Studiu // Peste zece miliarde de lei, cheltuiți anual de stat în condiții de transparență redusă

Anticoruptie.md
02/09/2016
sursa foto: IDIS „Viitorul”

Sistemul național de achiziții publice din R. Moldova se confruntă cu o serie de probleme ce vizează gradul scăzut de transparență și competitivitate pe piața achizițiilor, constată experții IDIS „Viitorul” care au realizat un studiu de monitorizare a procesului de achiziții publice. Autorii „Raportului de monitorizare a achizițiilor publice: carențe identificate și recomandări de politici” recomandă schimbarea accentelor în domeniul achizițiilor, care ar presupune utilizarea fondurilor publice prin generarea valorii pentru bani, focusarea pe proces și nu pe procedură, o legislație coerentă și simplu de aplicat, în detrimentul supra-reglementării.  

„Una dintre cele mai mari probleme ale sistemului național de achiziții publice este planificarea defectuoasă, ineficientă și, mai ales, netransparentă a achizițiilor. Lipsa acestui instrument managerial subminează calitatea procesului de achiziție, oportunitatea și prioritatea investițiilor publice, precum și posibilitatea de monitorizare de către societate a modului în care sunt utilizați  banii publici”, a explicat expertul IDIS „Viitorul”, Diana Enachi, coautoare a studiului.

Directorul de programe  Viorel Chivriga, un alt autor al studiului, susține că după modificarea legislației achizițiilor publice situația s-a îmbunătățit. „Principalele modificări de ordin legislativ și instituțional se referă la mărirea pragurilor și termenelor de depunere și examinare a documentației și contractelor, crearea Agenției Naționale de Soluționare a Contestațiilor, extinderea atribuțiilor și responsabilităților grupului de lucru pe achiziții, atribuirea unui rol mai activ pentru societatea civilă în procesul de achiziții publice, instituirea unui nou criteriu de atribuire a contractelor de achiziție publică, limitarea majorării valorii contractului de achiziție, acordarea un acces mai larg la informațiile cu privire la procedura și rezultatele achizițiilor publice”, afirmă expertul.

Studiul relevă care sunt cele mai frecvente încălcări în sistemul achizițiilor publice. Astfel, în multe cazuri, autoritățile contractante, în detrimentul intereselor lor, nu au asigurat respectarea prevederilor contractuale în ce privește termenele de livrare, prețul contractat, precum și alte cerințe contractuale. De asemenea, autoritățile nu aplică penalități operatorilor economici pentru încălcarea prevederilor contractuale. Au fost constatate și situații în care autoritatea contractantă, contrar prevederilor legale și contractuale, efectuează achitări în avans, suportând suplimentar cheltuieli ineficiente.

„Menționăm că, în cadrul evaluării noastre, în perioada anilor 2014-2015, nici una dintre cele opt autoritățile contractante monitorizate nu a sesizat Agenția Achiziții Publice (AAP) privind cazurile de încălcare a prevederilor contractuale (respectarea termenelor de livrar sau executare, cantității și calității bunurilor/ serviciilor/lucrărilor, precum și a prețului pentru o unitate, specificate în contract) de către contractanți, deoarece susțin că nu au avut astfel de cazuri. O singură instituție, Consiliul Raional Soroca, a sesizat Agenția Achiziții Publice în privința unei situații de conflict de interese. Totodată, niciuna dintre cele opt autorități contractante nu a solicitat, în perioada anilor 2014-2015, includerea operatorilor economici care nu și-au îndeplinit corespunzător obligațiile contractuale în Lista de interdicție”, se precizează în studiu.

Referindu-se la „lista neagră” (lista de interdicție a operatorilor economici) care este întocmită de către AAP ar fi trebuit să fie o practică de succes și un instrument util în procesul de atribuire a contractelor de achiziție. În acest sens, avem cazul de succes al Băncii Mondiale, care prin întocmirea „listei negre”, exclude pe o perioadă determinată, firmele care nu și-au respectat angajamentele contractuale asumate, de la procedurile de atribuire a contractelor finanțate de bancă.

„Lista de interdicție gestionată de AAP este mai mult de formă, fiind limitată și ineficientă. În pofida cazurilor multiple de executare proastă a contractelor, la situația din 15 august, în lista respectivă erau incluși doar 24 de operatori economici. Unul dintre cele mai plauzibile motive și cel mai des menționat în cadrul activităților de informare și instruire este acela că autoritățile contractante nu solicită AAP includerea operatorilor economici în Lista de interdicție, din cauza că procedura în sine reprezintă un proces anevoios și îndelungat”, se menționează în raport.

 

 

Anticoruptie.md
02/09/2016

Comentarii