Doc // Hotărârea motivată în dosarul lui Vlad Filat, parţial publicată. Detalii din sentinţă

Mariana Colun
11/08/2016
Foto: protv.md

24 de pagini, din totalul de 271, din hotărârea motivată în dosarul ex-premierului liberal-democrat Vlad Filat, acuzat de acte de corupție, au fost publicate pe pagina web a Judecătoriei sectorului Buiucani. Anterior, magistrata Galina Moscalciuc, președinta completului de judecată care a examinat dosarul fostului premier, a decis însă că documentul va fi publicat doar după ce și Curtea de Apel Chișinău se va pronunţa în cazul politicianului condamnat la nouă ani de închisoare. 

Deocamdată, nici procurorii, nici avocaţii nu au comentat publicarea celor 24 de pagini din hotărâre. Adriana Beţişor, procurorul Anticorupţie care s-a ocupat de caz, a refuzat să ne ofere un comentariu invocând că este ocupată. Ziarul de Gardă a încercat să ia legătura cu avocatul Igor Popa, dar apărătorul s-ar afla peste hotare. 

Din hotărârea motivată aflăm circumstanțele care au stat la baza acuzării, dar și argumentele apărării. 

Poziția acuzării

Astfel, în document acuzarea indică faptul că Vlad Filat, la începutul lunii aprilie 2013, ar fi pretins personal şi primit de la Ilan Șor, prin intermediul unui intermediar, un automobil cu o valoare de 1.285.976 de lei. În schimbul mașinii, Filat ar fi acceptat intenţionat preluarea fictivă a datoriei de 1 miliard de lei de la Banca de Economii (BEM) de către o firmă gestionată de Ilan Șor, care a semnat cu BEM „Contractul general de cesiune din 18.03.2013” în sumă de 939.905.921 de lei, „fără a reacţiona în vederea protejării proprietăţi statului şi a cetăţenilor Repubici Moldova”, se arată în sentința motivată.

De asemenea, în perioada lunilor iunie-septembrie 2013, susţinând că ar avea influenţă asupra persoanelor cu funcţie de demnitate publică din cadrul Guvernului şi anume asupra unui membru al Comisiei pentru desfăşurarea concursurilor comerciale şi investiţionale de privatizare a proprietăţi pubice, precum şi asupra altor persoane cu funcții de demnitate pubică din cadrul Guvernului în vederea determinării acestora să organizeze, să susţină şi să desfăşoare emisia suplimentară de acţiuni la BEM, fără participarea statului, ar fi pretins şi primit suma de 1.210.800 de lei și, prin intermediul unui intermediar, în luna iulie 2013, un automobil în sumă de 973.828 de lei.

Tot în aceeaşi perioadă, potrivit acuzării, Filat ar fi pretins și primit alte trei automobile în valoare de 969.960 de lei, 1.246.267 de lei și 1.018.124 de lei, acestea fiind ulterior utilizate în interesele personale ale sale sau ale persoanelor apropiate.

În același timp, în perioada septembrie 2013 - mai 2014, asigurând protejarea activității de întreprinzător desfășurate de Șor, „fără impedimente din partea organelor de control, în caz de necesitate, prin influenţarea comportamentului unor factori de decizie din cadrul autorităţilor publice”, ar fi beneficiat în repetate rânduri personal, precum şi persoanele care l-au însoţit, de servicii de transport aerian în sumă totală de circa 716 mii de lei. În contextul acelorași promisiuni, Filat ar fi beneficiat pentru sine și apropiații săi de servicii hoteliere în sumă totală de 1.134.435 de lei, achitată de Ilan Șor, dar și de un ceas în valoare de peste două milioane de lei.

În sentința motivată se mai arată că, amenințând cu inițierea verificărilor neîntemeiate la companiile lui Șor de către instituțiile care au revenit pe linie politică PLDM-ului, Filat ar fi primit, începând cu luna martie 2013 un card bancar, pe numele unui intermediar, cu un sold de peste 2,6 milioane de lei.

Tot Filat i-ar fi promis lui Ilan Șor suportul personal în realizarea preluării controlului asupra activităţii BEM, datorită apartenenţei politice la PLDM a unor factori de decizie implicaţi în procesul decizional de cedare a pachetului de control al statului în BEM. Astfel, Filat le-ar fi determinat pe unul din membrii Comisiei pentru desfăşurarea concursurilor comerciale şi investiţionale de privatizare a proprietăţii publice să accepte şi să promoveze preluarea a 22% din acţiunile BEM de către companii controlate de facto de către Ilan Șor. Urmare a intervenţiilor lui Filat, la 4 septembrie 2013 de către CNPF a fost înregistrată emisiunea suplimentară de acțiuni la BEM în valoare de 80,2 milioane de lei.

În decizia motivată acuzarea indică și asupra faptului că, pentru acţiunile întreprinse în vederea obţinerii de către Ilan Șor a controlului asupra BEM care urma să-i ofere accesul la gestionarea fluxurilor financiare din instituţia financiară nominalizată, în special la acordarea creditelor, Filat ar fi pretins şi primit personal precum şi prin intermediari, prin implicarea unor agenţi economici care-i aparţin de facto mijloace băneşti în proporţii deosebit de mari. În perioada aprilie 2013 – noiembrie 2014, Filat ar fi primit, pe contul unor firme de-ale sale din România, prin transfer de la companiile din offshore ale lui Ilan Șor, suma echivalentă cu 385.498.191 de lei. O parte din acești bani provin din creditele acordate de BEM companiilor gestionate de Șor, conform deciziei motivate. Potrivit deciziei motivate, tot Filat, atât direct, cât şi prin afini, ar fi primit mijloace financiare ca urmare a eliberării numerarului de către persoane fizice de pe conturile deţinute în BEM, în perioada 17.05.2014-12.12.2014, în sumă totală de 320.941.414 lei.

Poziția apărării și declarațiile lui Vlad Filat

În apărarea sa, Filat invocă faptul că dosarul a fost instrumentat cu numeroase erori procesuale și că i s-au încălcat numeroase drepturi – cel mai grav dintre toate fiind faptul că procesul a fost unul închis, iar el nu a avut posibilitatea de a discuta cu presa, conform interdicției procurorului. În același timp, vizavi de acuzațiile privind implicarea sa în influenţarea cesiunii de creanţe de la BEM, Filat susține că acest lucru nu ar fi fost posibil din postura în care se afla la acel moment. Există un martor care „spune foarte clar că a primit o informaţie pe care luat-o ca indicaţie să se întâlnească cu reprezentantul unei bănci din Federaţia Rusă. Această informaţie a venit nu de la Vlad Filat ca prim-ministru, dar de la Comitetul de Stabilitate Financiară, acolo unde este şi guvernatorul Băncii Naţionale şi ministrul Finanţelor şi toate instituţiile responsabile în acest domeniu”, se mai arată în decizia motivată. Astfel, Filat neagă că ar fi avut legătură cu cesiunea de la BEM, subliniind că instituțiile care vegheau sistemul bancar nu erau partajate politic PLDM.

Totodată, fostul prim-ministru recunoaşte că a greşit, când a acceptat un cadou, însă susține că aceasta s-a întâmplat în momentul în care nu deţinea nicio funcţie publică.

 „Din data de din 22 aprilie 2013 odată cu pronunţarea Curţii Constituţionale s-a stabilit clar că el nu mai are dreptul să deţină funcţia de prim-ministru interimar şi nici să candideze la această funcţie. A fost anunţat despre cadou la data de 6 mai 2013, la ziua sa de naştere, iar la data de 7 mai 2013, i s-a oferit soluţia ca automobilul să fie înregistrat pentru o scurtă perioadă de timp pe altă persoană, dată la care Filat nu deţinea nicio funcţie”, scrie în decizia motivată.

Referitor la celelalte trei automobilele, Filat a indicat că, la solicitarea sa, acestea au fost înregistrate după persoanele menţionate. Scopul ar fi fost crearea unei companii de pază, iar dânsul nu s-ar fi folosit de aceste automobile. Avocații ex-premierului au remarcat și o eroare de fapt, întrucât acuzarea indica un automobil cu anul de fabricare 2014 drept obiect al remunerației ilicite în aprilie 2013. Referitor la ceasul primit cadou, Vlad Filat ar fi aflat de existenţa acestuia din rechizitoriu și neagă că ar fi solicitat un asemenea cadou.

Referitor la emisia suplimentară de acțiuni la BEM, Filat susține că nu el a indus această soluție. El a vorbit public despre faptul, că aceasta este o idee bună, însă ideea a fost acceptată atât de Parlament, cât şi de Guvern, ca fiind una din soluţiile formulate de o comisie parlamentară şi care a fost votată în Plenul Parlamentului, se mai arată în decizia motivată.

Filat neagă și amenințările cu controale neîntemeiate la companiile lui Șor. El susține că informaţii despre verificări nu există, deci nici controale nu au existat. În acest context, apărătorii au invocat și faptul că primirea unui card nu prezumă răspunderea penală pentru trafic de influenţă. Din punct de vedere material, cardul nu poate fi valorificat, în contextul unei remuneraţii ilicite. De asemenea, avocații au invocat că, „din materialele cauzei nu s-a demonstrat că s-a creat un pericol pentru bunul mers al activităţii unui organ de stat, unei instituţii sau organizaţii publice în serviciul căreia se afla persoana cu funcţie de demnitate publică”, mai scrie în decizia motivată. 

De asemenea, fostul premier susține că niciodată nu ar fi condiţionat zborurile invocate de acuzare, pentru care ar fi achitat Ilan Șor. „O singură cursă a fost cu caracter privat, Chişinău-Paris, Paris-Chişinău, acesta fiind cadoul de nuntă al lui Ilan Șor, pentru dânsul (Vlad Filat, n.r.) şi soţia sa. A recunoscut că, a greşit, când a acceptat cadoul dat, dar nu a încălcat legea, deoarece la acel moment nu deţinea nicio funcţie publică, singura funcţie pe care o deţinea era de preşedintele unui partid poitic, care, nu poate constitui subiectul unei infracţiuni”, se mai arată în decizia motivată.

Celelalte zboruri, susține Filat, nu au fost în scopuri personale şi erau necesare pentru deplsarea diferitor delegaţi oficiale. În același timp, între inculpat și Ilan Șor ar fi existat totuși o înțelegere: „Ceea ce ţine de contra-plată, nu a avut discuţi cu Ilan Șor că aceste zboruri vor fi gratuite, însă, totodată, niciodată nu a avut solicitarea pentru a plăti aceste zboruri şi în orice moment plata pentru aceste zboruri putea să fie făcută la prima soicitare şi categoric urmează să fie făcută”, se arată în decizia motivată.

Apărarea susține că ex-premierul liberal-democrat nu a solicitat şi nici nu a pretins cadourile făcute de Ilan Șor.

„Este absolut nejustificat ca înregistrarea fictivă a unui automobil să fie considerată o corupere pasivă, fără o demonstrare corespunzătoare a legăturii între această înregistrare fictivă şi modalitatea de dobândire a bunului, între dobândirea bunului şi atribuţiile de serviciu ale persoanei cu funcţie de demnitate publică. În fapt, a avut loc o primire, fără a se identifica obiectiv şi o pretindere. Lipseşte semnul extorcării, care a fost interpretat în mod incorect în învinuire sub forma unei acţiuni alternative pretinderii sau primirii”, susține apărarea, conform deciziei motivate.

Declarațiile lui Ilan Șor

În sentința motivată se conțin și declarațiile martorilor, inclusiv ale lui Ilan Șor. Astfel, acesta a declarat că l-a cunoscut pe Vlad Filat la finele anului 2008 – începutul anului 2009 și că a avut cu acesta atât relații personale, cât şi de serviciu. Șor a spus că îi acorda lui Filat bani, mașini, îi achita zbo­ruri lui Filat sau apro­pi­a­ți­lor lui, prin firma pe care o deținea, lucru de care se ocu­pau asistenții săi. Totodată, edilul de la Orhei a declarat că zborurile erau organizate începând cu sfârşitul anului 2010 până în anul 2015. Despre transmiterea banilor lui Filat Șor a declarat că aceasta se efectua prin transfer şi depuneri la cardurile bancare care erau indicate. În anul 2013, la solicitarea lui Filat, ar fi fost create doua carduri bancare pe numele colaboratorilor săi. Din informaţiile pe care le-ar deține Șor, de aceste carduri bancare s-ar fi folosit copiii lui Vlad Filat.

Cu referire la transmiterea banilor în numerar, acestea se efectuau direct sau prin intermediari. Mijloacele respective proveneau din creditele acordate, care după offshore se transformau în bani lichizi. Aceşti bani erau ridicaţi de la BEM în numerar şi transmişi lui Filat în diferite locuri, inclusiv în biroul acestuia din sediul partidului. Ilan Șor a indicat că, de obicei, intra prin uşa din spate a sediului partidului. Primarul de la Orhei a și descris biroul liderului liberal-democrat.

Potrivit lui Șor, în corespondența pe care ar fi avut-o cu Filat era solicitarea de a fi transmişi banii în limitele înţelegerii cu acesta. Sumele acordate firmei sale nu erau în calitate de credite, dar în calitate de sume solicitate în mărimea de 50 de milioane de dolari SUA.

Despre serviciile hoteliere pe care i le-ar fi achitat lui Filat și apropiaților săi, Șor a declarat că atunci când ex-premierul avea nevoie de asemenea cadouri îi transmitea invoiceurile si Șor dădea ordonanţă asistenţilor săi care se ocupau cu achitarea acestora, printre care erau şi achitarea serviciilor hoteliere şi alte cadouri. Pentru serviciile hoteliere au fost invoiceuri în diferite colţuri ale lumii, inclusiv şi în Elveţia, Statele Unite ale Americii, a declarat Șor. Declarațiile sale sunt confirmate de depozițiile asistentei sale.

Atât societatea civilă, cât și Vlad Filat au cerut anterior ca procesul să fie public, cu toate acestea toate ședințele s-au desfășurat cu ușile închise. Viorel Morari, şeful Procuraturii Anticorupţie, a declarat însă că şedinţele în dosarul fostului premier trebuie să rămână închise. Potrivit lui, dacă societatea ar avea acces la probele apărării, presiunea ar fi neuniformă. 

Ex-premierul Vlad Filat a fost reținut la 15 octombrie pentru corupere pasivă și trafic de influență. Politicianul a fost lăsat fără imunitate parlamentară cu votul a 79 de deputați, la solicitarea fostului procuror general Corneliu Gurin. Cererea a venit în urma unui autodenunţ a lui Ilan Shor. Potrivit documentului, împrejurările legate de scandalul cu compania Le Bridge l-au făcut pe primarul de la Orhei să apeleze la Filat, căruia i-a dat mită 500.000 de dolari pentru a pune capăt controalelor excesive, dar şi pentru a câştiga procesul de judecată. Ulterior, Vlad Filat ar fi pretins un million de dolari pentru a-i permite comerţul fără taxe cu petrol în zona vamală a Republicii Moldova. Iniţial i-a achitat jumătate de million, restul urmând s-o facă după ce liberal-democratul avea să-şi onoreze promisiunea. Shor a mai arătat în denunţul său că Filat i-ar fi propus să-i răscumpere creditele de la Banca de Economii în sumă de un mililiard de lei pentru a-i rezolva problemele cu vama şi staţiile peco. Deşi fostul premier nu şi-a onorat promisiunea, el nu i-a restituit banii omului de afaceri. Primarul orașului Orhei a mai declarat că ultima dată, la 10 octombrie 2015, i-a dat lui Filat 20 de milioane de lei “pentru necesităţile partidului” chiar la sediul PLDM, de pe strada Bucureşti din Capitală. 

Mariana Colun
11/08/2016

Comentarii