Maia Sandu, lidera Partidului Acţiune şi Solidaritate și candidatul comun al dreptei pro-europene la funcția de șef al statului, a ajuns în atenția publică în 2012, când a fost numită ministră a Educației în Guvernul Filat 2, la propunerea PLDM. Activitatea ei la minister a fost marcată de intro­du­ce­rea unor regu­li dure la exa­me­ne­le de baca­la­u­re­at, optimizarea școlilor, dar şi pro­mo­va­rea unui nou Cod al Edu­ca­ţi­ei. În campania electorală pentru prezidențiale, Maia Sandu promite că, dacă va ajunge președinte, va începe lupta reală împotriva corupției din Moldova, despre care a spus că este „coordonată de Vlad Plahotniuc”.

Maia Sandu s-a născut la 24 mai 1972, în satul Risipeni, raionul Făleşti. A absolvit Academia de Studii Economice din Moldova, Facultatea de Management, după care a urmat un masterat în relaţii internaţionale la Academia de Administraţie Publică. Un alt masterat, tot în administraţie publică, a făcut la Harvard Kennedy School of Government, în Statele Unite ale Americii. După absolvirea facultății, în 1994, s-a angajat în calitate de consultant și șef adjunct de direcție la Ministerul Economiei. Între 1998 şi 2005 a fost economist la Oficiul Băncii Mondiale de la Chişinău. În 2005, s-a întors la Ministerul Economiei, unde a ocupat funcția de șef al Direcţiei generale politici macroeconomice şi programe de dezvoltare, iar mai apoi, în perioada 2007-2009, a activat în calitate de consultant pe reforma administraţiei publice centrale. În 2010-2012 a fost consilier al directorului executiv al Băncii Mondiale, la Washington. Din această funcție, a revenit în Moldova în iulie 2012, atunci când a fost propusă de premierul liberal-democrat Vlad Filat pentru a prelua mandatul de ministru al Educației.

Reformele din educație

Perioada în care Maia Sandu a fost ministră a Educației a fost marcată de un șir de reforme în acest domeniu. Astfel, au fost introduse reguli mai dure la organizarea examenelor de bacalaureat. Cele mai mari critici le-au provocat instalarea camerelor de luat vederi și a detectoarelor de metale. Într-un interviu anterior, oferit la sfârșitul lunii mai 2015 portalului Anticoruptie.md, Maia Sandu aprecia impactul acestor reforme. „Pot să spun că sistemul a început să se schimbe. Nu putem să ne aşteptăm la nişte schimbări imediate. Primele se regăsesc în atitudinea diferită a mai multor elevi faţă de procesul educaţional şi sunt sigură că acest lucru a fost observat de mai multă lume. Avem elevi care sunt mai serioşi atunci când vine vorba cel puţin despre pregătirile pentru examene. Sper că nu doar în timpul pregătirilor pentru examene, dar şi în procesul educaţional în general. Avem şi o schimbare de atitudine în rândul celor care sunt obligaţi să asigure o educaţie de calitate şi aici aş menţiona, în primul rând, directorii de şcoli, profesorii. Cred că şi o schimbare de atitudine a părinţilor, care îşi doresc tot binele pentru copiii lor, dar fac acest lucru greşit, atunci când încearcă să-i ajute să obţină foloase nemeritate, altfel decât prin efort. Putem să menţionăm şi o reducere, într-o anumită măsură, a fenomenului corupţiei la Bacalaureat şi avem aici cifre concrete care dovedesc acest lucru. Vreau să fac referinţă la comentariile mai multor profesori din spaţiul universitar. Potrivit lor, calitatea studenţilor care au trecut printr-un Bacalaureat curat e mult mai înaltă decât calitatea studenţilor de până la 2013. Astea sunt primele rezultate şi sunt sigură că, dacă vom menţine aceleaşi rigori, aceleaşi standarde, vom fi martorii unor schimbări mai serioase în următorii ani”, a declarat atunci Maia Sandu.

O altă reformă importantă în domeniul învățământului a fost adoptarea unui nou Cod al Educației. Astfel, la 17 iulie 2014, Parlamentul a aprobat în lectură finală Codul Educaţiei, cu votul a 55 de deputaţi. Printre elementele inovatorii ale Codului se numără consolidarea autonomiei instituţiilor de învăţământ prin crearea organelor colective de conducere şi administrare. În același timp, directorii şcolilor urmează să fie aleşi în bază de concurs, pentru cel mult două mandate cu durata de cinci ani fiecare, însă fără obligativitatea posedării studiilor pedagogice. Pentru învăţământul superior va fi creat un Consiliul de dezvoltare strategică şi instituţională, iar la nivelul învăţământului general — Consiliul de administraţie al instituţiei de învăţământ. O altă prevedere a Codului Educației este constituirea structurilor noi de evaluare şi asigurare a calităţii studiilor pe diferite trepte — Inspectoratul Şcolar Naţional şi Agenţia Naţională de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Profesional.

Relația cu partidele de la guvernare

În 2012, Maia Sandu a fost numită în funcția de ministru al Educației, fiind propusă de PLDM. Doi ani mai târziu, la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, Maia Sandu a candidat pe listele liberal-democraților la funcția de deputat. Actele oficiale depuse de PLDM la CEC indică faptul că Maia Sandu era atunci membru de partid. Ulterior însă, în mai 2015, ea a declarat că, oficial, nu a fost niciodată membru PLDM. Potrivit RISE Moldova, secretarul PLDM Victor Roșca a declarat că, într-adevăr, Maia Sandu nu figurează în bazele de date ale PLDM ca membru de partid. „La 7 septembrie 2014, în cadrul acțiunii „PLDM pentru Europa”, Maia Sandu a declarat public că aderă la PLDM. Ulterior, această intenție nu a fost materializată prin depunerea unei cereri oficiale de aderare. La momentul perfectării listei de candidați pentru alegerile din 30 noiembrie 2014, am reieșit din doleanța expusă public de doamna Sandu”, a declarat Victor Roșca pentru RISE Moldova.

Un an mai târziu, pe fundalul crizei politice după furtul miliardului din sistemul bancar, Maia Sandu a fost propusă de PLDM pentru funcţia de premier, dar a declarat că acceptă funcția în anumite condiţii: dacă va fi numită în funcţia de procuror general o persoană din afara republicii, dacă va fi înlocuit guvernatorul BNM, Dorin Grăguţanu, cu o altă persoană și dacă va fi lăsată să-și aleagă singură echipa. Ulterior, două componente ale alianţei pro-europene la guvernare, Partidul Democrat din Moldova (PDM) şi Partidul Liberal (PL), au lăsat să se înțeleagă că nu o vor susține pe Maia Sandu la funcția de premier, iar liberal-democrații au fost nevoiți să înainteze o altă candidatură, pe cea a lui Valeriu Streleț, vicepreședinte PLDM, care a și devenit premier pentru aproximativ trei luni.

Lansarea propriului proiect politic

Pe 23 decembrie 2015, la câteva luni după ce a fost exclusă de la guvernare, pe pagina sa oficială de pe Facebook, Maia Sandu a anunțat lansarea Mișcării „În PAS cu Maia Sandu” pentru crearea unui nou partid politic.

„Știu că mulți dintre voi nu sunteți neapărat încântați de ideea de a face politică, mai ales în condițiile actuale, când pare că la guvernare nu mai este loc de oameni onești și bine intenționați. Dar ne-am convins cu toții că dacă nu vom face noi acest pas și nu vom schimba clasa politică actuală, riscăm să pierdem și puținul care ne-a mai rămas”, a scris atunci ex-ministra Educaţiei.

La sfârșitul lunii aprilie curent, Maia Sandu susţinea că Ministerul Justiției a introdus ilegal o cerință nouă pentru înregistrarea unui partid politic, într-un document plasat pe pagina oficială a instituţiei. Potrivit acestuia, pentru înregistrarea unei formaţiuni ar fi nevoie și de indicarea locului de muncă al membrilor de partid, deși o astfel de prevedere nu se regăsește în Legea privind partidele politice.

„Pornind de la semnalele primite de la unii membri PAS din raioane despre faptul că sunt intimidați, șantajați, că li se cer numele membrilor organelor teritoriale de conducere etc., apare întrebarea: de ce ar avea nevoie Ministerul Justiției de locul de muncă al membrilor unui partid? Sper că documentele cu cerințe abuzive, apărute peste noapte, nu sunt mai presus de Lege”, a scris Maia Sandu într-o postare pe pagina sa de Facebook. De cealaltă parte, serviciul de presă al Ministerului Justiției s-a scuzat, precizând că ar fi vorba despre o eroare tehnică. Pe 26 mai curent, Ministerul Justiției a înregistrat oficial Partidul Acțiune și Solidaritate.

În raportul financiar pentru semestrul I al anului 2016, depus la CEC, PAS indică venituri totale de 2.864 de lei. Banii provin din donațiile făcute de Maia Sandu și Igor Grosu, secretarul general al formațiunii.

Maia Sandu și deciziile controversate ale Guvernului

Maia Sandu a făcut parte din guvernele care au votat pentru acordarea garanțiilor de stat celor trei bănci falimentare: Banca de Economii, Banca Socială și Unibank. În cazul primei garanții, în valoare de 9,5 miliarde de lei, lidera PAS nu a participat la ședința la care a fost luată această decizie, fiind degrevată din funcția de ministră pe perioada participării în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 2014. Sandu a participat însă la a doua ședință, unde a fost luată decizia de acordare a creditului de urgență în valoare de 5 miliarde de lei, însă, conform stenogramei făcute publice de premierul Pavel Filip, ea a fost printre puținii care s-au opus adoptării hotărârii. Stenogramele dezvăluie că Maia Sandu și guvernatorul Băncii Naționale au avut discuții aprinse pe marginea proiectului de hotărâre. Ministra Educației întreba indignată de ce ar trebui cetățenii Republicii Moldova să plătească pentru iresponsabilitatea Băncii Naționale care nu a intervenit la timp. „Eu trebuie să votez pentru porcăria aceasta?”, întreba Maia Sandu, reproșându-i guvernatorului BNM că nu a informat periodic Guvernul despre situația din sistemul bancar, dar se adresează miniștrilor doar pentru a le cere să repare situația. Potrivit stenogramei, poziția lui Drăguțanu a fost susținută de ministrul Finanțelor, Anatol Arapu, și viceministrul Justiției, Nicolae Eșanu. Directorul CNA, Viorel Chetraru, a precizat că ceea ce se întâmpla în acel moment în sistemul bancar este o infracțiune. Totuși, Maia Sandu a votat atunci pentru acordarea împrumutului. Într-o dezbatere electorală organizată pe 7 octombrie 2016 de Centrul de Investigații Jurnalistice, politiciana a explicat că prin acest vot a încercat să salveze depozitele bancare ale oamenilor simpli. „Nu cred că toți cei peste un milion de oameni care dețineau banii la BEM trebuiau să rămână fără economiile lor peste noapte. Ei nu sunt cu nimic vinovați de faptul că noi am avut un guvernator al Băncii Naționale total iresponsabil, nu sunt vinovați de faptul că procurorul nu a reacționat, că șeful CNA, care spune că știa ce se întâmplă acolo, nu a reacționat, că prim-ministrul și președintele țării nu au reacționat. Statul trebuie să suporte prețul iresponsabilității unor demnitari, dar tot statul trebuie să găsească vinovații, să găsească resursele și să și le întoarcă”, a subliniat Maia Sandu. 

Criticile aduse guvernării

Încă de la plecarea sa din funcția de ministru al Educației, Maia Sandu a criticat dur, în repetate rânduri, ineficiența luptei anticorupție, mimarea reformei Procuraturii și a cerut transparență în investigarea fraudelor bancare. Într-un interviu oferit portalului Anticoruptie.md, Maia Sandu declara că, pentru ca reforma Procuraturii să dea rezultate, iar lupta anticorupție să fie eficientă, este nevoie de multă voință politică, dar și de lustrație în sistemul de drept.

„Acum se intervine în cazul unor infractori, ca aceștia să nu fie anchetați și sancționați. În cazul altora se intervine pentru ca lucrurile să nu fie elucidate corect. Deci, primul lucru important care trebuie făcut este ca politicienii să renunțe la aceste influențe, iar al doilea este creșterea capacităților acestor instituții. Nu este un lucru ușor, dar este un lucru fezabil și se poate întâmpla timp de doi-trei ani. Sunt sigură că putem să obținem sprijin internațional consistent atunci când vom face dovada existenței voinței politice pentru măsuri de combatere a corupției, să consolidăm capacitățile acestor instituții și peste câțiva ani să avem procurori care chiar știu și pot să investigheze aceste cazuri în conformitate cu cele mai bune practici internaționale”, sublinia Maia Sandu.

Fosta ministră a Educaţiei propunea curățarea sistemului de drept prin intermediul unei legi a lustrației care ar permite ca procurorii şi judecătorii să plece din posturi în funcție de acțiunile sau inacțiunile pe care le-au întreprins până acum, prin analizarea cazurilor pe care le-au investigat sau a deciziilor pe care le-au emis.

Averea Maiei Sandu

Activitatea în cadrul Ministerului Educației a subțiat substanțial portmoneul Maiei Sandu. Dacă la începutul mandatului, în declarația de avere pentru 2012, ex-ministra declara un salariu de 70.000 de lei pe care i-a primit la Banca Mondială și trei conturi bancare în care depozita circa 163 de mii de dolari și 22 de mii de lei, atunci ultima declarație cu privire la venituri și proprietate, cea pentru 2015, arată că suma depozitată în conturile bancare s-a micșorat de două ori, și a ajuns la 89 de mii de dolari. Maia Sandu mai are un apartament de 74,5 metri pătrați, evaluat cadastral la aproape jumătate de milion de lei, pe care l-a achiziționat în 2003, și conduce același automobil, de model Toyota, cu care a venit la cârma Ministerului Educației în 2012.

Potrivit Maiei San­du, eco­no­mi­i­le de la Ban­ca Mondi­a­lă sunt sin­gu­ra sa sur­să de exis­tenţă în pre­zent. „Când am venit la minis­ter şi am făcut pri­ma decla­ra­ţie de ave­re, toa­tă lumea s-a mirat de sala­ri­ul mare pe care l-am avut la Ban­ca Mondi­a­lă. Cât am fost la minis­ter, eco­no­mi­i­le mele s-au redus de două ori, deci con­tul s-a dimi­nu­at esenţi­al, dar în con­ti­nu­a­re am niş­te resur­se aco­lo, din care supra­vi­eţu­iesc. Acum nu am niciun venit în R. Mol­do­va”, a decla­rat Maia San­du în cadrul întâl­ni­rii cu jur­na­li­ş­tii de inves­ti­ga­ţie, orga­ni­za­tă de Cen­trul de Inves­ti­ga­ţii Jur­na­lis­ti­ce pe 7 octombrie curent.

Articolul a fost realizat în cadrul proiectului „Shining a light on electoral transparency in Moldova”, desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice, cu suportul Freedom House.