Deputata Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Ina Coșeru, a oferit un interviu pentru buletinul de politică externă al FES/APE în care am discutat despre criza energetică creată deliberat de Rusia în regiunea separatistă transnistreană cu scopul de a destabiliza economic și social Republica Moldova înaintea alegerilor parlamentare din acest an. De asemenea, am vorbit despre cum crizele pot fi transformate în oportunități, despre prioritățile PAS în raport cu alte partide pentru a ține Republica Moldova pe cursul european, dar și despre posibile scenarii de pace în Ucraina.

Toate acestea sunt printre cele mai importante provocări de care conducerea Republicii Moldova trebuie să țină cont în 2025, așa că vă invităm să citiți pe larg despre toate aceste aspecte în rândurile ce urmează:

Care sunt cele mai importante provocări în 2025 pentru Republica Moldova și aș dori să începem cu criza energetică și umanitară din regiunea transnistreană, care a fost provocată deliberat de Federația Rusă înaintea alegerilor parlamentare din acest an?

Depinde dacă ne mișcăm mai departe pe calea integrării europene sau situația se va schimba. Dacă lucrurile se vor opri sau se vor tărăgăna.

Cetățenii Republicii Moldova aleg integrarea europeană și așteaptă ca țara noastră să fie parte a Uniunii Europene. Această criză umanitară din regiunea transnistreană este foarte periculoasă și Federația Rusă, dorind foarte mult să ne vadă iar în sfera sa de influență, joacă această carte. Deja depinde pe mai departe de cum vom putea noi să trecem peste această criză și dacă vom putea să o privim și ca o oportunitate de reintegrare a țării noastre.

Criză sau oportunitate?

Știm că orice criză aduce și oportunități, dar are capacitatea Republica Moldova să profite cumva de această criză pentru a rezolva acest dosar transnistrean care trenează de peste 30 de ani? Ar putea fi și o nouă criză greu de gestionat pentru PAS, dar și o oportunitate să salveze poate un prim mandat la guvernare marcat de multe crize suprapuse?

E evident că este și o oportunitate, doar că fiecare criză, așa cum le-am văzut și pe acele din trecut – criza energetică din 2021, războiul din 2022 declanșat de Federația Rusă în Ucraina cu toate consecințele asupra Republicii Moldova– toate acele crize ne-au costat. Am plătit costuri foarte mari. În 2021, când a început criza energetică, care a fost nu doar o criză, ci un instrument de șantaj al Federației Ruse, aplicat nu doar în Republica Moldova, ci pe tot continentul european, acea criză ne-a costat pe noi toți, inclusiv țările din Europa care au resurse financiare mari. Noi trebuia să investim aceste resurse în producere de energie alternativă, în căutarea surselor noi de energie și așa mai departe.

Exact la fel este și această criză transnistreană. Este o oportunitate, dar ea prevede și anumite costuri pe care noi trebuie să le putem plătim pentru a ne mișca rapid spre acest obiectiv – reintegrarea țării. Atunci când vorbim însă de reintegrarea regiunii transnistrene în Republica Moldova, trebuie să ne asumăm toate costurile care reies din acest lucru. Sunt peste 300.000 de cetățeni în stânga Nistrului și ei sunt toți cetățeni ai Republicii Moldova.

Orice plată – salarii, pensii, plăți sociale, compensații – pe care o facem către cetățenii din Republica Moldova, de când s-a început criza energetică, și este vorba de sute de milioane de euro care au fost oferite de partenerii europeni, a fost să plătim compensații și să nu lăsăm cetățenii să plătească acele tarife noi. Pentru că dacă prețurile la resursele energetice au crescut, asta nu înseamnă că salariile și pensiile s-au dublat sau s-au triplat. Nu a fost posibil să facem acest lucru, pentru că ne-am aflat și ne aflăm în continuare în proximitatea unui război.

Această situație înseamnă că sectorul economic nu poate fi dezvoltat în așa măsură în care am vrea noi să vedem acest lucru. Investitorii nu vin. Investitorilor care sunt în Republica Moldova le este frică pentru viitorul lor. Unii dintre ei pleacă pentru că nimeni nu știe când se va opri războiul. Deși anul 2025, așa cum spune noul președinte al Statelor Unite ale Americii, este anul când dumnealui dorește semnarea unui acord de pace. Și aici, bineînțeles că regiunea transnistreană poate fi o componentă a acelui acord, întrucât așa am dori noi să vedem acest acord.

Dosarul transnistrean, la pachet cu o pace în Ucraina?

Veți încerca să împingeți dosarul transnistrean, în măsura în care va fi posibil, pe agendă viitoarelor negocieri între Ucraina și Rusia pentru pace?

Exact. Vorbim despre regiunea transnistreană, cu acele trupe militare ruse și cu acel arsenal de muniții de la Colbasna care este la granița cu Ucraina. Toate acestea continuă să pericliteze securitatea acestui stat, în cazul în care se semnează acordul de pace dintre Rusia și Ucraina fără să fie luată în considerare și problema  transnistreană.

Ori, chiar și în aceste condiții, noi înțelegem că Federația Rusă a făcut tot posibilul ca să avanseze pe linia de front sudică din Ucraina și să poată să facă acea joncțiune cu regiunea transnistreană, ca să poată să controleze toată partea de sud a Ucrainei. Ucraina este și ea interesată să vadă rezolvarea conflictului transnistrean și instaurarea securității aici, în regiune, ca o garanție suplimentară la ceea ce înseamnă o pace durabilă.

Pentru că chiar dacă Ucraina nu va deveni țară membră a blocului NATO în viitorul apropiat, acele garanții vor permite Ucrainei să păstreze o pace pe o perioadă mai lungă de timp. Ele sunt absolut necesare să fie incluse în acest acord de pace. Ca urmare, regiunea transnistreană este una din aceste garanții.

Cum vedeți acțiunile Rusiei, pe lângă această criză energetică pe care o generează? Vedeți poate și o accelerare a propagandei și a altor elemente de război hibrid cu cât ne apropiem mai mult de data alegerilor parlamentare din acest an?

Da, vom vedea în continuare aceste acțiuni. Propaganda nu s-a oprit. Am văzut-o în toamnă anul trecut, atunci când s-a intensificat la turații maxime. Propaganda rusă a intoxicat societatea noastră, în special oamenii care sunt vorbitori de limba rusă. Acest lucru îl explic permanent și îl subliniez partenerilor noștri de dezvoltare.

Avem cetățeni ai Republicii Moldova care locuiesc în țările europene de mai bine de 10 ani și înțeleg foarte bine ce înseamnă Uniunea Europeană. Dar avem cetățeni în Republica Moldova care vorbesc limba rusă și la care trebuie să ajungem. Este foarte important să ajungi cu mesaje și în spațiul de propagandă toxică, care, bineînțeles, ruinează orice percepție despre integrarea europeană. Propaganda se bazează și este construită strict pe fricile oamenilor.

Propaganda susține că integrarea europeană ar însemna război pentru noi, sau vom îngheța și nu vom mai avea ce mânca și așa mai departe. Deci este important să comunicăm cu acești oameni care sunt victimele propagandei ruse și este important să comunicăm în acele limbi care sunt vorbite în Republica Moldova.

Dialog mai eficient și mesaje mai precise către populație

Vă propuneți să mergeți mai mult la firul ierbii, să faceți mai multă campanie door-to-door, să vorbiți mai mult cu oamenii ca până acum?

Am făcut acest lucru de fiecare dată, la fiecare tip de alegeri. În 2016, am lucrat cu oamenii de la firul ierbii. Important este, așa cum am spus, să vorbim în limba română și în limba rusă, ca să nu avem o tabără tot mai mare și mai mare de oameni care nu înțeleg ce se întâmplă – oameni care nu înțeleg ce reforme se  implementează în țară, care nu înțeleg ce înseamnă criza energetică și o percep altfel, adică conform narațiunilor false ale propagandei.

Așadar, este important să comunicăm, să învățăm din acea lecție pe care ne-a dat-o campania electorală prezidențială de anul trecut cu acele 10% de voturi cumpărate. Trebuie să nu mai admitem acest lucru în campania de anul acesta pentru alegerile parlamentare.

Este bine să comunicăm cu toate partidele pro-europene ca să avem un mesaj comun, pentru că de fiecare dată am văzut dezbinare, iar acum acest lucru cred că va fi taxat de populație.

Negocieri și scenarii pentru posibile alianțe pro-europene

Este foarte greu de crezut că PAS va mai putea obține atâtea voturi încât să guverneze de unul singur, ca în prezent. Aveți în prezent o strategie de a discuta eventuale coaliții de guvernare cu diverse partide politice proeuropene? Începeți de acum astfel de discuții sau este prea devreme și așteptați rezultatele alegerilor parlamentare?

Începem să discutăm cu mai multe partide pro-europene și să găsim acea formulă, acel format prin care să putem să ne consolidăm, fie într-un bloc sau să mergem pe o listă comună. Nu contează cum va arăta consolidarea forțelor pro-europene.

Dacă lucrul acesta nu se va produce, eu cred că partidele pro europene vor avea mai mult de pierdut decât de câștigat, dar noi trebuie să facem tot posibilul ca să putem să securizăm în continuare parcursul european.

Asta așteaptă întreaga Europa, care ne-a deschis atât de multe uși, într-un timp atât de restrâns, întrun timp record, poate pe alocuri cu reformele care au început, dar care încă nu au dat roade. Așadar, acum este momentul ca să livrăm și noi rezultate. Toată lumea așteaptă ca noi să securizăm parcursul european. Asta trebuie să facem.

Planurile ambițioase în relația cu Bruxellesul

Ultima noastră întrebare este despre integrare europeană și reforme. Vă propuneți ca în aceste circa șase luni de mandat să accelerați aceste procese? Unde ne aflăm acum în această privință?

Noi ne-am pregătit pe partea de screening bilateral să solicităm deschiderea negocierilor pe câteva capitole din primul cluster ce ține de aspectele fundamentale și acquis-ul comunitar. Mai exact, pe partea ce ține de instituții democratice, sectorul justiției și administrația publică, pentru că aici am vrea să ne pregătim foarte bine și rapid, cu tot sprijinul din partea partenerilor europeni. Așa putem să ne pregătim pentru următoarele alegeri, dar cu reformele pornite pe instituțiile democratice, pentru că instituțiile democratice și acest capitol din aspectele fundamentale ține de sistemul electoral, de massmedia și libera exprimare. Aici vrem să avem mai multe lecții învățate și să putem să le aplicăm.

Totodată, sectorul justiției este un capitol, așa cum spun europenii, cu care se deschid și se închid negocierile de aderare. Reforma justiției nu se întâmplă peste noapte. Este și exemplul țărilor din Balcani care demonstrează acest lucru. Dar, bineînțeles, nu vreau cineva să o înțeleagă ca pe o scuză.

Este nevoie să ne mișcăm repede și să învățăm din ceea ce este, din exemplul Balcanilor, și să preluăm cele mai bune practici. Acum în prima jumătate a anului, Polonia va deține președinția Consiliului European și vom solicita deschiderea negocierilor de aderare pe aceste capitole. Sper ca în primăvară chiar să putem să ne mișcăm pentru că deja am finalizat procesul de screening bilateral.

Avem și poziția partenerilor europeni pe aceste capitole. Vom avea și mesaje de comunicat cetățenilor Republicii Moldova în campania electorală parlamentară, în cazul în care iarăși reușim pe această dimensiune. Pentru că asta am comunicat populației în 2024 și atunci când a fost organizat referendumul pe integrare europeană, că lucrurile s-au produs foarte repede și europenii ne-au ajutat.

Statele UE s-au organizat foarte repede și au aprobat statutul de țară candidat în 2022. Ca urmare, am lucrat la acea listă de condiționalități, după care în octombrie 2023 a fost emis raportul, iar în decembrie 2023 au fost aprobate negocierile. Apoi am solicitat ca și conferința

interguvernamentală să fie organizată în prima jumătate a anului 2024. Inclusiv acest lucru s-a întâmplat chiar dacă nimeni nu credea că vom reuși. Dar s-a reușit. Așadar, dacă în continuare vom ține această viteză foarte mare pe partea de integrare europeană, atunci vom avea și anumite mesaje în campania electorală.

Deschiderea europenilor este incredibilă, este una maximă. Toate țările pe care le vizitez personal, vizitând parlamentele din țările Uniunii Europene cu colegii mei, toată lumea ne întreabă: cu ce să vă ajutăm? Ne spun: suntem aici cu resurse financiare, cu memorie instituțională, cu toate exemplele, trebuie doar să ne spuneți de ce aveți nevoie, faceți lista necesităților.

Acum de la noi se așteaptă un singur lucru – să câștigăm alegerile, să ne unim toate forțele europene și să mergem mai departe ca să putem îndeplini și acea promisiune și acel obiectiv pe care ni l-am propus și anume ca Republica Moldova să devină țară membră a Uniunii Europene în 2030.

Poate se întâmplă un pic târziu acest lucru, dar fereastra de oportunitate este deschisă acum. Astfel de momente nu se ivesc foarte des în istorie și trebuie să profităm la maxim. Va fi regretabil dacă noi nu vom înțelege cât de îngustă și scurtă este această fereastră de oportunitate pentru aderarea Republicii Moldova la UE.

Vă mulțumim!