Deputatul Partidului Nostru, Alexandr Berlinschii, reprezentant al opoziției parlamentare, a acordat un interviu pentru Buletinul de politică externă în care am discutat despre modul în care este percepută reforma justiției din Republica Moldova din perspectiva opoziției. Am abordat viziunea sa privind selectarea expertului internațional Herman von Hebel în Comisia de vetting pentru procurori, în ciuda avertismentelor venite din partea opoziției, societății civile și presei, dar și opinia sa despre lupta anticorupție. De asemenea, am discutat despre așteptările sale privind reforma justiției și despre necesitatea unui consens mai larg în Parlament în procesul de adoptare a legilor. Vă invităm să citiți interviul integral în rândurile de mai jos:

Necesitatea unui consens larg

- Domnule Berlinschii, cum evaluați controversa legată de realegerea expertului Herman von Hebel în componența Comisiei de vetting? De ce credeți că guvernarea a insistat asupra acestei candidaturi în ciuda părerilor negative venite din mai multe direcții?

- Este suspectă, în primul rând, rapiditatea cu care PAS s-a mișcat pe acel amendament la o lege care nu are absolut nimic cu vettingul procurorilor sau cel al judecătorilor. La acea lege la care a fost votat acel amendament (prin care membrii Comisiei de vetting al procurorilor puteau fi aleși cu 51 de voturi, nu cu 61, așa cum era anterior – n.r.), se vorbea despre asigurarea securității fizice a judecătorilor din instanțe.

Prin urmare, era vorba de modificări la Codul contravențional. Mai precis, dacă un judecător era sunat sau amenințat, se instituiau anumite amenzi.

Așadar, PAS a introdus un amendament la această lege, care prevedea sancționarea celor care pun în pericol securitatea judecătorilor, amendament care nu avea legătură cu această lege, dar în schimb viza numărul de voturi necesar pentru alegerea membrilor Comisiei de vetting a procurorilor.

Reamintesc că legea a fost trimisă Comisiei de la Veneția, care a cerut ca aceasta să fie votată cu un consens larg, inclusiv al opoziției.

Analizând toate aceste elemente enumerate mai sus, nu pot decât să concluzionez că această lege a fost adoptată cu dedicație strict pentru domnul Herman von Hebel. Un alt argument care întărește această poziție este că, în cadrul ședinței plenare, atât eu, cât și alți colegi, am solicitat să fie două hotărâri separate: o hotărâre pentru desemnarea domnului Bernard Lavigne (în Comisia de evaluare a procurorilor – n.r.) și o altă hotărâre pentru desemnarea domnului Herman von Hebel în aceeași comisie.

Regret faptul că majoritatea parlamentară nu a dat curs solicitării noastre legale. Reamintesc că articolul 188 din Regulamentul de activitate al Parlamentului oferă acest drept fiecărui deputat. Astfel, speakerul Parlamentului, Igor Grosu, era obligat să o supună votului. Așadar, s-a făcut o lege cu dedicație pentru domnul von Hebel.

Sper să nu greșesc, dar numirea domnului von Hebel s-a făcut pe criterii de capacitate și experiență, și nu pe criterii de loialitate. Adică s-a verificat loialitatea sa în fosta sa calitate de membru al Comisiei Pre-Vetting și sper că nu este loial față de guvernare și că acesta nu a fost un criteriu decisiv în rapiditatea cu care a fost desemnat. Reamintesc că joi a fost depus amendamentul (de micșorare de la 61 la 51 de voturi privind alegerea membrilor Comisiei de vetting a procurorilor – n.r.), iar vineri a fost acceptată și modificată legea în acest sens.

De aceea, numirea s-a făcut vineri, iar imediat legea a fost și promulgată de doamna președintă Maia Sandu și apoi publicată în aceeași zi în Monitorul Oficial.

Un alt lucru care, de asemenea, nu poate fi ignorat este de ce nu se mișcă lucrurile cu aceeași viteză și atunci când vorbim despre componența Comisiei de vetting a judecătorilor. La 29 decembrie 2025, Parlamentul a luat act de demisia unui membru al Comisiei de vetting a judecătorilor.

La 18 februarie 2026, prin același demers prin care au fost desemnați membrii Comisiei de vetting a procurorilor de către partenerii externi, a fost desemnat și un membru în Comisia de vetting a judecătorilor.

Comisia juridică urmează să examineze trei candidaturi, întrucât și în Comisia de vetting a judecătorilor există o funcție vacantă. Pentru această funcție sunt desemnate trei persoane. Din 18 februarie până la mijlocul lunii martie, nu s-a fixat încă o dată a Comisiei juridice a Parlamentului în care să fie examinate candidaturile și să fie propus plenului Parlamentului suplinirea acestei funcții vacante.

Se operează cu jumătate de măsură și se manipulează în spațiul public că opoziția nu susține reforma justiției, ceea ce este fals. Noi nu suntem de acord ca anume domnul von Hebel să facă parte din Comisia de vetting al procurorilor. În raport cu celălalt candidat, Partidul Nostru nu are obiecții și a susținut numirea sa. Repet, când vorbim despre vettingul judecătorilor, vedem că nu se întreprind acțiuni în acest sens.

Necesitatea unei reforme credibile

- Cum apreciați procesul de vetting din ultimii ani? Care considerați că sunt principalele efecte pozitive, dar și principalele efecte negative ale acestui proces asupra sistemului de justiție?

- Noi am afirmat acest lucru inclusiv în cadrul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare de anul trecut: reforma justiției este necesară. Nimeni nu pune la îndoială această necesitate.

Cu toate acestea, tergiversarea procesului de vetting trezește semne foarte mari de îngrijorare. Totodată, trebuie să subliniem că nu depinde totul de această comisie de vetting, ci și de persoanele care au trecut prin această procedură extraordinară.

Și mai îngrijorător este faptul că se creează percepția că acest proces de vetting reprezintă o cale legală de numire, în diverse funcții, a unor persoane considerate comode partidului de guvernare. Îmi bazez această afirmație pe discuțiile existente în societate și pe percepția publică în acest sens.

Opinia mea, în acest context și luând în calcul ultimele acțiuni ale PAS, este că persistă anumite dubii privind modul în care este realizată reforma justiției în cadrul procesului de aderare la UE, aceasta trebuind să fie construită pe baza unui consens larg și cu o susținere solidă în plenul Parlamentului. De altfel, și membrii Comisiei de la Veneția au subliniat în mod repetat acest aspect.

Anterior, PAS obișnuia să ofere calificative partidelor, împărțindu-le în pro-europene și anti europene. Astăzi însă, observăm o altă linie de divizare: între susținătorii propriei lor viziuni asupra reformei justiției și cei care nu împărtășesc aceste demersuri. Aceasta nu este o abordare democratică, ci, dimpotrivă, una problematică din această perspectivă.

Sper că derapajul legat de amendamentul votat recent, la care făceam referire mai sus în contextul expertului Herman von Hebel, va reprezenta o lecție pentru partidul de guvernare și că va exista disponibilitatea de a reveni la masa discuțiilor cu toate partidele din Parlament, pentru a identifica soluții comune.

Aș mai adăuga că lista candidaților pentru Comisia de vetting nici măcar nu a fost discutată cu liderii tuturor fracțiunilor parlamentare. Un aspect care poate fi îmbunătățit este tocmai inițierea acestor discuții, astfel încât reforma justiției să devină cu adevărat „prioritatea zero”, alături de celelalte reforme, inclusiv la nivelul Parlamentului.

Probleme în justiție

- Cum evaluați lupta anticorupție din ultimii ani sub actuala guvernare pro-europeană? Ce considerați că s-a făcut bine și ce credeți că nu a funcționat în această direcție?

- Ca să poți avea o opinie clară, ai nevoie de date concrete, iar eu nu le am în față. Mă refer în special la numărul dosarelor penale pornite pe cauze de corupție, la câte dintre acestea au ajuns în sala de judecată și la câte s-au finalizat printr-o hotărâre a instanței.

Recent, în Parlament a fost audiat raportul anual al Centrului Național Anticorupție pentru anul 2025, însă eu pot să mă pronunț mai ales din perspectiva cazurilor publice. La ce folosește faptul că am avut cazuri de condamnări, dacă acele persoane au reușit, între timp, să fugă din țară? Asta înseamnă că, undeva, ceva nu funcționează.

Or, pentru a combate corupția, este necesar să vii cu măsuri drastice și să mergi direct la sursă. Am văzut și unele cazuri izolate, inclusiv procese contravenționale întocmite de MAI unor persoane. Mă refer aici la corupția electorală. În 2025, s-au înregistrat progrese semnificative în combaterea corupției electorale, în raport cu anii 2023–2024.

Aici s-a văzut o coagulare a tuturor structurilor de forță ale statului. Trebuie să recunoaștem că s-au depus eforturi considerabile. Am văzut, într-adevăr, o combatere reală și o diminuare a acestui tip de corupție.

Dar mai sunt și alte dosare, precum cel privind construcția drumului Leova–Bumbăta. Vrem să vedem expertiza pe acest dosar, care însă se lasă așteptată. Nu vedem aici nicio activitate de cercetare aprofundată. La fel, nu vedem nimic nici în ceea ce privește modalitatea de achiziționare a păcurii și gazului în sezoanele reci anterioare.

Am mai văzut în spațiul public și mai multe rețineri privind delapidarea fondurilor publice, atunci când vorbim despre proiectul „Satul European”, în special în ceea ce privește construcția de drumuri.

Prioritățile opoziției

- Din perspectiva opoziției, care sunt principalele inițiative sau proiecte pe care le propune Partidul Nostru în domeniul justiției? Care ar trebui să fie prioritățile Parlamentului în această zonă?

- Așa cum a afirmat de la tribuna Parlamentului și liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi, este esențial ca, în primul rând, să ne asigurăm că judecătorii și angajații din structurile de forță beneficiază de salarii decente, iar în paralel să fie instituite mecanisme eficiente de verificare a integrității. Dacă vom urma această abordare, vom putea avea o reformă a justiției și a organelor de forță mult mai rapidă și mai eficientă.

În ceea ce privește inițiativele pe care urmează să le promovăm în Parlament, pe agenda partidului nostru se regăsesc mai multe proiecte sociale. Există deja mai multe proiecte de lege aflate în examinare, însă, în mod cert, și domeniul justiției rămâne unul deosebit de important. În perioada următoare, urmează să venim și cu o serie de propuneri concrete în acest sens.

Fără justiție televizată

- Cum apreciați evoluția dosarelor de rezonanță în justiție în prezent și în ce măsură credeți că ne-am putea aștepta ca acestea să fie examinate cu celeritate?

- Aș prefera să evit să îmi expun o opinie pe acest subiect, întrucât consider că justiția trebuie să se înfăptuiască exclusiv în sala de judecată, iar noi, în calitate de politicieni, ar trebui să ne abținem de la astfel de aprecieri.

Nu trebuie să avem o justiție televizată sau, mai grav, una politizată. Sper foarte mult ca, în instanțele de judecată, atât procuratura, cât și avocații apărării să își îndeplinească atribuțiile în mod profesionist, astfel încât, în final, judecătorii să poată lua decizii bazate exclusiv pe materialele și probele prezentate în sala de judecată.

- Considerați că există, în prezent, riscuri de politizare a actului de justiție în Republica Moldova? În ce măsură apreciați că există influență politică asupra instituțiilor din sistem sau, dimpotrivă, considerați că deciziile se află în totalitate în mâinile actorilor din domeniul justiției?

- Luând în considerare ultimele evenimente, sunt de părere că factorul politic își asumă prea mult atunci când încearcă să loializeze anumite segmente ale sistemului de justiție.

-Cum credeți că este percepută, la Bruxelles, reforma justiției din Republica Moldova? Care sunt, în opinia dumneavoastră, principalele aspecte asupra cărora autoritățile ar trebui să acorde o atenție sporită?

-Așteptăm evaluarea care urmează să fie realizată de Comisia Europeană, deoarece, atunci când vorbim despre integrarea europeană, ne raportăm la mai multe clustere de negociere.

Recent, a avut loc o ședință a Comisiei de Integrare Europeană a Parlamentului, în cadrul căreia au fost trasate anumite sarcini către autoritățile executive.

-Reforma justiției este un element central al negocierilor de aderare la UE. Considerați că actuala abordare a guvernării contribuie la accelerarea acestui proces sau, dimpotrivă, riscă să îl complice?

-Mai bine spus, această abordare riscă să blocheze aceste procese. În opinia mea, majoritatea trebuie să înțeleagă că, pentru ca o reformă să aibă succes și să fie înțeleasă de societate, este necesar un consens clar. Ar fi salutabil și de apreciat dacă guvernarea ar ține cont și de opiniile constructive ale opoziției. Dacă se va merge pe această cale, vor exista și mai multe șanse de succes.

-Vă mulțumim