Comisia Electorală Centrală (CEC) ezită în continuare să ofere acces liber la listele de subscripţie şi la mai multe date despre donatorii care au finanţat candidaţii la prezidenţialele din 2016, informaţie pe care Centrul de Investigaţii Jurnalistice a solicitat-o încă în timpul alegerilor. Asta în pofida faptului că Centrul a câştigat la începutul acestui an procesul de judecată în prima instanţă. Angajaţii CEC invită reporterii la sediul instituţiei de stat pentru a studia documentele, fără să le fotografieze sau să le filmeze, lăsându-le la îndemână doar pixuri şi hârtie pentru notiţe. În plus, înainte ca să li se ofere acces la documente, reporterii trebuie să semneze o declaraţie de confidenţialitate potrivit căreia încălcarea obligaţiilor asumate atrage răspunderea contravenţională, civilă sau penală. Subiectul a fost abordat joi, 20 iulie, la o nouă şedinţă a Clubului Jurnaliştilor de Investigaţie. 

În februarie 2017, Centrul de Investigaţii Jurnalistice a obţinut câştig de cauză în litigiul cu Comisia Electorală Centrală. Atunci instituţia de stat a fost obligată de instanţa de fond să ofere acces la listele de subscripţie depuse de grupurile de iniţiativă pentru înregistrarea candidaţilor la funcţia de preşedinte al Republicii Moldova, precum şi la rapoartele financiare ale celor înscrişi în cursa electorală, cu indicarea datelor privind locul de muncă al donatorilor. La campaniile electorale anterioare informaţia despre locul de muncă al donatorilor era publică, fapt ce a permis Centrului de Investigaţii Jurnalistice să realizeze mai multe anchete prin care, bunăoară, să scoată la iveală conexiuni între oameni de afaceri şi partidele politice. 

„Instanţa reţine şi faptul că din momentul în care candidaţii la funcţia de preşedinte al Republicii Moldova şi-au dat acordul de a candida la o funcţie publică şi din momentul includerii în listele electorale, prin urmare aceştia şi-au dat şi acordul de a le fi cunoscute şi datele despre aceştia, or cetăţenii urmează să cunoască pentru cine îşi dau votul. Astfel se prezumă că aceştia şi-au dat acordul şi la furnizarea informaţiilor solicitate de reclamant”, se arată în hotărârea motivată.

Instanţa face trimitere la un răspuns al Centrului Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal adresat CEC potrivit căruia, jurnaliştii pot avea acces la informaţiile solicitate. Cu toate acestea, reprezentanţii Comisiei ezită în continuare să ofere acces liber la documente. Angajaţii CEC au propus reporterilor să semneze o declaraţie de confidenţialitate potrivit căreia, încălcarea obligaţiilor asumate atrage răspunderea contravenţională, civilă sau penală. Doar după semnarea acestei declaraţii, jurnaliştii vor putea avea acces la documente, dar fără să le fotografieze, ci să le studieze la sediul CEC, având la îndemână doar pixuri şi hârtie pentru notiţe.

Recent, juriştii instituţiei s-au adresat la Curtea de Apel Chişinău. „Nu am contestat hotărârea primei instanţei. Noi am solicitat să vedem cum trebuie să executăm ceea ce a dispus instanţa de judecată. Instanţa ne-a obligat să furnizăm informaţia conţinută în listele electorale şi în rapoartele financiare. Nu ne-a obligat să punem la dispoziţie documentele primare aşa cum sunt ele”, a spus Alina Russu, preşedinta Comisiei Electorale Centrale, în discuţiile cu jurnaliştii. 

„Problema nu este doar a noastră, a Centrului de investigaţii Jurnalistice, ci a întregii societăţi. Toţi cetăţenii care sunt chemaţi la urne ar trebui să cunoască cât mai bine aspecte ce ţin de finanţarea campaniilor electorale. Este necesar ca această informaţie să fie deschisă într-un stat transparent. Informaţiile ce ţin de campaniile electorale nu pot fi supuse unor restricţii dure, aşa cum se întâmplă acum în Republica Moldova. Condiţiile care ne sunt impuse acum vin în contradicţie cu legislaţia privind libertatea presei şi de exprimare. Noi nu vom putea folosi informaţia la care ne oferiţi acces, or noi suntem jurnalişti care scriem pentru cetăţeni şi trebuie să utilizăm aceste date. Nu vom utiliza datele personale ale donatorilor în cazul în care nu vom depista încălcări”, a declarat Cornelia Cozonac, preşedinta Centrului de Investigaţii Jurnalistice, oferind exemplele altor state care oferă acces liber la astfel de informaţii.

În replică, Alina Russu recunoaşte că subiectul este o problemă actuală. „Dacă este interesul societăţii vizavi de acest aspect, cred că este o etapă nouă şi trebuie să discutăm, inclusiv prin prisma experienţei altor state. Să venim cu o abordare vizavi de necesitatea schimbării legislaţiei, aşa încât aceste date să fie considerate date publice şi să nu fie protejate prin prisma Legii cu privire la protecţia datelor cu caracter personal”, a propus preşedinta CEC.

Sergiu Bozianu, şef adjunct al Direcţiei evidenţă şi control a Centrului Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal, a confirmat că jurnaliştii pot avea acces la documentele solicitate pentru a le studia. „În cazul dat jurnaliştii au dreptul să aibă acces la aceste informaţii. Indiferent că este CEC, Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal sau Centrul de Investigaţii Jurnalistice, cu toţii ne subordonăm legii. În acest caz avem în faţă articolul din lege care ne oferă posibilitatea de a acorda entităţilor, în scopuri jurnalistice, să aibă acces la această informaţie. Cu siguranţă, chiar şi în cazul prelucrării datelor în scop jurnalistic, nu putem spune că jurnaliştii sunt privaţi de obligaţia de a păstra confidenţialitatea şi securitatea datelor cu caracter personal. Mă refer la majoritatea informaţiei care nu a trezit interes public sporit şi nu există o necesitate ca aceste date să fie publicate”, a explicat funcţionarul. 

În context, Pavel Postică, expert în cadrul Asociaţiei Promo-Lex, a subliniat că legislaţia în domeniul electoral lasă loc de interpretări. „În 2015, atunci când mai multe organizaţii ale societăţii civile au pus presiune pe Parlament pentru a modifica legislaţia privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, s-a făcut o mică scăpare. În legea cu privire la partidele politice s-a definit destul de bine, iar în Codul Electoral nu prea ceea ce înseamnă un raport financiar. Există un risc ca cineva să interpreteze eronat aceste prevederi. Sper că în viitor să fie rectificată această prevedere. Altfel cum poţi să demonstrezi dacă un donator este deputat sau nu, are sau nu un cont bancar, are resurse suficiente pentru a face donaţii etc? Sunt foarte multe aspect pe care jurnaliştii le pot identifica”, a punctat Pavel Postică. 

Deasupra normelor organice - cum ar fi Legea privind partidele politice şi Codul Electoral - sunt prevederile constituţionale, a amintit experta Stela Pavlov de la Asociaţia „Juriştii pentru drepturile omului”, organizaţie care a reprezentat Centrul de Investigaţii Jurnalistice în litigiul cu CEC. „Să nu uităm de articolul 34 din Constituţie - «Dreptul la informaţie» - invocat şi de instanţa de judecată. Potrivit acestei prevederi, «dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit». Norma constituţională prevalează asupra normelor organice. Necondordanţele trebuie înlăturate”, a remarcat Stela Pavlov.

Şedinţa Clubului Jurnaliştilor de Investigaţie s-a desfăşurat în cadrul proiectului „Mobilizarea societății civile cu scopul de a susține integritatea în sectorul Justiţiei în Republica Moldova”, desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice şi Freedom House, cu susţinerea financiară a Departamentului de Stat al SUA.