Definirea criteriilor de evaluare a integrităţii magistraţilor în Republica Moldova reprezintă un exerciţiu dificil, fapt care a condus la lipsa unei generalizări a fenomenului corupţiei în sistemul judecătoresc. Concluziile se regăsesc în studiul „Evaluarea integrității judecătorilor: fără drept de apel?” elaborat de experta anticorupţie, Cristina Ţărnă, şi magistratul Alexei Paniş sub egida Fundației Friedrich Ebert Moldova.

Autorii studiului, făcut public miercuri, au formulat cinci criterii după care consideră că ar putea fi dată o apreciere realistă a integrităţii judecătorilor. Acestea sunt stilul de viaţă adecvat, lipsa dovezilor de corupere şi acceptare a cadourilor, neacceptarea influenţelor necorespunzătoare şi a comunicării interzise, neatragerea la răspundere pentru infracţiuni contra justiţiei şi neatragerea la răspundere pentru infracţiuni de corupţie.

Autorii studiului au precizat că criteriile formulate de ei sunt cu titlu de recomandare, iar ele pot fi supuse dezbaterilor, complectate şi adaptate.

O altă problemă abordată în studiu ţine de evaluarea extraordinară a judecătorilor şi prevederile proiectului de pre-vetting la funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii. În opinia autorilor studiului, prevederile documentelor respective, elaborate de Ministerul Justiţiei, ridică semne de întrebare privind constituţionalitatea lor: „Aceste proiecte trebuie să fie discutate neapărat în mediul judiciar şi cel al procurorilor. Consultările publice pot fi iniţiate de oricare dintre părţile interesate în condiţiile legislaţiei privind transparenţa în procesul decizional, iar întroducerea criteriilor de evaluare a integrităţii este binevenită”.

Autorii studiului au mai constatat că imaginea justiţiei are cel mai mult de suferit din cauza lipsei de comunicare publică, indiferent dacă acuzaţiile de corupţie vin din partea politicienilor sau a presei. „Judecătorii vizaţi în investigaţiile jurnalistice nu oferă reacţii publice. Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul Superior al Procurorilor şi organele subordonate acestora nu iau o atitudine publică faţă de informaţiile mediatizate despre judecători prin care se lezează imaginea justiţiei. Asociaţiile profesionale ale judecătorilor nu comunică public despre problemele de integritate ale judecătorilor” , se menţionează în studiul publicat miercuri.

Autorii documentului consideră că în lipsa comunicării publice din partea sistemului judecătoresc despre acuzaşiile de corupţie care în sunt aduse, suspiciunile societăţii privind corupţia judiciară sporesc.

La prezentarea studiului au asistat peste 60 de persoane, în mare parte judecători. La eveniment nu a fost prezent niciun reprezentant al statului.