Pe parcursul anului 2023, portalul Anticorupție.md al Centrului de Investigații Jurnalistice a publicat  20 interviuri cu experți și experte în diferite domenii din Republica Moldova și din afara țării. Realizate de echipa CIJM sau de partenerii noștri - Radio France International și Fundația Friedrih Ebert din Moldova, interviurile au vizat probleme de interes publica sporit, cum ar fi reforma Justiției și politicile anticorupție ale guvernării de la Chișinău, războiul dim Ucraina și consecințele acestuia asupra economiei Republicii Moldova, criza energetică, criza refugiaților sau războiul hibrid. Cititorii portalului Anticoruptie.md au dat prioritate și unei emisiuni de la TV Vocea Basarabiei, publicată  la rubrica Interviuri. Interviurile din anul 2023 care au trezit interesul cititorilor portalului Anticoruptie.md au înregistrat între 10 000 și peste 20 000 de accesări. Cinci dintre protagonistele interviurilor și a emisiunii de la Vocea Basarabiei sunt incluse în Baza de date cu informații despre femei experte din țările Parteneriatului Estic – Republica Moldova, Ucraina, Armenia și Georgia, bază de date lansată de Centrul de Investigații Jurnalistice în 2023 în cadrul WIJN - Women Investigative Journalists Network, în parteneriat cu organizații din Ucraina, Armenia și Georgia.  

Cristina Ciubotaru: „Pre-vettingul a selectat candidați puternic suspectați de legături cu politicul, ceea ce generează lipsă de încredere”   

Interviul cu experta anticorupție, Cristina Ciubotaru, a fost cel mai citit interviu din anul 2023, publicat pe Anticorupție.md, înregistrând peste 20 mii de accesări. Interviul, realizat pentru buletinul de politică externă al FES/APE, abordat în special aspect legate de Reforma Justiției și lupta, ntegritate aîn sistemul de Justiție, lupta anticorupție, procesul de preveting și politicile stayului în ce privește reformarea sistemului de Justiție. 

Experta a explicat care sunt resorturile din spatele unei reforme reușite a justiției în viziunea sa. S-a discutat despre o gamă largă de chestiuni ce țin de condițiile de muncă pentru magistrați, noul pachet de legi ale siguranței și cum ar trebui să funcționeze mai bine o lege a avertizorului de integrare.

 

 

Ana Revenco: Funcționari moldoveni din apărare și siguranță au primit scrisori de amenințare 

Republica Moldova este proactivă în detectarea amenințărilor de securitate venite la ora actuală dinspre Rusia, spunea într-un interviu realizat de RFI, Ana Revenco, pe când era ministră de interne al Republicii Moldova. Toate sistemele de rezistență ale țării au fost testate de războiul hibrid declanșat de Moscova după invadarea Ucrainei: de la șantaj energetic, la alarme cu bombe false, demonstrații organizate de oligarhii fugari, știri false care să dea vina pe conducerea pro-europeană pentru dificultățile prin care trece țara tocmai din cauza Rusiei.

Funcționari publici, inclusiv din forțe de ordine, au primit scrisori de amenințare prin care li se cerea să nu îndeplinească ordinele. Interviul cu Ana Revenco a fost citit pe Anticoruptie.md de circa 17 mii de ori.

Ana Revenco a fost ministră de Interne în cabinetul de Miniștri condus de Natalia Gavriță, apoi în Cabinetul condus de Dorin Recean. În iulie curent Revenco a demisionat. În octombrie 2023 Ana Revenco a fost numită de Parlament în funcția de directoare a Centrului pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării.  

 

Magistrata Angela Bostan: „Acest blocaj a fost generat de promovarea unor legi cu o viteză foarte mare și pe alocuri inexplicabilă”  

Magistrata Curții de Apel Chișinău, Angela Bostan, a acordat un interviu pentru buletinul de politică externă și integrare europeană, realizat de Fundatia Friedrich Ebert și Asociația de Politică Externă, în care și-a expus viziunea asupra blocajului din justiție și despre cum ar trebui tranșată disputa actuală dintre clasa politică de la putere și magistrați pentru ca această situație tensionată să fie deblocată. Am discutat despre reforma justiției și care ar fi ingredientele care să asigure o simbioză între clasa politică și magistrați pentru ca cele două puteri să poată continua parcursul european al Republicii Moldova.

Interviul cu magistrata Angela Bostan a fost citit pe Anticoruptie.md de aproape 17 mii de ori.  

VIDEO // VOCEA BASARABIEI: Este presa o pârghie magică atunci când sau dacă găsește punctul de sprijin?

Printre prioritățile cititorilor la rubrica Interviuri a portalului Anticoruptie.md a fost și o emisiune realizată la TV Vocea Basarabiei, de moderatorul Vasile Botnaru, avându-le ca invitate pe jurnalista Viorica Zaharia, președinta Consiliului de Presă, instituția care veghează normele deontologice, modul în care își fac meseria instituțiile de presă, și Cornelia Cozonac, directoare la Centrul pentru Investigații Jurnalistice.  

„De ce mai continuăm să luptăm cu morile de vânt, luptăm cu falsurile, luptăm cu percepțiile greșite, care, într-un final, produc evenimente dramatice, dacă nu chiar periculoase? Am trecut de 9 mai și am văzut că mai sunt unii care vor neapărat să fluture drapelele roșii. De altfel, cei care flutură drapelele roșii și panglicile dungate nu-și dau seama că lucrează pentru actuala guvernare, ei demonstrează în felul acesta că actuala guvernare nu-i constrânge, nu este una autocratică, nu este una dictatorială, ca în Rusia, de exemplu, unde adversarii puterii sunt trimiși la zdup, sau în Belarus. Aici au libertatea să își afișeze convingerile, pledoariile, acolo unde nu trec de limită, acolo unde panglica aceasta bicoloră, eventual făcută în semnul V sau Z, de fapt, înseamnă solidaritate cu un criminal de război, care omoară oameni în Ucraina, dar inclusiv despre asta vorbim cu invitatele mele: jurnalista Viorica Zaharia, președinta Consiliului de Presă, instituția care veghează normele deontologice, modul în care își fac meseria instituțiile de presă, și Cornelia Cozonac, directoare la Centrul pentru Investigații Jurnalistice, cei care, angajații acestui centru sau colaboratorii tocmai răscolesc mișmașurile și le prezintă publicului, cum stăm cu banii publici, în primul rând, și acesta este un criteriu foarte important atunci când analizăm calitatea guvernării. Am câteva întrebări capitale. După Săptămâna libertății presei, pe 3 mai noi am sărbătorit Ziua Libertății Presei, noi însemnând și publicul. De fapt, e sărbătoarea lor, nu-i a presei, sărbătoarea celor care se folosesc de produse jurnalistice, în timpuri de tristă pomină era pe data de 5 mai «День печали/день печати» (Ziua tristeții/ziua presei), acum e pe 3 mai. Și, tradițional, avem o Săptămână a libertății presei în care încercăm să explicăm oamenilor care consumă presa, în principal, le spunem: „Ce consumați, aia sunteți. Dacă vă folosiți de produse intoxicate, toxice, deci riscați să vă intoxicați”. Astfel și-a început emisiunea Vasile Botnaru. Textul emisiunii, publicat pe anticoruptie.md a fost accesat de circa 17 000 de ori.    

Ecaterina Silvestru: „Documentarea, școlarizarea copiilor refugiați, printre probleme. Doar 1% dintre ucraineni sunt angajați”

De Ziua Mondială a Refugiatului, un prilej în plus de a fi empatici și înțelegători cu cei care au fugit de războaie și conflicte, Anticoruptie.md a publicat un interviu cu Ecaterina Silvestru, expertă în politici și drepturi pentru refugiați, în prezent managerul proiectului pentru acordarea suportului și asistenței Ministerului Muncii și Protecției Sociale în contextul crizei refugiaților, proiect realizat de Centrul de Drept al Avocaților și finanțat de Agenția ONU pentru Refugiați. Interviul, realizat de RFI a abordat aspecte legate de drepturile refugiaților din Ucraina, care sunt în număr de circa 100 de mii pe teritoriul Republicii Moldova, care locuiesc în familii sau în centre de plasament temporar, majoritatea fiind femei și copii. Puțin peste 1000 de persoane au fost angajate oficial în câmpul muncii. „Avem probleme legate de documentare, viza de reședință, școlarizare. Dar încercăm să-i ajutăm. Iată protecția temporară este venită să reglementeze situația lor”, spune în interviul publicat pe Anticoruptie.md, care a fost accesat de peste 15 mii de ori.  

Ion Tăbârță: Rusia va încerca să preia controlul politic în Republica Moldova în 2025, dacă nu va reuși să obțină până atunci căderea Guvernului Recean 

„Scenariul mediu pentru a prelua controlul politic în R.Moldova, dacă nu le va reuși rușilor să provoace căderea actualului guvern sau actualului partid de guvernământ și să organizeze alegeri parlamentare anticipate, este desigur scrutinul în termen din vara-toamna anului 2025. Pentru acest scenariu se mizează foarte mult pe căderea ratingului partidului de guvernământ, Partidul Acțiune și Solidaritate, în urma scumpirilor, în urma creșterii inflației, din ultimii ani”, declară în interviul realizat de RFI și publicat de Anticoruptie.md, comentatorul moldovean, Ion Tăbârță.

„Pentru ca acest scenariu să nu decurgă așa cum vrea Rusia, este foarte important ca Guvernul Recean sau guvernul PAS să asigure un minim de creștere până la alegerile din 2025. Ori, parcursul nostru european încă nu este unul ireversibil, iar ireversibilitatea lui va fi în funcție de modul în care guvernele pro-europene vor reuși să crească nivelul de trai al populației”, este de părere analistul de la Chișinău.

Interviul a fost accesat pe Anticoruptie.md de 13 500 ori.

 

 

 

 

 

 

 

 

Khadija Ismaylova: „Când jurnalistul rămâne singur în munca pe care o face, bineînțeles că este mai ușor să-l faci să tacă sau să-l omori chiar”

Khadija Ismaylova este o ziaristă azeră de investigație, foarte curajoasă, care a fost întemnițată de regimul de la Bacu, după ce a realizat anchete jurnalistice decospirând scheme de corupție la nivelul cel mai înalt la conducerea Azerbaidjanului. De Khadija ne leagă o istorie întâmplată la Chișinău. În 2021 sediul Centrului de Investigații Jurnalistice avea balconul care dădea spre curtea Ambasadei Azerbaidjanului la Chișinău și în aprilie 2021, când Khadija se afla în închisoare, am decis să afișăm un baner la balcon în semn de solidariate cu ziarista, dar și de protest în raport cu autoritățile de la Bacu, prin care ceream eliberarea ei. Banerul a fost afișat doar o zi, întrucât, la solicitarea proprietarului clădirii în care se află sediul Centrului, ne-am văzut nevoiți să renunțăm la această formă de protest și să scoatem bannerul. Mai mult, un reprezentant al Ambasadei a făcut presiuni asupra echipei noastre și ne-a amenințat cu răfuiala. Organele de anchetă și autoritățile sesizate nu au cercetat cazut, dar colegii jurnaliști și din societatea civilă ni s-au alăturat la un protest în fața Ambasadei Azerbaidjanului.

Atunci, la inițiativa Transparency Moldova banerul a început să circule la organizații de media și din societatea civilă, care îl afișau la sediul lor timp de o săptămâna. Această campanie a fost prelută și la nivel internațional de reprezentanții Campaniei "Sport for Rights" care au îndemnat ONG-urile partenere din întreaga lume să printeze bannere sau postere cu mesajul #FreeKhadija şi să le afişeze în afara clădirilor unde îşi au oficiile, după care să posteze fotografii pe reţelele de socializare, utilizând acelaşi hashtag.  

Khadija a fost eliberată din detenție în  acelaș an și continuă să-și facă meseria în țara sa.

Interviul cu Khadija a fost citit de peste 12 mii de ori. 

VIDEO // Simina Tulbure: „Republica Moldova a ajuns să aibă un cuvânt de spus pe harta mondială”  

Interviul cu deputata în Parlamentul României Simina Tulbure, a fost realizat la Sofia, Bulgaria, unde președinta CIJM, Cornelia Cozonac, participa la Forumul Viitorul țărilor balcanice în Uniunea Europeană. Simina Tulbure este deputată din partea diasporei românești în Parlamentul României. Interviul a vizat aspecte legate de felul cum este văzută Republica Moldova de la Bruxelles și București în aspirațiile ei de integrare în Uniunea Europeană, reformele pe care le face, dar și în contextul războiului dus de Rusia în țara vecină Ucraina. Un subiect aparte al interviului a fost lupta anticorupție, dezinformare și propagandă, implicare civică și colaborare între Chișinău și București.

Interviul a fost accesat pe anticoruptie.md de circa 10 mii de ori.  

Natalia Albu: „Odată cu intensificarea acțiunilor militare ruse în Ucraina, nu cred că agenda Rusiei pentru Republica Moldova a dispărut” 

Directoarea executivă a Platformei pentru Inițiative de Securitate și Apărare (PISA), Natalia Albu, a vorbit despre necesitatea ca Republica Moldova să investească în domeniul apărării în contextul manifestării militarismului rus în Ucraina și întreaga regiune, într-un interviu pentru buletinul de politică externă „Dialoguri de politică externă”, realizat de Fundația Friedrich-Ebert-Stiftung împreună cu Asociația pentru Politică Externă. Interviul a abordat aspecte ce țin de  pericole și previziuni în zona securității și apărării pentru anul în curs. 

Interviul publicat pe Anticoruptie.md a înregistrat circa 10 mii de accesări.

 

 

VIDEO // Angela Grămadă: Începând războiul din Ucraina, Rusia și-a sabotat propria integritate teritorială

Războiul din Ucraina a scos la suprafață multe dintre vulnerabilitățile spațiului informațional al României și Republicii Moldova, iar tezele propagandei ruse au ajuns pe teren fertil și au generat valuri de contestare a eforturilor depuse de autorități pentru a ajuta Ucraina și refugiații ucraineni. Scopul dezinformării rusești, spune Angela Grămadă, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale (ESGA) de la București, în interviul publicat pe Anticoruptie.md, este de a manipula opinia publică pentru a crea un „cordon” de state ne-prietene în jurul Ucrainei. Astfel, dezinformarea, dintr-un fenomen marginal, devine o problemă de securitate națională. Interviul a fost realizat de jurnalista Lina Grâu pentru partalul CIJM Anticoruptie.md.

Președinta ESGA mai spune că de foarte multe ori Chișinăul a pierdut războaiele de comunicare în favoarea Tiraspolului, iar până în acest moment autoritățile nu par să fi folosit eficient pârghiile pe care le-au obținut după ce Ucraina a închis complet frontiera cu regiunea separatistă controlată de Rusia. Acum, Tiraspolul depinde total de comerțul pe care îl face cu și prin intermediul Republicii Moldova. În plus, Chișinăul trebuie să se gândească la modul serios la o strategie de reglementare a conflictului din Transnistria, mai ales în condițiile în care în actualul format de negocieri, așa-numitul format 5+2, Rusia are statut de mediator și garant. În condițiile în care Rusia este agresor în țara vecină, formatul 5+2 nu mai este viabil, spune Angela Grămadă.

Interviul a fost accesat de circa 9 mii de ori.

Radu Hossu: Ucraina este scutul Europei și trebuie ajutată să învingă

„În războiul lui Putin din Ucraina prețul pe care noi îl plătim este în monezi, în costuri mai mari la energie, carburanți și produse, în timp ce prețul pe care îl plătesc ucrainenii este în vieți omenești, infrastructură și orașe distruse. Războiul nu se poate încheia repede decât prin ajutorarea militară a Ucrainei, cât se poate de consistentă”, spune analistul Radu Hossu, consultant politic și activist civic din Brașov, într-un interviu, realizat de jurnalista Lina Grâu pentru partalul CIJM Anticoruptie.md.

Radu Hossu consideră că planurile de intervenție ale Rusiei nu se limitau doar la Ucraina, ci aveau în vizor și Republica Moldova. Aceste planuri, care s-ar fi realizat cu ajutorul armatei din regiunea transnistreană dacă Ucraina nu ar fi opus rezistență, aveau în vedere nu doar schimbarea guvernării, cât mai ales schimbarea vectorului geopolitic al Republicii Moldova, în așa fel încât țara să renunțe la parcursul european.

Radu Hossu a adunat anul trecut donații fizice de peste 250 de mii de euro, prin intermediul apelurilor pe care le publica pe pagina sa de Facebook, împreună cu analizele și comentariile despre situația de pe front din Ucraina. Printre donatori sunt și români din Republica Moldova.

Inerviul a fost accesat pe portalul Anticoruptie.md de circa 9 mii de ori.