Directoarea executivă a Centrului pentru Jurnalism Independent, Nadine Gogu, a oferit un interviu pentru buletinul de politică externă al FES/APE în care am discutat despre implementarea recomandărilor Comisiei Europene în materie de massmedia și libertatea de exprimare. Dialogul a atins și problema autoreglementării în massmedia și a operaționalizării Consiliului de Presă, precum și a legislației privind protejarea meseriei de jurnalist și a integrității fizice și morale a celor care o practică, pe fondul înmulțirii cazurilor de abuzuri împotriva jurnaliștilor. Vă invităm să citiți pe larg interviul în rândurile ce urmează:

Ați acordat 2,6 din 5 puncte la capitolul libertate de exprimare în raportul pentru implementarea măsurilor cerute de UE pentru Republica Moldova. Care sunt principalele deficiențe constatate de Dvs în acest sens din partea autorităților?

Da, este vorba de o medie pe care am realizat-o. Pe unele aspecte, am oferit un punctaj de 0, deoarece nu s-a întreprins nicio măsură, iar pe altele am oferit 5.

În cazul celorlalte trei recomandări, punctajul a fost diferit. Am avut și 3 din 5, dar și 2 din 5 puncte. Merită menționat că una dintre recomandările UE ține de autoreglementare și nu de reglementare. Mai precis, este vorba de Consiliul de Presă. În acest caz, u autoritățile au de implementat mai multe măsuri, ci societatea civilă are mai multă muncă de făcut.

Funcționalitatea Consiliului de Presă

Ce măsuri vedeți că s-au luat pentru consolidarea auto-reglementării în domeniul mass-media, cu precădere pentru Consiliul de Presă și dacă acest organism poate deveni unul complet funcțional în zona auto-reglementării presei?

Așadar, pentru organizarea Consiliului de Presă, am acordat un punctaj de 3 din 5. Este vorba de o mică creștere comparativ cu primul raport de monitorizare. Cu toate acestea, mai este de lucru pentru că, odată înregistrat ca instituție separată, Consiliul de Presă, ca entitate juridică, ar trebui în prezent să fie fortificat instituțional. Consiliul de presă trebui să aibă strategii dezvoltatoare de acțiuni, să monitorizeze din oficiul conținutul din mai multe activități prin care să încurajeze breasla să adere la Codul deontologic al jurnalistului din Republica Moldova etc.

Din raportul de monitorizare pe care l-am făcut se vede că există anumite progrese. Vorbim despre o varianta revizuită a vechiului Cod Deontologic, care a mai fost completat cu anumite lucruri. Apoi s-au mai elaborat o serie de documente interne și astfel a început lucrul Consiliului de presă cu noi experți și experte.

Cum vedeți progresele pe ce înseamnă transparența proprietății în mass-media? Ce pași s-au făcut și ce rămâne de făcut în acest sens?

În ceea ce privește acest domeniu, am acordat un punctaj de 2 din 5 puncte în raport pentru implementarea cerințelor de asigurare a transparenței proprietății pentru presa scrisă și online.

Aici remarcam că, din cadrul grupului de lucru dintre societatea civilă și Parlament, a fost pus în discuție un proiect elaborat despre societatea civilă, dar a fost doar la nivel discuție și nu s-a întâmplat ulterior nimic. A fost înregistrată inițiativa legislativă în acest sens și așteptăm să vedem ce se întâmplă în acest an. În cazul televiziunilor, la fel a durat foarte mult până să fie luate toate deciziile importante. Mai mult, acest proces a început undeva prin 2012- 2013. Și atunci Centrul de Jurnalism Independent (CJI) s-a implicat în elaborarea amendării legii respective.

În prezent, pe modificarea legii privind proprietatea media în scris și online vedem că există deschidere din partea autorităților. Am auzit asta din partea lor în cadrul mai multor discuții publice sau la diferite evenimente. Autoritățile spun că da, este necesar și trebuie amendate aceste legi, dar bănuiesc că acum au fost multe legi suprapuse și efectiv nu au ajuns să se ocupe de aceasta Lege a presei.

Era vorba de un proiect de Lege a presei, care includea și prevederi ce țin de transparență proprietății pe media scrisă și online. Din câte am înțeles de la colegi, mai era de lucru pe acel proiect și trebuia să se lucreze pe mai multe segmente. Autoritățile s-au axat acum mai mult pe reglementări ce țin de media audio-vizuală și Codul Audiovizualului.

Închiderea unor televiziuni: între cenzură și securitate

Cum vedeți acest aspect al închiderii mai multor televiziuni din Republica Moldova sub aspectul siguranței naționale? Este justificată total această operațiune de închidere sau vedeți și o anume latură poate și politizată a acestui fenomen? Cum calificați aceste acțiuni din perspectiva practicilor la nivelul UE?

Nu pot să zic neapărat că este bine sau rău că au fost închise diverse televiziuni. Acest lucru s-a făcut în funcție de încălcările comise de fiecare dintre aceste televiziuni, în cazul în care au fost monitorizate, sau au fost constatate anumite încălcări.

Noi, de fapt, și în acest raport de alternativă, dar și în alte analize sau documente pe care le-am elaborat la CJI, am pus accent pe faptul că este vorba de procedură, mai precis de metoda prin care aceste licențe TV au fost suspendate. Pentru că dacă ar fi fost suspendate licențele de către Consiliul Audiovizualului, dacă s-ar fi făcut o monitorizare și ar fi existat date care ar fi arătat probleme la posturile respective, nimeni nu ar fi zis că este un lucru rău că au fost închise. Acesta este rolul Consiliului Audiovizualului, și anume să stea și să supravegheze, iar dacă se constată abateri să intervină.

Aici a fost vorba de o altă structură, mai exact alte instituții care au intervenit în această problemă a închiderii unor televiziuni. Tocmai aici am văzut noi o problemă și anumite constrângeri. În aceste cazuri, noi am explicat de ce nu este în regulă ca acest Consiliu pentru Promovarea Proiectelor Investiționale să se ocupe de suspendarea licențelor TV.

Tocmai de aceea ziceam că trebuie aliniate aceste prevederi legislative cu standardele europene în materie. În alte state europene, nu sunt astfel de experiențe. În Republica Moldova, noi am fost primii care am încercat. Eu știu că întotdeauna când s-au cerut explicații în acest sens, în răspunsurile autorităților s-a pus accent pe faptul că este război la hotar. Sau că există război hibrid purtat de Federația Rusă și că se încearcă ca aceste posturi de televiziune să fie utilizate ca instrumente de propagandă și multora le și reușea acest lucru, din păcate. Această propagandă se face acum mai mult pe internet și mai puțin la TV, deoarece propaganda a migrat pe zona de online.

În astfel de situații este nevoie de intervenție. Doar că trebuie să fie cadrul audiovizualului foarte bine clarificat și armonizat cu legislația UE. De acest lucru trebuie să se ocupe cei care au competențe în acest sens.

Acestea vor fi și recomandările pentru următoarea etapă, dacă sperăm să se ajungă și la această recomandare și să se lucreze la astfel de modificări legislative.

Recrudescența violenței asupra jurnaliștilor

Cum evaluați agresivitatea cu care este întâmpinată astăzi munca de jurnalist din partea unor protestatari, politicieni sau persoane afiliate unor grupuri de interese oligarhice? Este necesară poate o legislație mai aspră în acest sens și mai multe măsuri de protecție pentru jurnaliști?

Exact despre acest lucru vorbim la recomandarea 1 - asigurarea protecției jurnaliștilor. Aici noi am remarcat că a fost modificată legislația în iulie anul curent. La articolul 181 din codul penal și la articolul 61 din codul contravențional au fost modificări. De asemenea, sancțiunile penale au fost înăsprite pentru cei care împiedică activitatea presei și o intimidează.

Urmează deja să fie implementate, iar când vor intră în vigoare, vom vedea ce se întâmplă. Noi am încurajat colegii jurnaliști, atunci când se lovesc de astfel de abuzuri sau atacuri, să depună plângere și la poliție, iar unii dintre ei au făcut acest lucru în ultimele luni. Din păcate, am avut și un caz cu o asemenea plângere la care poliția nu a reacționat, iar cererea a rămas nerezolvată. Împreună cu colegii noștri de la CJI urmează să atacăm acea decizie, să vedem ce se întâmplă mai departe.

Este important să se modifice legislația actuală, doar că trebuie să urmărim ca ea să fie implementată. Sperăm că cei care comit abuzuri împotriva presei să fie sancționați, iar altădată să le mai piară din elanul acesta de a ataca un jurnalist, știind ce prevede legislația în acest sens.

Tocmai asta am remarcat în raport, și anume că autoritățile se autosesizează mai mult pe astfel de cazuri. Acest lucru a condus la creșterea de de la 2 la 3 a punctajului în raportul nostru.

Abuzul autorităților locale din UTA Găgăuzia

Este o situație mai specială în ceea ce privește funcționarea presei în UTA Găgăuzia? Cum vedeți că se desfășoară activitatea presei în această regiune?

Se desfășoară mai problematic. Chiar remarcam, tot în cadrul recomandării numărul 1, că în UTA Găgăuzia continuă practicile de intimidare din partea autorităților împotriva jurnaliștilor. Spre deosebire de alte regiuni unde abuzurile vin preponderent din partea protestatarilor în raport cu jurnaliștii, în regiunea autonomă găgăuză, lucrurile stau invers. Sunt acolo și o serie de restricții și abuzuri, dar mai ales intimidări din partea autorităților.

La fel se întâmplă și în stânga Nistrului, lucru care a fost inclus și în raport. În ultimii ani, au fost și acolo restricții pentru jurnaliști. Ne referim aici în special la restricțiile de deplasare în special. Au fost mai multe cazuri în care au fost reținute mai multe echipe de jurnaliști care au vrut să intre de pe malul stâng, iar ulterior, după intervenția autorităților, au fost eliberați jurnaliștii.

Acest aspect nu este în regulă. Regiunea transnistreană face parte din Republica Moldova, mai ales că oamenii de acolo și votează. Este cu atât de îngrijorător, căci vin acum alegerile parlamentare și se dorește deschiderea a mai multe secții de votare acolo în regiune. Dar când vine vorba de jurnaliști, cei de la Tiraspol se consideră o altă entitate.

Care ar fi principalele recomandări de care autoritățile ar trebui să țină seama când vine vorba de aplicarea legislației UE în perspectiva funcționării în parametri normali a media și în general a libertății de exprimare?

Per general, autoritățile trebuie să se asigure că avem cadrul legislativ aliniat la standardele europene. Ulterior, după ce acest cadru va corespunde cu rigorile UE, să urmărească foarte strict ca acesta să fie implementat în tot ce ține de activitatea mass media. Dacă acest lucru se va face, atunci nu ar trebui nimic mai mult. Este nevoie de legislație bună care apoi să fie implementată.

Vă mulțumim!