Experta economică Marina Soloviova de la think-tank-ul Expert-Grup a oferit un interviu pentru buletinul de politică externă al FES/APE în care am discutat despre programul “Bugetul + Plus” ce urmează a fi implementat de Guvern și anume despre care sunt hibele acestui program. Am discutat despre dezbaterile publice pe acest proiect și care ar trebui să fie viziunea acestui program din perspectivă economică și mai puțin politică, de câștigare a voturilor. Vă invităm să-l citiți în rândurile ce urmează:

Luna aceasta a fost aprobat cel mai mare pachet financiar pentru investiții și creștere economică din istoria recentă. Expert-Grup a semnalat o serie de deficiențe, mai ales în partea de transparență, și aș vrea să începem discuția de la acest lucru. A fost un proces transparent și inclusiv, consultat și cu experții din societatea civilă sau o vedeți ca pe o inițiativă eminamente politică?

În opinia mea, procesul de consultări publice a fost practic eludat, pentru că în conformitate cu legea privind transparența în procesul decizional, anunțul privind organizarea consultărilor publice trebuia să fie publicat cu cel puțin 15 zile lucrătoare înainte de definitivarea proiectului de decizie. La fel, termenul pentru prezentarea recomandărilor asupra proiectului trebuia să fie de cel puțin 10 zile lucrătoare de la data apariției anunțului. Însă, în realitate, ambele anunțuri au apărut în aceeași zi când proiectul a fost aprobat de guvern, adică pe 3 aprilie. Termenul de recepționare a comentariilor a fost și el indicat ca fiind pe 8 aprilie, dar nici măcar el nu a fost respectat, pentru că la 7 aprilie Parlamentul deja a aprobat în prima lectură acest proiect de lege. Așadar, practic, legea a fost adoptată fără consultări publice.

Dar de unde credeți că vine această grabă? E o chestiune care nu se vrea a fi discutată și cu publicul sau are și anumite raționamente politice?

Nu știu, poate că dânșii voiau să se grăbească, să o facă cât mai repede ca să poată să-l implementeze, de exemplu. Guvernul a dat o explicație, dar care nu mi s-a părut convingătoare. Au motivat că a fost atât de repede, pentru că oamenii vor ca investițiile să ajungă cât mai repede în localitățile lor. Nu s-a precizat însă care anume investiții nu pot aștepta cele 10 zile care sunt prevăzute de regulament. De aceea, îmi este greu să spun care a fost motivul pentru o asemenea grabă. Cel mai tare a deranjat faptul că nu doar legislația națională nu s-a respectat, ci au fost sfidate însăși principiile generale pentru care ne-a fost acordată această finanțare.

Este de menționat că regulamentul Parlamentului European de instituire a mecanismului de reformă și creștere pentru Republica Moldova conține sintagma “principiul parteneriatului inclusiv”, care prevede că autorității locale, societatea civilă, diferite grupuri vulnerabile și alte persoane implicate trebuie să participe la selecția și modelarea activităților eligibile din această finanțare.

Cu alte cuvinte, acest proces trebuie să reprezinte pluralismul societății din Republica Moldova, mai ales că acolo există o parte de împrumut care va fi rambursată de către toți contribuabilii din Republica Moldova.

Incoerență cu obiectivele asumate

Ați menționat incoerența unor măsuri bugetare cu filozofia și obiectivele asumate în Planul de creștere economică semnat cu UE. Ce înseamnă acest lucru mai exact, ne-ați putea oferi exemple în acest sens?

Pentru corectitudine, trebuie de spus că acest proiect de lege conține și unele măsuri bune, care sunt coerente cu Planul de creștere economică, cum ar fi, de exemplu, modernizarea piețelor agricole din diferite orașe, modernizarea drumurilor locale, care, la fel, reprezintă infrastructura economică, subvenționarea salariilor pentru tineri angajați, sprijin pentru mici antreprenori și agricultori etc.

Dar sunt și unele măsuri care nu mi s-au părut coerente cu obiectivul de creștere economică, cel de trecere la un model economic cu valoarea adăugată mai înaltă. Drept exemplu, putem aduce programul „Curtea Europeană”, care prevede renovarea a câtorva zeci de curți de blocuri din orașul Chișinău și din suburbii. Noi am analizat acest program publicat pe site-ul specializat și am realizat că sunt eligibile cheltuieli precum reabilitarea trotuarelor de acces la bloc, renovarea ușilor, amenajarea peisagistică, arbori ornamentali. Nu punem la îndoială ca aceste lucruri nu ar fi necesare, dar există totuși anumite rezerve că ele ar putea genera creștere economică suficientă. Mai mult, trebuie să ținem cont că va trebui să plătim dobânzi la aceste împrumuturi, prin urmare, astfel de proiecte trebuie investite în așa fel încât să genereze o creștere economică mai mare decât rată dobânzii, pentru a nu acumula la datoria publică.

Concurență politică

Vedeți cumva același model implementat de primarul Chișinăului, Ion Ceban, de a cosmetiza centrul orașului fără o mare plusvaloare în partea economică? Putem să ne gândim că și guvernul vrea să ia măsuri similare pentru voturi în perspectiva alegerilor parlamentare, dar care n-ar genera atât de multă creștere economică prin astfel de investiții în curțile blocurilor?

Acest lucru îl presupunem și noi pentru că noi nu vedem care ar fi finalitatea acestui proiect de reparație a unui număr destul de redus de curți. Mai mult decât atât, acest proiect este prevăzut doar pentru municipiu Chișinău, nu și pentru toată țara. În mod normal, chiar dacă ne dorim să renovăm curțile blocurilor, trebuie să existe un program cuprinzător pe toată țara care să prevadă renovarea etapizată, poate pe parcursul a mai multor ani, a tuturor curților de bloc din țară.

Dar când este vorba doar de municipiul Chișinău și doar de câteva zeci de curți, se creează impresia că este vorba de un proiect cu conotații electorale, care să rivalizeze cu proiectele realizate de primarul Ion Ceban, concurent politic pentru partidul de la guvernare. Din păcate, există această impresie.

În nota Dvs mai vorbiți și de riscurile privind limitarea autonomiei locale. De ce ar limita Programul Bugetul Plus autonomia locală?

Nu vorbim de programul în întregime, există însă anumite proiecte care au fost propuse, cum ar fi programul „Europa este aproape, ediția 2025”, care prevede construirea și modernizarea drumurilor locale. Acest proiect va fi finanțat din resursele Uniunii Europene prin Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală.

Folosirea resurselor din acest fond, de exemplu, în cadrul programului „Satul European”, a fost anterior obiectul criticii din partea societății civile în ceea ce privește riscurile de clientelism politic. Au fost realizate mai multe studii, iar unele dintre ele au sesizat mai multe semnale care sugerează posibile influențe ce ar fi putut favoriza localități conduse de unii primari afiliați partidului de guvernământ. Iar conceptul acestui nou program privind drumurile „Europa este aproape” este similar designului proiectului anterior „Satul european”. Dacă anterior au existat anumite probleme, este foarte probabil că aceleași probleme se vor perpetua și în programul nou. Dacă ne uităm la însăși design-ul acestui program, vom vedea că însăși procedura presupune anumite riscuri de „vasalizare” politică a primarilor.

Să vă dau un exemplu despre cum are loc selecția. Autoritățile Publice Locale (APL) de nivelul întâi depun cereri de finanțare. Ulterior, Ministerul Infrastructurii evaluează aceste proiecte și elaborează o listă a proiectelor prioritare pentru finanțare, care apoi trebuie să fie avizată de către Consiliul Național de Coordonare a Dezvoltării Regionale și Locale.

Având în vedere componența acestor consilii interministeriale, există riscul ca deciziile să fie politizate la etapa de selecție. Sunt posibile anumite abuzuri și după etapa de selecție, deoarece APL-urile câștigătoare trebuie să realizeze proceduri de achiziții publice și să urmărească executarea lucrărilor de construcții de către antreprenori. Pe măsura executării lucrărilor, Serviciul Național de Dezvoltare Locală și Regională trebuie să efectueze debursarea plăților din acel fond către APL-uri în bază unui șir de documente confirmative.

Valoarea tranșelor trebuie să fie de cel puțin o treime din valoarea totală a contractului. Și aici apare problema că ar fi posibilă neacceptarea actelor justificative ale unor primari poate mai „încăpățânați”. Și dacă este vorba de o treime din valoarea contractului total, atunci antreprenorii riscă să nu fie remunerați pentru treimea de lucrări deja executate, iar în acest mod primarii devin șantajabili, creându-se astfel premise pentru clientelism și supunerea politică a primarilor

Posibila politizare a fondurilor?

Ați văzut astfel de tipare anterior și la programul „Satul european”? Au existat astfel de discuții și în trecut privind oferirea de bani unor primari pe criterii politice?

Da, noi în notă noastră de poziție am indicat un astfel de scenariu. De exemplu, colegii noștri din Bălți –Asociația pentru Drepturile Omului LEX21– au monitorizat realizarea Programului „Satul european” în regiunea de nord a țării și a identificat unele semne că au fost favorizați primarii afiliați partidului de guvernământ, atât după numărul de proiecte câștigate, cât și după suma pe beneficiari.

Au existat deci anumite probleme, care poate nu neapărat s-a produs intenționat, dar unele semne vorbesc totuși ca unele primării au putut fi favorizate. Așadar, noi credem că dacă designul nu s-a schimbat, înseamnă că și în programul privind reabilitarea drumurilor ar putea să apară aceleași probleme.

Considerați că unele alocări din acest program Bugetul + Plus au și caracter populist care vine cumva înaintea alegerilor parlamentare? Vedeți poate alocarea unor fonduri și într-o logică electorală?

Guvernul a alocat anumite sume de bani pentru familiile vulnerabile și pentru familiile cu copii, acțiune care a fost criticată. Mie îmi pare bine când și persoanele vulnerabile primesc anumite beneficii, dar nu este bine ca acest lucru să fie conceput ca mijloc de atragere a voturilor. Astfel de practici trebuie evitate.

Pentru a obține creștere economică, ar trebui să evităm, în general, investirea mijloacelor financiare în proiecte neproductive cu caracter populist. Ar trebui să fie prioritizate acele proiecte care pot conduce la creștere economică pe viitor, deoarece aceasta este menirea pachetului economic oferit de către Uniunea Europeană.

În general, nu atât graba este problema, cât direcțiile de investire a resurselor. Cu referire la ultimele, încă în martie Expert-Grup a făcut recomandări pe care le-am publicat și prezentat guvernului.

În primul rând, este vorba de sectorul energetic și eficiență energetică – infrastructura de distribuție și stocare, surse regenerabile de energie. Guvernul trebuie să investească în cercetare și dezvoltare, precum și în recalificarea și perfecționarea forței de muncă pentru a crește valoarea adăugată în economie.

Cât s-a respectat din recomandările dvs. de atunci? Pentru că există niște alocări pe partea de independență energetică, dar nu știm cât au luat în calcul cei de la guvern recomandările pe care le-ați făcut dumneavoastră anterior?

Noi avem impresia că Guvernul nu prea s-a inspirat din recomandările economiștilor din societatea civilă. Într adevăr, acolo sunt incluse proiecte de eficiență energetică, de susținere a antreprenoriatului mic, dar în mare parte sunt măsuri ce țin de cheltuieli curente. Aceasta însă nu este bine, deoarece nu va genera creștere economică pe viitor, iar noi avem nevoie de acest lucru pentru ca să putem plăti dobânzi și rambursa acele împrumuturi.

Creștere economică modestă

Deputații PAS susțin că acest “Bugetul + Plus” țintește o creștere anuală de 5 la sută a economiei în următorii ani. Experții din societatea civilă spun că este nevoie de creștere de 10% pe an. Este nevoie de măsuri suplimentare pe lângă “Bugetul + Plus” pentru a ajunge la acea creștere de 10% de care avem nevoie în următorii ani?

Acum nici nu se pune problema de a avea o creștere economică de 5%, pentru că am văzut zilele trecute că Fondul Monetar Internațional (FMI) și-a actualizat prognoza pentru Republica Moldova. FMI a prognozat o creștere economică de mai puțin de 1% pentru 2025, și o creștere de până la 2,5% pentru anul viitor, dacă nu mă înșel. Iar aceasta este foarte puțin.

Cu alte cuvinte, nici măcar acele 5% care sunt declarate în program, probabil nu vor fi atinse în următorul an sau doi. Și, într-adevăr, nouă ne-ar trebui o creștere economică mai mare decât asta, pentru care este nevoie de o viziune mai curajoasă. Trebuie să investim în programe care să genereze creștere economică durabilă, să sporească competitivitatea și alinierea la standardele europene.

Vă mulțumim!