Ambasadorul UE în Republica Moldova: „Ţara a trecut prin perioade de instabilitate politică şi crize. Acest lucru ne-a forțat să privim situația cu mai multă prudență”

Anastasia Nani
2017-06-19 14:18:00
Pirkka Tapiola, ambasadorul UE în Republica Moldova. Foto: CIJM

Perioadele de instabilitate politică, furtul miliardului, dar şi criza ulterioară din sistemul bancar au făcut structurile Uniunii Europene să privească, în ultimii ani, situaţia din Republica Moldova cu mai multă prudență. O parte din încrederea dobândită anterior a fost zdruncinată, dar este restabilită treptat, susţine Pirkka Tapiola, ambasadorul UE la Chişinău, în cadrul unui interviu oferit portalului Anticoruptie.md cu câteva luni înainte de expirarea mandatului său. Şeful Delegaţiei UE a vorbit şi despre noul sistem electoral pe care încearcă să-l pună în practică PD şi PSRM, despre importanţa combaterii corupţiei, delapidarea fondurilor europene, situaţia presei, dar şi a societăţii civile.  

Anticoruptie.md: Domnule Ambasador, asistăm în ultima perioadă la o serie de reţineri şi arestări pe fapte de corupţie în care sunt vizaţi exponenţi politici, preponderent dintr-o anumită tabără. Cât de sincere par instituţiile de drept sugerând că aceasta ar fi o adevărată luptă cu corupţia, nu una mimată?

Pirkka Tapiola: Pentru UE, combaterea corupției la toate nivelurile, dar și implementarea corespunzătoare a legilor anticorupție sunt esențiale. Nu este totuși rolul meu să comentez investigațiile în curs. Mă aștept ca autoritățile să informeze în timp util cetățenii despre rezultatul acestor arestări. Toate cazurile de corupție, în special cele sensibile din punct de vedere politic, ar trebui judecate în cel mai transparent mod posibil.

Câteva dintre aceste reţineri au avut loc după ce s-a stabilit că au fost delapidate fondurile europene. A deţinut Delegaţia UE informaţii despre aceste cazuri înainte de intervenţia procurorilor? 

Fiţi siguri că este prioritatea noastră să protejăm interesele financiare ale Uniunii Europene și să ne asigurăm că banii contribuabililor europeni sunt cheltuiți în mod transparent și că ajung la beneficiari. Uniunea Europeană, prin intermediul Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF), este bine pregătită să detecteze, să investigheze și să depună eforturi pentru stoparea fraudelor care implică fonduri ale Uniunii Europene. În plus, în cadrul Centrului Național Anticorupție există un punct de contact nou creat pentru cooperarea cu OLAF, care are mandatul să coordoneze îndeaproape, să facă schimb de informații și să ofere asistență în procesul de investigare.

Ce măsuri ar trebui luate pentru a preveni astfel de situaţii?

Corupția trebuie abordată la diferite niveluri: aveți nevoie de legi anticorupție, aveți nevoie de instituții eficiente anticorupție pentru a pune aceste legi în practică, aveți nevoie de transparență în modul în care sunt cheltuite fondurile publice și, nu în ultimul rând, aveți nevoie de o mai bună conștientizare în rândul cetățenilor - ce este corupția și cum distruge treptat societatea și economia. UE este un susținător ferm al luptei cu corupția în Republica Moldova la toate aceste niveluri. Am cerut autorităților să adopte noua Strategie Națională Anticorupție și salutăm adoptarea recentă a acestei strategii. Acordăm sprijin instituțiilor și organizațiilor relevante pentru a spori lupta împotriva corupției și respectarea statului de drept și a drepturilor omului, pentru a-și consolida capacitățile de investigare, pentru a îmbunătăți cooperarea dintre agențiile relevante, pentru a efectua evaluări de integritate profesională ale instituțiilor publice și pentru a îmbunătăți combaterea crimelor financiare. Totodată, susținem reforma managementului finanțelor publice pentru a spori transparența și eficiența cheltuielilor publice și pentru a face instituțiile publice mai responsabile în fața cetățenilori. În acest sens, achizițiile publice reprezintă o zonă care este adesea predispusă la corupție; colaborăm cu autoritățile pentru punerea în aplicare a noii Strategii naționale de reformă privind achizițiile publice, pentru a asigura că achizițiile publice în Republica Moldova sunt mai eficiente, mai transparente și mai puțin expuse abuzurilor.

În ce măsură ar putea avea de suferit Republica Moldova în urma deconspirării unor astfel de cazuri?

Dezvăluirea unor astfel de cazuri nu este o problemă ca atare. Este, de fapt, o evoluție pozitivă. Chestiunea principală ţine de modul în care aceste cazuri sunt tratate în ceea ce privește anchetele, urmăririle penale și condamnările și ce lecții sunt învățate pentru a preveni ca astfel de cazuri să nu se întâmple în viitor. Este important ca autoritățile moldovenești să crească încrederea publică în modul în care este utilizat banul public. În ceea ce privește fondurile UE, în cazul în care se constată că fondurile sunt utilizate în mod abuziv, banii vor fi recuperați și cei responsabili urmăriți penal.

Organele de drept şi sistemul judecătoresc tocmai au trecut printr-o amplă reformă, susţinută de partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova. Credeţi că aceste structuri sunt gata să acţioneze independent şi să iasă de sub influenţa politicului?

Într-adevăr, noul cadru de politică la care vă referiţi ar trebui să se concentreze asupra integrității actorilor din sectorul Justiției. Ar trebui introduse criterii clare pentru a măsura independența sistemului judecătoresc. Autoritățile moldovenești au tot sprijinul nostru pentru a face acest lucru posibil.

În ultimele luni au existat câteva condamnări răsunătoare – cazul lui Vlad Filat şi cel al lui Veaceslav Platon. Procesele s-au desfăşurat cu uşile închise. Cum văd structurile UE examinarea acestor dosare?     

Urmărim îndeaproape aceste cazuri. Împreună cu statele-membre ale UE, am abordat problema transparenței într-o declarație comună din decembrie anul trecut, în care am subliniat importanța audierilor publice. Desfăşurarea procedurilor în spatele uşilor închise şi obstrucţionarea accesului la spaţiile de judecată pentru mass-media şi observatori lipseşte cetăţenii de posibilitatea de a urmări procesele. Astfel de practici ridică în continuare îngrijorări cu privire la corectitudinea procesului.

Andrain Candu (stânga) alături de Pirkka Tapiola. Foto: CIJM

Partidul Democrat insistă pe schimbarea sistemului electoral, iniţiativă criticată de experţii independenţi. Se întâmplă în perioada în care are loc o aderare în masă la fracţiunea democraţilor din Parlament. În ce măsură credeţi că sistemul electoral propus de PD ar putea aduce persoane mai oneste în Parlament?

Nu este de competența UE să spună Republicii Moldova care sistem electoral ar putea avea cel mai benefic efect asupra funcționării Parlamentului. În același timp, am subliniat în mod constant că orice modificare a sistemului electoral ar trebui să consolideze în continuare democrația. Prin urmare, ar trebui să se bazeze pe un consens larg între forțele politice, inclusiv opoziția neparlamentară, în urma unei consultări reale a societății civile. Nu în ultimul rând, ar trebui să respecte pe deplin opinia Comisiei de la Veneția.

Ca o observație analitică generală, pentru a răspunde direct la întrebarea dvs., aș spune că sistemul electoral în sine nu îi face pe oameni mai mult sau mai puțin cinstiți - sistemul electoral este doar un instrument pentru a transpune votul popular în locuri în Parlament. Ceea ce contează cu adevărat este cadrul juridic care ar putea ajuta la identificarea conflictelor de interese și a cazurilor de corupție, dar și a unui sistem de normă de drept care ar putea pune în aplicare un astfel de regulament cu neutralitate și eficacitate. Finanțarea transparentă a partidelor politice va contribui, de asemenea, la această chestiune. În plus, trebuie menținute canalele de comunicare cu societatea, care ar putea asigura transparența și responsabilitatea partidelor și a politicienilor.

Pe de o parte jurnaliştii independenţi o duc tot mai greu, iar pe de alta exponenţi ai politicului au concentrat în mâinile lor mai multe instituţii de presă. În plus, site-urile care răspândesc informaţii false  şi manipulatoare sunt tot mai multe. Alegerile din 2016 au demonstrat cât de periculoase pot fi acestea. Ce soluţii vedeţi pentru jurnalismul de calitate şi independent din Republica Moldova?

Instituţiile de presă independente și care fac jurnalism de calitate reprezintă o piatră de temelie a unei societăți democratice și de aceea ne angajăm să le sprijinim. Vreau să aduc un exemplu concret: împreună cu Consiliul Europei întreprindem măsuri pentru a aduce legile privind libertatea de exprimare și pluralismul media din Republica Moldova în conformitate cu standardele Consiliului Europei, pentru a îmbunătăți independența, transparența și eficiența radiodifuzorilor publici și să fie consolidat profesionalismul lor în abordarea problemelor politice și sociale.

Cum vedeţi actuala situaţie a societăţii civile din Republica Moldova?

Angajamentul față de societatea civilă se numără printre principiile fundamentale ale UE. Aceasta înseamnă nu doar susținerea organizațiilor societății civile, ci și implicarea acestora în toate procesele de elaborare a strategiilor și legislației. Suntem bucuroși să vedem o implementare fără probleme de către Guvern a regulamentului privind cele 2% ca mijloc de asigurare a sustenabilității financiare a organizațiilor societății civile. Vă pot oferi alte exemple bune de cooperare cu societatea civilă din țară, cum ar fi funcționarea Forumului societății civile în cadrul Parteneriatului Estic, numirea societății civile în elaborarea Strategiei de reformă a sectorului Justiției. Cu toate acestea, există încă probleme serioase care merită o atenție deosebită. Procesul de elaborare a Strategiei Naționale de Integritate și Anticorupție pentru perioada 2017-2020 a arătat că este necesar să se clarifice rolul societății civile în activitățile politice, precum și dezbaterile privind politicile publice. În timp ce partidele politice caută putere, societatea civilă aduce interesul publicului. Este important ca autoritățile să aibă un dialog constant cu societatea civilă, dar și cu organizațiile profesioniste și sectoriale. Cooperarea este importantă și prin furnizarea de evaluări și recomandări critice, societatea civilă exercită funcția de câine de pază, esențială pentru democrație. Acest lucru înseamnă, de asemenea, că societatea civilă trebuie să se poată organiza și să-și prezinte punctele de vedere fără teamă de retribuție. Am văzut declarația mai multor ONG-uri din Republica Moldova din 3 martie 2017 privind înrăutățirea mediului pentru organizațiile societății civile, precum și declarația din 19 mai. Aș încuraja Guvernul să adere la standardele Consiliului Europei privind statutul juridic al organizațiilor societății civile. Sper ca proiectul noii legi privind organizațiile necomerciale să fie adoptat cât mai curând posibil. UE va continua să încurajeze un dialog atotcuprinzător între Guvern și întregul spectru al organizațiilor societății civile.

Domnule Ambasador, din punctul de vedere al unui diplomat, cum poate fi interpretată expulzarea celor cinci diplomaţi ruşi? La ce consecinţe ar trebui să se aştepte Republica Moldova?

Decizia luată de autoritățile moldovenești de a expulza cinci diplomați ruși este o chestiune bilaterală între Republica Moldova și Rusia. Ceea ce pot spune este că sperăm că toate canalele diplomatice dintre cele două țări vor fi folosite pentru a aplana tensiunile.

Domnule Tapiola, mandatul Dumneavoasră în Republica Moldova se apropie de sfârşit. Aţi putea face o comparaţie între felul în care aţi găsit Moldova şi actuala stare de lucruri?

Când am preluat funcția de ambasador al UE la Chișinău, țara era văzută ca o fruntaşă a Parteneriatului Estic. Republica Moldova a primit liberalizarea vizelor - prima în Parteneriatul Estic. Acordul de Asociere a fost semnat în 2014 și a început să fie aplicat cu titlu provizoriu până în 2016, când a intrat în vigoare în totalitate, împreună cu Acordul privind Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA). Aș spune că în ultimii ani țara a avansat în cooperarea cu UE, relațiile comerciale au crescut enorm - 64% din exporturile moldovenești merg acum pe piața UE datorită DCFTA. Din păcate, țara a trecut prin perioade de instabilitate politică și criză - mă refer aici la furtul unui miliard de dolari și la criza ulterioară în sistemul bancar și la nivel politic. Acest lucru ne-a forțat să privim situația cu mai multă prudență și circumspecție. O parte din încrederea anterioară a fost zdruncinată, dar este restabilită treptat după stabilizarea politică. A fost elaborată o Foaie de parcurs a reformelor prioritare pentru punerea în aplicare a Acordului de Asociere. S-au înregistrat progrese în multe domenii, ne-am dori să fi fost făcute mai multe. Au fost respectate multe angajamente legislative. Cu toate acestea, este important ca acestea să fie puse în aplicare pe deplin și într-un mod eficient, astfel încât beneficiile cooperării cu UE să fie resimțite la nivelul tuturor cetățenilor, care sunt principalii noștri parteneri. Există încă domenii în proces de îmbunătățire și reformă: lupta împotriva corupției este extrem de importantă, consolidarea statului de drept, independența Justiției, libertatea și pluralismul mass-media rămân în centrul atenției noastre și sunt esențiale pentru a duce țara spre o democrație pe deplin funcțională. Continuăm să oferim un sprijin considerabil pentru toate aceste reforme, cu expertiză, dar și sub aspect financiar - și aici ne-am îndreptat mai mult spre investiții directe în infrastructură și proiecte care îmbunătățesc în mod direct viața oamenilor și merg dincolo de sprijinul bugetar. Ceea ce lipsește încă este implementarea unei transformări reale. Mai există cale de parcurs până Europa va fi construită acasă.

Anastasia Nani
2017-06-19 14:18:00

Comentarii