Directorul de programe Promo-LEX, Nicolae Panfil, a avut amabilitatea să ne ofere un interviu pentru buletinul de politică externă al FES/APE în care am discutat despre rezultatul alegerilor parlamentare și principalele constatări ale monitorizării procesului electoral realizate de Prom-Lex. Am mai discutat și despre ce putem facem pentru a avea un Parlament inclusiv în condițiile în care cetățenii au setat consecutiv, după înscrierea în Constituție a aderării la UE, că Republica Moldova trebuie să continue cu pași hotărâți parcursul său european. Vă invităm să citiți pe larg toate aceste idei în interviu ce urmează:

În linii mari, care sunt cele mai importante neregulile pe care le-ați sesizat în această campanie electorală pentru alegerile parlamentare? Cine le-a făcut și cum s-au manifestat ele?

În primul rând, a fost o campanie destul de intensă, asta o spune toată lumea cu care vorbim și cu care discutăm. Nu este doar percepția noastră, deși noi, în calitate de observatori, pe undeva poate suntem obișnuiți cu acest lucru. Intensitatea sau tensiunea a fost pusă, în primul rând, în contextul geopolitic în care ne aflăm. Pe de o parte, vorbim de acele aspirații ale unei majorități a cetățenilor pentru integrarea europeană, așa cum s-a văzut din votul exprimat, dar și din campania electorală făcută de PAS, pentru că în mare parte ei s-au concentrat pe acest deziderat.

În paralel, știm cu toții că a fost o presiune foarte mare din exterior. Acele interferențe străine despre care vorbim se referă la Federația Rusă, care s-au manifestat, la fel ca în alegerile de anul trecut, prin finanțare ilegală, susținerea unor actori politici, scheme de corupere a alegătorilor. Dar și mai interesant, se pare că de data asta au fost puse în aplicare și operațiuni speciale prin intermediul rețelelor de socializare, intensificând atacurile hibride și presiunile asupra instituțiilor publice.

Deci au existat mai multe fenomene, iar intensitatea campaniei a fost influențată și de această construcție de narațiuni și dezinformare.

În opinia mea, s-a pus un accent chiar mai mare decât anul trecut pe construirea de narațiuni false, inclusiv despre faptul că alegerile ar fi fost fraudate. S-a vorbit despre acest lucru cu săptămâni înainte de ziua alegerilor, precum că în diasporă ar fi fraudate alegerile și așa mai departe. În concluzie, a fost o campanie plină de tensiuni, cu presiune pe toată lumea – alegători, pe instituții etc.

Limbaj de ură folosit excesiv

Cât de des și cine au fost cei care au folosit discursul de ură? Care au fost cele mai vizate categorii?

Noi am monitorizat în contextul alegerilor și discursul de ură. Dacă ar fi să vorbim chiar pe cifre, au fost peste 400 de cazuri de discursuri de ură monitorizate de colegii și monitorii noștri, iar 300 din aceste cazuri au fost chiar în context electoral. Trebuie să menționez că aproximativ 75% din acestea au fost promovate prin rețelele de socializare, iar categoriile vizate au fost în mare concurenții electorali și cetățenii pe criterii precum afilierea politică, gender și orientarea sexuală, sănătatea, etnia.

Discursul de ură a fost utilizat grav de unii politicieni de top din Republica Moldova ca Igor Dodon și Ion Ceban, dar și alți politicieni mai puțin populari, precum Victoria Furtună.

Au fost cumva mesaje de discurs de ură și din partea celor de la PAS? Aveți în monitorizare și astfel de cazuri?

Noi știm că în spațiu public s-a discutat și s-a încercat a prezenta anumite mesaje cu conotație negative din campania PAS. Au fost făcute alegații precum că ar fi discurs de ură. S-au plâns unii concurenți electorali de acest lucru.

Colegii noștri care au monitorizat, folosind o metodologie recunoscută la nivel internațional, n-au apreciat acele mesaje ale PAS despre care s-a vorbit în spațiu public ca fiind discurs de ură. Au fost campanii negative, a fost PR negru, dar nu putem să o încadrăm în categoria discursului de ură. În schimb, am văzut cum în adresa celor de la PAS s-a folosit cel mai frecvent discursul de ură.

Nevoie de reconciliere socială

Cum ați caracteriza întreaga campanie electorală? Există voci care spun că a fost una din cele mai murdare și că societatea a fost polarizată la maxim. Cum ați perceput-o Dvs? Cât de multă nevoie este acum de reconciliere în această societatea extrem de divizată?

Dumneavoastră știți, fiind un jurnalist foarte bine informat, că s-a vorbit despre acest lucru și în alegerile precedente – după alegerile prezidențiale și referendumul de anul trecut – despre nevoia de reconciliere a societății noastre divizate și polarizate.

Este bine că aveam alegeri și că suntem puși de fiecare dată în situația de a ne confirma sau de a ne promova democrația electorală, dar se pare că mai avem nevoie ca, între alegeri, să existe un pic de timp pentru a reuși să consolidăm și să creștem ceva. Pentru că perioadele electorale sunt întotdeauna fierbinți și cauzează divizări ale societății. Eu sper că în următorii ani, excluzând eventuale perioade de instabilitate, noul Parlament să reușească să lucreze de o manieră mai inclusivă.

În primul rând, trebuie să înceapă de la însăși activitatea Parlamentului. Pot spune că Legislativul anterior nu a fost unul foarte inclusiv. Opoziția nu prea s-a implicat și a fost marginalizată, influențând nefast activitatea legislativă. De aici a avut de suferit societatea, care nu a avut acces la dezbateri publice de calitate.

Toți concurenții electorali ar trebui acum să înțeleagă că alegerile au trecut. În opinia mea, rezultatele sunt destul de clare și e timpul de apucat de lucru. În viziunea mea, pentru următorii ani de zile, aș zice că, prin alegerile cetățenilor, societatea a reconfirmat că parcursul european este calea pe care trebuie să o urmăm. Totodată, actorii politici trebuie să înțeleagă faptul că acestea sunt alegerile cetățenilor și trebuie să respecte decizia lor luată prin vot.

Asta nu înseamnă că în Parlament și în societate nu pot fi dezbateri pe diverse teme, dar de acest lucru trebuie să se preocupe Parlamentul, societatea civilă și partidele politice.

În paralel, sunt de părere că instituțiile de forță ale statului, ar trebui să continue să combată interferențele străine, în special pe dimensiunea de corupere electorală, de interferență din afară cu bani în finanțarea politică și așa mai departe. Dar și pe dezinformare, astfel încât să reușim să fim mai bine pregătiți și mai bine protejați împotriva Federației Rusă. Trebuie ca fiecare actor să-și facă treaba pe dimensiunea sa.

Restricții motivate din interese de securitate?

Au existat acuzații că a fost restricționat procesul de votare pentru cei din regiunea transnistreană. Cum vedeți Dvs lucrurile și dacă a fost justificată reducerea la 12 față de 30 la scrutinul precedent a secțiilor de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului?

Noi știm că autoritățile au invocat motive de securitate, inclusiv pentru reducerea numărului de secții de vot. Ulterior, au mai fost și decizii de relocare a secțiilor de vot. Când privești dintr-o parte, toate acestea par a fi legate, fiind argumentate de îngrijorarea majoră ce ține de securitate.

Din perspectiva noastră, dar și în rapoartele noastre intermediare, am subliniat că nu ni se pare justificată reducerea numărului de secții de votare. Spuneam despre o analiză pe care am făcut-o în 2021, iar atunci vorbeam că 28 de secții de votare ar fi un număr agreat de secții pentru a asigura votul liber al cetățenilor din regiune, fără ca să existe emoții sau animozități.

Ce este deranjant acum este că această istorie a creat narațiuni false. La un moment dat s-au creat și pagini fake, de exemplu, a Comisiei Electorale Centrale, pentru a le promova. S-a încercat să fie exploatate pe larg aceste lucruri și nu știu dacă s-a meritat. Nu știu dacă considerentele de securitate au fost pe atât de grave, comparativ cu acele narațiuni și acele efecte generate de propagandă ca și contraefect.

Să admitem că autoritățile au avut motive să fie îngrijorate, dar cel puțin acum că au trecut alegerile, ar fi bine să se comunice public care au fost acestea. Buletin lunar, Nr.9 (235), Septembrie 2025 9 SIS și Poliția trebuie să comunice exact care au fost considerentele de securitate pentru limitarea votului în regiunea transnistreană, astfel încât societatea să se liniștească. Altfel va persista percepția că decizia a fost luată din alte motive.

Trebuie cu siguranță să continue și investigarea cazurilor privind minarea podurilor și a secțiilor de votare și așa mai departe. Instituțiile de ordine publică trebuie să iasă public și să explice ce s-a identificat sau cine a fost sancționat eventual.

Cu toții trebuie să avem în vedere în următoarea perioadă, mai ales instituțiile statului, necesitatea de a crește încrederea în instituțiile publice. Chiar vorbeam zilele trecute cu niște observatori internaționali despre aceste situații [în legătură cu votul din Transnistria -n.r.] și îi întrebam dacă în Germania, de exemplu, s-ar fi comunicat astfel de mesaje – că există riscuri de securitate în anumite secții de vot – și cum ar fi reacționat societatea? Ar fi avut încredere? Și răspunsul a fost, în mare parte, da. Tocmai de aceea, este nevoie de a spori încrederea, iar acest lucru poate fi realizat doar prin comunicare și transparență.

Populism de rețele sociale versus muncă legislativă

Cum vedeți intrarea în Parlament a doi lideri de partid populiști – Renato Usatîi și Vasile Costiuc - și cum vedeți că va afecta acest lucru procesul legislativ? Vor aduce ei vreo plus valoare sau se vor lansa doar în acțiuni pe care apoi să le promoveze pe social media?

Văzându-i pe amândoi în campania electorală, dar și înainte de aceste alegeri, și cunoscându-i pe ambii din spațiul public, probabil că nu ne putem imagina că așa personalități puternice precum sunt ei vor dispărea, dar și elementele lor de show din mass media sau pe social media. Probabil că vor continua în același mod, dar important este că toți deputații au fost aleși în Parlament ca să reprezinte cetățenii. Vorbeam mai devreme despre necesitatea ca în Parlament să se lucreze de o manieră inclusivă. Este nevoie ca acești deputați și aceste fracțiuni mai mici să fie atrase în lucrul real pe care trebuie să-l facă Parlamentul.

Nu avem nevoie de deputați care să facă doar show. Este nevoie de transparență și comunicare. Cu siguranță ei au capacitățile necesare de comunicare și de a ajunge la cetățeni. Asta va pune o presiune și pe fracțiunea majoritară. Dar mai mult decât atât, este nevoie ca toți să-și răsuflece mânecile și să lucreze constructiv în Parlament.

Deoarece, noi știm că problemele cetățenilor sunt și ale celor care au votat PAS și ale celor care i-au votat pe Renato Usatîi sau Vasile Costiuc. Problemele sunt aceleași. Nu văd de ce n-ar putea să lucreze împreună. Sigur, ei pot avea viziuni diferite, dar pentru asta avem nevoie de discuții, avem nevoie de dezbateri.

Și cred că următorul Parlament va fi totuși unul în care noi ca cetățenii o să avem ceva mai multă oportunitate de a urmări ce se întâmplă și cum au loc dezbaterile și discuțiile. Știm din legislativul anterior că socialiștii și comuniștii s-au dat deseori într-o parte de la dezbaterea diferitor proiecte de legi, iar PAS-ul a votat de unul singur, fără multe discuții. Sper că de data asta vom avea ocazia să vedem și altfel de dezbateri în Parlament.

Vă mulțumim!