume (ale persoanelor menționate în raportul Kroll) sunt oameni absolut oneşti,...dar care au fost pur și simplu în acest circuit”. Experții cred că declaraţiile premierului ar putea explica, pe de o parte, tărăgănarea publicării raportului Kroll 2 şi a investigaţiilor care puteau fi pornite în baza primului raport, iar pe de altă parte, ar putea fi interpretate ca o indicaţie de inacţiune pentru instituţiile de investigaţie şi urmărire pentru viitor. „Cele  «90% din aceste nume», cel mai probabil, nu vor fi investigate, chiar dacă se regăsesc în materialele puse la dispoziţia autorităţilor (BNM) de către compania Kroll în baza documentelor confirmative colectate, nu doar a celor oferite de autorităţi”, se menționează în studiu.

Autorii analizei cred că declaraţiile premierului Filip, dar şi acţionarea în judecată a companiei Kroll de către avocaţii lui Ilan Şor înainte de publicarea sintezei raportului Kroll 2, ar putea vorbi despre existenţa unor acţiuni concertate în baza „scurgerii” informaţiilor din raport în favoarea grupurilor de interese vizate în el.

Un alt detaliu remarcat este că până acum companiei Kroll nu i-au fost oferite o serie de documentele solicitate. Ca rezultat, nu a fost posibilă analiza multor informaţii relevante. Dacă investigaţiile vor continua, analiza acestor informaţii ar putea duce la identificarea altor grupuri şi tranzacţii importante. 

Experții obiectează că investigaţiile Kroll au cuprins perioada august 2012 -  noiembrie 2014, sugerată de beneficiarul investigaţiilor - BNM. Dar Kroll constată că există alte perioade, persoane, companii şi tranzacţii financiare, care după natura şi proporţia lor, la fel trebuie investigate ca parte a mecanismului de bază de spălare de bani. Kroll atenţionează că, în special, în noiembrie 2014 au fost întreprinse eforturi concertate de extragere a resurselor din sistemul bancar prin cele trei bănci direct implicate. Creşterea bruscă a valorii tranzacţiilor în interiorul grupului de bănci şi companii, expunerea altor entităţi, dispariţia documentelor de creditare în condiţii suspecte (dispariţia şi incendierea automobilului cu arhiva) imediat după introducerea administrării speciale la bănci, încercări de penetrare şi lichidare a datelor electronice - au fost invocate ca elemente definitorii şi culminante ale fraudelor bancare.

„În acest context trebuie de menţionat că decizia secretă a Guvernului din 7 noiembrie 2014 (emiterea garanţiilor Guvernului şi oferirea creditelor de urgenţă de către BNM), nu a fost subiect de investigaţie a companiei Kroll. Însă această decizie a avut o legătură directă cu frauda bancară întrucât a accelerat procesele care au urmat după aprobarea ei”, se arată în studiu. 

Experții TI-Moldova amintesc în context despre alte două elemente importante ale furtului miliardului. Încă în septembrie 2017, BNM informa publicul despre faptul că au fost iniţiate anumite proceduri legale, iar instanţele de judecată examinau cazurile de recuperare a datoriilor de circa 15 miliarde de lei de la companiile din grupul Şor, enunţate şi în rapoartele Kroll. Astfel, din informaţia prezentată de BNM, ar reieși că există decizii definitive, adică executorii, privind recuperarea a 12 miliarde de lei de la companiile din grupul Şor, iar alte pretenţii financiare de trei miliarde de lei sunt în regim de examinare în apel. Din informaţiile disponibile, aceste companii sunt în procedură de insolvabilitate şi, aparent, recuperarea datoriilor de 15 miliarde de lei ar fi problematică, dacă situaţia va fi interpretată fragmentat, episodic şi scoasă din contextul constatărilor Kroll. 

Al doilea episod ține de „butonul roşu” de la CNA, dezactivat în Parlament în perioada furtului. Ex-directorul adjunct al CNA, Cristina Ţarnă, a declarat anterior că „în perioada furtului miliardului, putea fi deblocată orice sumă de bani din instituţiile bancare fără ca CNA să ştie. Acest lucru era posibil datorită unei modificări la legislaţia anti-spălare de bani aprobată în Parlament, care a fost activă aproximativ doi ani, exact în perioada fraudei bancare”. Astfel, ar reieşi că exact în perioada fraudei bancare, CNA i se blocase acel „buton roşu” pe care ar fi putut apăsa şi bloca banii în caz de suspiciune. Iniţiativa de modificare a legii, potrivit Cristinei Ţărnă, ar fi aparţinut „unui fost deputat care avea interese şi influenţă mare în sistemul bancar”.

Conform informaţiilor deschise, modificările respective la Legea cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului a fost modificată în baza unei iniţiative legislative a lui Valeriu Guma, ex-deputat PD.

Banca Națională a Moldovei (BNM) a publicat, la sfârșitul anului trecut, o sinteză detaliată a celui de-al doilea raport al companiilor Kroll și Steptoe & Johnson privind investigarea fraudelor din sistemul bancar moldovenesc cunoscute drept „furtul miliardului”. Documentul, de aproape 60 de pagini, dezvăluie cum au fost furați banii, precum și țările prin care aceștia au circulat sau în care au ajuns. 

Printre altele, în raport este descrisă analiza expunerilor Băncii de Economii, Băncii Sociale și Unibank, fraudate in perioada 2012-2014, legătura „grupului Șor” cu acționariatul băncilor fraudate, mecanismele de spălare a banilor și destinația fondurilor frauduloase, potrivit unui comunicat al BNM. Instituția precizează că raportul de investigație propriu-zis va fi analizat de Banca Națională a Moldovei cu scopul identificării carențelor din sistem și aplicării măsurilor de rigoare.