O firmă a cărei ofertă a fost respinsă anterior a fost desemnată marți câștigătoare a licitației pentru furnizarea a 2.500 de laptopuri pentru Ministerul Educației, Culturii și Cercetării. Câștigătoarea licitației este SRL AV-MACROCOM, care a propus cel mai mic preț. 

Anunțul privind desfășurarea licitației a fost publicat la 1 mai 2020, prețul de start fiind de 16,7 milioane de lei. La licitația electronică care s-a desfășurat pe 2 iulie au participat patru firme – BTS PRO, S&T Mold, Accent Electronic și AV-MACROCOM.

Licitația s-a desfășurat în trei runde. De fiecare dată, cel mai mare preț a fost afișat de către S&T Mold, iar cel mai mic – de către AV-MACROCOM. Rezultatul licitației electronice a făcut-o câștigătoare pe SRL AV-MACROCOM, care a propus cel mai mic preț – 12.440.000 de lei.

La 3 iulie, a demarat procedura de evaluare a ofertelor, fiind păstrată oferta de 12.850.350 de lei a companiei Accent Electronic. La 8 iulie, au fost refuzate ofertele BTS PRO, de 12.441.875 de lei, și SRL AV-MACROCOM, de 12.440.000 de lei.

Ulterior, la 28 iulie, informația a fost modificată și AV-MACROCOM a fost anunțată câștigătoare.

Diana Ranga-Enachi, expertă în cadrul IDIS „Viitorul”, susține că licitația respectivă ridică mai multe semne de întrebare.

„În primul rând, este un indiciu care denotă o posibilă planificare deficitară și ineficientă. Acest indiciu se explică printr-o diferență mare dintre valoarea inițială a primelor trei oferte și valoarea estimată a achiziției. Cu alte cuvinte, primele trei oferte din toate cele patru depuse sunt cu circa 15% mai mici decât valoarea estimată. Astfel de oferte cu valoare semnificativă redusă comparativ cu valoarea estimată sunt considerate oferte anormal de scăzute, autoritatea fiind obligată să solicite argumentarea lor de la ofertanți”, a declarat experta.

Totuși, Diana Ranga-Enachi consideră că există un aspect pozitiv care ține de licitația electronică și avantajele ei într-o procedură de achiziție.

„Având în vedere că licitația electronică este opțională în cazul licitațiilor deschise, se apreciază pozitiv faptul că autoritatea contractantă a optat pentru aceasta. Iar când spunem efecte pozitive, mă refer la faptul că anume în licitațiile mari pot fi generate mari economii pentru bugetul autorității. În acest caz,  avem diferențe în jur de 10% dintre valorile inițiale ale ofertelor primelor trei ofertanți și cel de după licitația electronică. Vorbind în valori absolute, este vorba de reducerea a ofertelor inițiale depuse de 1,5; 1,7 și 1,8 milioane de lei. Pentru bugetul unei autorități publice aceasta poate fi o economie substanțială”, a spus experta.