Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) estimează că solicitarea atât a Tiraspolului, cât a Comratului a „apărării” din partea Rusiei reprezintă o narațiune similară celei din jurul Acordurilor de la Minsk, fapt ce denotă că Kremlinul orchestrează un efort comun al actorilor pro-ruși din Găgăuzia și Transnistria pentru a destabiliza Moldova din interior.

„Bașcanul Evghenia Guţul a declarat într-un interviu acordat publicaţiei ruse Izvestia, publicat pe 20 martie, că şi-ar dori ca Găgăuzia să primească zașcita / apărare, cât şi protecţie din partea Rusiei, astfel încât etnicii găgăuzi să aibă dreptul la o viață prosperă, fermierii găgăuzi să își poată exporta produsele în Rusia, iar Găgăuzia să poată primi gaze la un preț mai mic. Despre toate acestea a spus Guțul că a vorbit cu Vladimir Putin”, se menționează în analiza Institutului.

„Guțul a declarat că regiunea autonomă nu își propune să părăsească Republica Moldova, dar vrea ca Guvernul Republicii Moldova să respecte Legea din 1994 privind „statutul juridic special” al Găgăuziei, sugerând ca autonomia ar lua în considerare plecarea dacă această condiție nu ar fi îndeplinită.”

Apropiata lui Ilan Șor, Evghenia Guțul, a atras recent atenția asupra faptului că președinta Maia Sandu nu a semnat decretul de confirmare a lui Guțul ca membru al Guvernului Republicii Moldova, așa cum prevede legea din 1994. Maia Sandu a declarat însă în septembrie 2023 că nu va semna decretul până când Procuratura nu va finaliza ancheta privind corupția și mita la care au recurs reprezentanțiii fostului Partid Șor în alegerile pentru guvernatorul Găgăuziei care au adus-o pe Guțul la putere.

Analiștii Institutului pentru Studiul Războiului asociază afirmațiile lui Guțul că Guvernul de la Chișinău încalcă legea privind statutul special al Găgăuziei cu acuzațiile Kremlinului că Ucraina a violat prevederile Acordurilor de la Minsk privind „statutul special” pentru „Republica Populară Donețk” și „Republica Populară Lugansk”.

În același timp, Kremlinul și exponenții regimului separatist pro-rus de la Tiraspol, observă experții Institutului, acuză Moldova că a abandonat procesul de negociere 5+2, care avea drept scop rezolvarea conflictului de decenii.

Unul dintre argumentele Kremlinului pentru invazia Ucrainei este că Kievul ar fi încălcat Acordurile de la Minsk, „forțând” Rusia să declanșeze invazia pe scară largă în februarie 2022. De asemenea, așa-zisul „Congres al Deputaților transnistreni” din 28 februarie a solicitat în mod oficial „apărare” din partea Rusiei ca răspuns la pretinsele presiuni în creștere din partea Moldovei.

Potrivit ISW, utilizarea unui cuvânt care înseamnă atât „apărare”, cât și „protecție” are menirea să stabilească condiții pentru ca Kremlinul să interpreteze „apărare” într-un sens militar, dacă preferă acest lucru.