Integritate

Cine sunt candidații câștigători în circumscripțiile uninominale 1–17

Autor: Mariana Colun
25/02/2019 3255

În urma procesării a aproape 100% din procesele-verbale, 51 de candidați în circumscripțiile uninominale vor accede în viitorul legislativ după recunoașterea alegerilor. Reporterii portalului Anticorupție.md vă prezintă cine sunt candidații aleşi în circumscripţiile 1-17 şi ce averi au declarat aceştia. 

Despre câștigătorii din circumscripțiile 18-34, citiți aici, iar despre câștigătorii din circumscripțiile 35-51, citiți aici.

Zinaida Greceanîi. Foto: socialistii.md

Circumscripția nr. 1 - Briceni: ​Zinaida Greceanîi, PSRM. Deputată în Parlamentul Republicii Moldova și lideră a PSRM, Greceanîi s-a remarcat printr-o ascensiune fulminantă pe scara ierarhiilor publice: în structurile de stat a intrat în calitate de specialistă în finanțe și a avansat repede până la funcția de șefă a Cabinetului de Miniștri.

În 2008 şi 2009, Guvernul condus de Greceanîi a secretizat ilegal mai multe hotărâri privind alocarea banilor publici, care nu constituiau secret de stat. Cele mai multe hotărâri secretizate prevedeau alocarea unor sume de bani din Fondul de rezervă al Guvernului.

anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice, realizată în 2009, arăta că prin alocările din Fondul de rezervă al Guvernului au fost favorizate primăriile conduse de comuniști, reprezentanți ai partidului care a promovat-o atunci pe Zinaida Grecianîi.

Și Curtea de Conturi a menționat în rapoartele sale din 2007-2009 că resursele din Fondul de rezervă sunt cheltuite defectuos. Despre alte „pete” din cariera candidatei PSRM citiți într-un amplu articol realizat de reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice.

În declarația de avere și interese personale pentru ultimii doi ani, depusă la CEC, Zinaida Greceanîi a trecut venituri de 283.000 de lei din salariul de deputat, alte 344.000 din alocații, pensii și indemnizații, un teren intravilan și un lot agricol de 2,4 hectare, o casă de locuit de 273 de metri pătrați, evaluată la 1,1 milioane de lei, precum și două autoturisme, dintre care unul - în folosință.

Irina Lozovan. Foto: socialistii.md

Circumscripția nr. 2 - Ocnița: Irina Lozovan, PSRM. Ea este consilier raional în cadrul Consiliului raional Ocnița, precum și consilier orăşenesc la Otaci. La alegerile din 2014 a candidat cu numărul 59 pe lista PSRM.

Anterior portalul Anticoruptie.md a scris că în campania pentru prezidențiale din 2016, Lozovan a donat pentru Igor Dodon 35.000 de lei. La alegerile parlamentare din noiembrie 2014, consiliera de la Ocnița și-a susținut partidul cu 85.750 de lei. 

Conform datelor din raportul financiar al PSRM, publicat de CEC, în 2018, Irina Lozovan, şi-a susţinut partidul cu 18.000 de lei. Pentru ultimii doi ani a declarat venituri de 100.000 de lei de la PSRM, dar și indemnizații de la Consiliul Raional Ocnița, în mărime de 9.500 de lei.

Lozovan a mai trecut pe hârtie două terenuri intravilane, o casă de locuit de 99,5 metri pătrați, precum și două automobile, achiziționate în 2006, respectiv 2012, cu câte 10 mii de lei.

Oleg Sîrbu. Foto: CIJM

Circumscripția nr. 3 - Edineț: Oleg Sîrbu, PDM. Doar anul trecut acesta a achiziţionat câteva zeci de terenuri pe lângă cele 400 pe care le deţinea. De când este deputat, firmele lui Sîrbu au obţinut sute de contracte cu instituţiile statului. Oleg Sîrbu este membru al Partidului Democrat din 2007, iar din martie 2015 deține funcția de președinte al Organizației teritoriale Edineț a PDM. Primul mandat de deputat l-a obţinut în 2009, continuând să se afle în această postură şi între 2011 și 2014. Până a accede în Parlament a ocupat mai multe poziții de conducere în sectorul privat.

În ianuarie 2016, portalul Anticoruptie.md a scris că două dintre cele nouă firme pe care le deține deputatul au fost furnizoare constante de produse alimentare și combustibil pentru trei internate psihoneurologice din nordul țării. Toate au fost gestionate de Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecției Sociale, care a fost condus, în anii 2013-2015, de un reprezentant PDM. 

În declaraţia depusă la CEC (pentru perioada 1 ianuarie 2017 – 27 decembrie 2018) în calitate de candidat electoral, Sîrbu a indicat un venit cumulativ de 312.000 de lei din salariul de deputat şi 64.000 de lei, salariul soţiei angajată la Vlados Com, una dintre companiile familiei. În această perioadă, în bugetul familiei au intrat dividente de 6,6 milioane de la Gloria Qvarc. În declaraţie este trecut şi un profit de 4.650 de lei de la vânzarea întreprinderii pentru colectarea cerealelor din satul Rediul Mare.

Totodată, familia Sîrbu a mai avut, între 2017 și 2018, un venit de 660.000 de lei de la arenda Bazei de transport auto nr. 12 din Edineţ. În declaraţie sunt indicate peste 70 de terenuri agricole, dintre care 48 au fost achiziţionate pe parcursul anului trecut, o casă de locuit, două apartamente și nouă autoturisme, dintre care două microbuze, șase autobuze și un automobil de model Mercedes, în dreptul cărora sunt trecute sume simbolice între 3.500 și 35.000 de lei. În 2016 Sîrbu a contractat un credit în valoare de jumătate de milion de lei, pe care trebuie să-l întoarcă până în 2021, cu o rată a dobânzii de 7,52%.

Vladimir Mizdrenco. Foto: socialistii.md

Circumscripția nr. 4 - Râșcani: Vladimir Mizdrenco, PSRM. Este președinte al fracțiunii socialiștilor în Consiliul raional Râșcani și liderul organizației teritoriale a formațiunii. Portalul Anticoruptie.md a scris anterior că Mizdrenco are 30 de ani și este consilier economic al deputatului în Parlamentul RM, Alexandr Nesterovschi. În perioada 2010-2016 Vladimir Mizdrenco a activat în calitate de vice-director al companiei SRL Bonacta din Râșcani, fondată de familia sa. În campania electorală prezidențială din 2016, Mizdrenco a donat pentru Igor Dodon 53.800 de lei.

Pentru 2017-2018, Vladimir Mizdrenco a declarat încasări de doar 66 de mii de lei, din salariu, indemnizații și venituri dintr-un teren agricol. Mizdrenco a trecut pe hârtie patru loturi arabile, obținute în 2017, ale căror valoare nu o indică. Acesta nu are nici locuință, nici mașină, potrivit declarației sale de avere.

Ion Leucă. Foto: glodeni.md

Circumscripția nr. 5 - Glodeni: Ion Leucă, PDM. Este președintele raionului Glodeni, înaintat de Partidul Democrat. Potrivit portalului Moldova Curată, după serviciul militar, Leucă a lucrat inspector superior în cadrul Comisariatului raional de poliție Glodeni. O perioadă a deținut și funcția de șef al Secției Înmatriculare Transport și Calificarea Conducătorilor Auto din cadrul ÎS „CRIS Registru”, filiala Bălți. 

În declarația de avere și interese personale pentru ultimii doi ani, Ion Leucă a raportat venituri de 592.000 de lei din salariul său și al soției, un teren intravilan, o casă de locuit, un garaj și un apartament evaluat la aproape jumătate de milion de lei, precum și două automobile, cu o valoare totală de 265 de mii de lei.

Corneliu Padnevici. Foto: curentul.md

Circumscripția nr. 6 - Drochia: Corneliu Padnevici, PDM. Este președintele Organizației Teritoriale Drochia a PDM. Până în 2015, când a acces în Parlament, a fost administrator al firmei ÎCS Codru SRL, care administra hotelul cu acelaşi nume din centrul Chişinăului, despre care presa a scris că i-ar aparține lui Plahotniuc. Despre afacerile imobiliare și proiectele de legi controversate semnate de Padnevici, citiți într-un amplu articol realizat de reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice.

În declarația de avere pentru ultimii doi ani, prezentată la Comisia Electorală Centrală (CEC), Corneliu Padnevici a indicat venituri de 302.000 de lei din salariu, alte 1,3 milioane - din vânzarea unui bun imobil, peste trei mii de lei din arenda unui teren agricol, circa 38 de mii din indemnizații, precum și cinci mii de euro - donații acumulate în urma evenimentelor de familie.

Padnevici a mai trecut pe hârtie șase loturi agricole, două apartamente, unul de 117,5 metri pătrați, evaluat la 52.500 de euro, și altul de 71,9 metri pătrați, pe care îl are în proprietate cu încă trei persoane. Democratul conduce o Skoda Superb, cumpărată în leasing în 2015.

Alla Pilipețcaia. Foto: ziarulnostru.info

Circumscripția nr. 7 - Soroca: Alla Pilipețcaia, PSRM. Este președinta Organizației Teritoriale a PSRM în raionul Soroca și directoarea companiei Debut-Sor SRL din Soroca, specializată în producerea mezelurilor. În ultimii trei ani, inclusiv de când Pilipețcaia este consilier orășenesc în Primăria Soroca, firma condusă de aceasta a câștigat zece licitații în raionul Soroca, în valoare totală de peste 800.000 de lei.

Alla Pilipețcaia a declarat, pentru ultimii doi ani, venituri de 422.000 de lei din salariul său și al soțului și din pensie. Peste jumătate de milion de lei au intrat în bugetul familiei ca dividende din cadrul firmei Debut-Sor SRL. Socialista a mai raportat două terenuri intravilane, o casă de locuit și alte cinci imobile „locative”, fără a preciza despre ce fel de imobile este vorba.

Eugeniu Nichiforciuc. Foto: ipn.md

Circumscripția nr. 8 - Florești: Eugeniu Nichiforciuc, PDM. Potrivit profilului realizat în cadrul Campaniei Pentru un Parlament Curat, anterior el a făcut parte din Partidul Comuniștilor, apoi a aderat la Partidul Moldova Unită, urmându-l la această formațiune pe fostul deputat comunist Vladimir Țurcan. 

La alegerile parlamentare anticipate din 28 noiembrie 2010 a candidat cu nr. 62 pe lista Partidului Moldova Unită. După ce această formațiune nu a trecut pragul electoral, în martie 2011, Nichiforciuc a aderat la PDM. 

Conform declarației de avere și interese personale pentru ultimii doi ani, firmele la care este fondator Eugeniu Nichiforciuc - SRL Trans Agent Grup, SRL Construct Agent Grup și SRL Max Ball - sunt profitabile, întrucât a avut dividende în mărime de 2,5 milioane de lei din activitatea lor. La acest venit se adaugă salariul său și al soției și indemnizațiile de peste 522.000 de lei de la Parlament, precum și alte 350.000 din vânzarea unui autoturism Land Rover Discovery.

Soția lui Nichiforciuc a primit în ultimii doi ani două sume mari de bani – 50.000 de euro și 108.000 de lei la ceremonii în familie. La capitolul bunuri imobile, Nichiforciuc a indicat trei apartamente dintre care unul în posesie, iar al doilea în abitație.

Democratul conduce prin mandat un Audi Q5, evaluat la 729.000 de lei. Până în 2021 are de rambursat un credit de 200.000 de lei, contractat în 2016 cu dobânda de 7,48%.

Alexandr Usatîi. Foto: a-tv.md

Circumscripția nr. 9 - Bălți: Alexandr Usatîi, PSRM. El este director la Fondul de binefacere „Soluția”, regiunea Bălți. Portalul Anticoruptie.md a scris anterior că Usatîi a participat în mai 2018 în cursa electorală pentru șefia capitalei de nord, acumulând doar 19,17% din sufragii.

Acesta a fost timp de 30 de ani director la Școala nr. 12 din Bălți. În perioada 2007–2015, a fost viceprimar al oraşului Bălţi, între 2003 și 2007 și din 2015 până în prezent – consilier municipal. Din 2003 până în aprilie 2015, a reprezentat Partidul Comuniștilor.

„A fost demis din funcția de viceprimar cu votul majorității consilierilor comunişti din cauza că nu ar fi pregătit suficient de bine acţiunile de consemnare a „eliberării oraşului de ocupanţii fascişti”.

De fapt, debarcarea ar fi fost legată de apropierea lui Usatîi de Partidul Socialiştilor, potrivit ziarului local „Spros i predlojenie”. În 2016, la alegerile prezidențiale, Usatîi l-a susținut pe Igor Dodon cu o donație de 32.000 de lei.

Pentru ultimii doi ani a declarat venituri de 246.000 de lei din salariul său și al soției, indemnizații și dobânzi. Usatîi a mai trecut pe hârtie un teren arabil și unul intravilan, o casă de locuit de 317,6 metri pătrați, evaluată la 5,4 milioane de lei, un apartament de 52,8 metri pătrați și o construcție de 51 de metri pătrați, care îi revin în proporție de 1/5, un garaj și un alt apartament pe care l-a moștenit anul trecut. Usatîi conduce două automobile, achiziționate în 2003, respectiv 2015.

Alexandr Nesterovschi. Foto: socialistii.md

Circumscripția nr. 10 - Bălți: Alexandr Nesterovschi, PSRM. Parlamentarul a ajuns în Legislativ fiind al 24-lea la număr în lista socialiștilor. Nesterovschi a donat partidului 82.450 de lei, aproape trei ori mai mult decât veniturile sale pentru doi ani, arată o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice. În 2016, la alegerile prezidențiale, deputatul a făcut o donație în mărime de 72.750 de lei pentru Igor Dodon.

O altă investigație semnată de reporterii CIJM a scos la iveală că mandatul de deputat l-a îmbogățit pe parlamentarul Nesterovschi, care era sărac lipit pâmântului când a venit în legislativ. „Potrivit declarației de avere pentru 2014, acesta nu avea nici casă, nici mașină, nici bani în conturi.

Un an mai târziu, deputatul avea deja o mașină – un Mitsubishi Outlander, fabricat în 2004, pentru care ar fi plătit doar 25.000 de lei. În 2016,avea și un apartament de 53,9 metri pătrați, pe care l-a primit printr-un contract de donație”, au observat reporterii. 

În declarația pentru ultimii doi ani depusă de Nesterovschi la Comisia Electorală Centrală (CEC), acesta declara venituri de 552.000 de lei, din salariu și indemnizații. Alte 25.000 le-a încasat din veniturile firmei fondate de el - Fama Glamosa SRL. Din declarație au dispărut mențiunile despre apartament și despre automobilul de model Mitsubishi, fără a fi indicat un eventual venit din vânzarea acestora. A fost trecut pe hârtie însă un alt autoturism, de model Ford, achiziționat anul trecut cu 150 de mii de lei. 

Oleg Savva. Foto: Facebook.com

Circumscripția nr. 11 - Fălești: Oleg Savva, PSRM. Este deputat în Parlamentul Republicii Moldova în fracțiunea PSRM. Înainte de a ajunge în Parlament, conform CV-ului său de pe pagina de internet a Legislativului, a fost jurist, președinte al Organizației Teritoriale a PSRM, președinte al Uniunii Veteranilor Războiului din Afganistan din Fălești, iar în anii 90 a lucrat în calitate de controlor la Primăria orașului Fălești. La alegerile locale din 2011, el a concurat pentru mandatul de primar de Făleşti, dar a acumulat doar 201 voturi, echivalentul a circa 5% din sufragii.

Portalul Anticoruptie.md a scris anterior că Oleg Savva a acces în Parlament având venituri mai mult decât modeste. Asta nu l-a împiedicat însă „să-și ajute” partidul cu zeci de mii de lei, bani pe care i-ar fi primit el însuși drept donație. Performanțele în Legislativ ale parlamentarului socialist sunt și ele modeste.

Savva a propus mai multe proiecte de lege, centrate pe veteranii de război, acestea însă au primit aviz negativ de la Guvern și au fost ulterior retrase. Despre alte „pete” din cariera candidatului PSRM citiți într-un amplu articol realizat de reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice.

Oleg Savva a indicat pentru ultimii doi ani încasări de 322.000 de lei din salariul său și al soției, din alocații și plăți compensatorii. El a mai raportat un teren intravilan și o casă de locuit cu o construcție auxiliară.

Gheorghe Brașovschi. Foto: Facebook.com

Circumscripția nr. 12 - Sângerei: Gheorghe Brașovschi, PDM. Potrivit profilului realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat, începând cu anul 1988, a fost membru al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice.

După destrămarea Uniunii Sovietice, nu a aderat la vreun partid, dar a susținut PCRM. Din 2000 până în 2003, a activat în calitate de director al fabricii de conserve din or. Sângerei. Ulterior a deținut două mandate consecutive de primar obținute în 2003 și 2007. La alegerile parlamentare din aprilie 2009 a candidat pe listele Partidului Comuniștilor (cu nr. 61).

În noiembrie 2014 a candidat la un nou mandat de deputat cu nr. 35 pe lista PDM, dar nu a trecut în Parlament. În vara anului 2015, Organizația Teritorială PDM l-a înaintat la funcția de primar de Sângerei. 

În timpul activității candidatului în funcția de primar în 2010, Curtea de Conturi a efectuat un audit și a identificat o serie de nereguli la Primăria Sângerei: ignorarea procedurilor legale de licitație publică, plăți neregulamentare la valorificarea mijloacelor pentru investiţii şi reparaţii capitale, iar unele cheltuieli legate de măsuri culturale implicau riscuri de fraudare.

Curtea de Conturi a prezentat raportul în 2011, când Gheorghe Brașovschi părăsise deja funcția de primar.

În calitatea sa de deputat, Brașovschi a figurat în toamna anului 2013 printre cei 47 de deputați care au solicitat Guvernului repartizarea unui lot pentru construcția unui bloc locativ. Un metru pătrat într-o astfel de locuință ar fi costat 300 de euro, pe când valoarea de piață a locuințelor în capitală era în medie de 700 euro/m2.

În ultima declarație de avere și interese pentru anii 2017-2018 depusă la CEC, Brașovschi indică venituri de 462 de mii de lei obținute din salariul său și al soției și din darea în arendă a terenurilor agricole.

La rubrica bunuri imobile candidatul indică 10 terenuri agricole cu suprafața de 5,4 hectare, un lot intravilan și două apartamente. Acesta a mai declarat o motocicletă Viper-125 și o mașină de marca Volvo XC 90, estimată la 210 mii de lei pe care o deține prin contract de comodat.

Eleonora Graur. Foto: stirilocale.md

Circumscripția nr. 13 - Rezina: Eleonora Graur, PDM. Este președinta raionului Rezina. În profilul realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat se arată că a venit într-o funcție publică în 2011, când PDM a propus-o pentru poziția de președintă a raionului Rezina, ea fiind originară din satul Cuizăuca.

La alegerile locale din 2015 a fost propusă din nou de democrați și votată de consilieri la această funcție. Anterior, potrivit CV-ului său, timp de un deceniu (1997-2007), Graur a ocupat mai multe poziții la Universitatea Agrară de Stat din Moldova.

Din 2008 şi până în 2011, a lucrat la Ministerul Educației, fiind şefa Direcţiei Sisteme Informaţionale, Standarde şi Registre Educaţionale.

Graur este vicepreședintă a Partidului Democrat, dar și președinta Organizației Teritoriale a PDM din raionul Rezina. În anul 2010, când lucra la Academia de Studii Economice din Moldova, a donat partidului 34.000 de lei.

Potrivit Raportului Financiar al PDM, pentru referendumul din 5 septembrie 2010, soțul ei, ca și reprezentant al firmei Danaomix SRL, a donat 90.000 de lei. Cumulativ, în acea campanie electorală familia Graur a donat 124.000 de lei.

Eleonora Graur a fost vizată în anchete jurnalistice din presa locală și națională. La începutul anului 2018, ziarul regional „Cuvântul” a scris despre implicarea conducerii raionului Rezina în mușamalizarea unor lucrări de modernizare a unor instituții școlare din raion. În declarația de avere pentru ultimii doi ani, Graur a raportat venituri din salariu în mărime de 279.000 de lei. Ea a mai indicat 15 loturi de pământ, majoritatea arabile, o casă de locuit și o construcție, un apartament luat în locațiune, precum și un automobil de model Volvo XC60, cumpărat în 2016, cu 220.000 de lei. 

Maria Ciobanu. Foto: moldova.org

Circumscripția nr. 14 - Telenești: Maria Ciobanu, Blocul Electoral ACUM. Este deputată în fracțiunea PLDM din Parlament. Potrivit profilului realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat, până în 2010, când a fost aleasă în Parlament pe listele PLDM, Ciobanu a făcut carieră în învățământul public. Potrivit CV-ului ei, publicat pe pagina web a Parlamentului, de la profesoară începătoare în 1977, a ajuns de două ori (1992-1994, 2007-2010) în funcția de șefă a Direcției Generale Învățământ, Tineret și Sport Nisporeni.

Cariera politică a Mariei Ciobanu a început în 2007, an în care a devenit membră a Partidului Social-Liberal (PSL), condus de Oleg Serebrian. După ce, în februarie 2008, PSL a fuzionat cu Partidul Democrat din Moldova, a aderat la Partidul Liberal-Democrat din Moldova, la care este acum vicepreședintă.

Pe parcursul activității parlamentare, Ciobanu s-a remarcat prin declarații dure la adresa deputaților care și-au lăsat partidele cu care au intrat în Parlament și au trecut la PDM, contribuind astfel la formarea majorități parlamentare dominate de PDM.

În februarie 2018, a anunța că ar fi fost amenințată cu răfuiala fizică dacă își mai permite să-și expună părerile critice. Deputata a depus o plângere la procuratură, în legătură cu acest caz.

În declarația de avere pentru ultimii doi ani, Ciobanu a raportat venituri de 436.000 de lei din salariul de deputat, pensie și indemnizație, precum și un cont bancar în care păstrează economii în mărime de 170.000 de lei. Ea mai deține un teren, o casă de locuit și un apartament.

Nicolae Ciubuc. Foto: gov.md

Circumscripția nr. 15 - Călărași: Nicolae Ciubuc, PDM. Este ministru al Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, din septembrie 2018. Potrivit profilului realizat în cadrul Campaniei Pentru un Parlament Curat, până a ajunge în Guvernul Filip, Ciubuc a fost, din 2016, director interimar al Agenției pentru Intervenții și Plăți în Agricultură, structură subordonată acestui minister.

Lucrează la Ministerul Agriculturii din 2004, după absolvirea facultății. A făcut parte din PLDM. La alegerile locale din 2015 a devenit consilier raional la Nisporeni din partea acestui partid. 

În 2015 Comisia Națională de Integritate (actuala Autoritate Națională de Integritate) a efectuat un control al averii lui Nicolae Ciubuc, în privința căruia o persoană a depus sesizare, susținând că acesta nu și-ar fi declarat casa în care locuiește și mașina. Atunci Nicolae Ciubuc era șef adjunct al AIPA.

Potrivit actului de constatare al CNI, Ciubuc a explicat că, în lipsa unei locuințe proprii, trăiește din 2014 în casa cumnatului său, stabilit în Italia, asupra căreia are drept de posesie. În urma verificărilor, CNI a constatat că Ciubuc nu a declarat cinci conturi bancare salariale, însă a clasat cazul, invocând „lipsa încălcării intenționate”.

Conform declarației de avere și interese personale pentru ultimii doi ani, democratul ar fi obținut venituri de circa 777.000 de lei din salariul său și al soției, indemnizații și dividende din profit.

Are în posesie un teren intravilan, o casă de locuit, un garaj și o construcție, precum și un automobil de model BMW evaluat la cinci mii de euro. În 2017 a luat două împrumuturi – unul în valoare de două mii de euro, pe care trebuie să-l întoarcă până în 2020, iar al doilea, în valoare de 150.000 de lei, scadent în 2019.

Ludmila Guzun. Foto: unghiul.com

Circumscripția nr. 16 - Ungheni: Ludmila Guzun, PDM. Este președinta raionului Ungheni, funcție în care a fost aleasă după ce a trecut prin trei partide.

Potrivit profilului realizat în cadrul Campaniei Pentru un Parlament Curat, Guzun a început să lucreze în 1983 la fabrica de conserve Rozmiar, în calitate de economist principal.

În 2005 devine preşedintă a Uniunii Teritoriale a Sindicatului Agroindsind, iar peste doi ani a fost promovată în funcţia de vicepreşedintă a raionului Ungheni, din partea Partidului Alianţa Moldova Noastră. În 2011, a exercitat funcţia de viceprimar al oraşului Ungheni, din partea PLDM. Din 2012, când i s-a propus funcția de șef al SA Moldtelecom Ungheni, a aderat la democrați. 

Potrivit portalului Moldova Curată, Guzun a fost implicată într-un scandal legat de alegerea directorului spitalului raional Ungheni. Fostul director al spitalului, Lidia Crăciun, membră a PLDM, a acuzat-o pe Guzun că în calitate de membră a comisiei de concurs, alături de fosta ministră a Sănătăţii, Ruxanda Glavan, ar fi favorizat un candidat PDM la această funcţie. Atunci președinta raionului Ungheni a respins acuzațiile.

În declarația de avere și interese personale pentru ultimii doi ani, candidata PDM indică venituri în mărime de circa 621.000 de lei din salariul său și al soțului, indemnizații și pensii. Guzun a mai trecut pe hârtie un teren extravilan de șase ari, un apartament de 70 de metri pătrați și un automobil.

Circumscripția nr. 17 - Nisporeni: Vladimir Plahotniuc, PDM. 

Vladimir Plahotniuc. Foto: Facebook.com

Potrivit profilului realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat, înainte de a ajunge deputat, Plahotniuc a deținut funcția de președinte al Consiliului de Administrație a Victoriabank și cea de vicepreședinte al Companiei „Petrom Moldova”.

A apărut în viața politică a Republicii Moldova la alegerile parlamentare anticipate din 28 noiembrie 2010. A deținut mandatul de deputat și, în paralel, funcția de vicepreședinte al Parlamentului, în jur de doi ani, apoi a renunțat la funcțiile din Legislativ, invocând motive personale.

La următoarele alegeri, din 2014, a fost ales din nou pe listele PDM, însă peste aproximativ un an a renunțat din nou la mandat. În decembrie 2010, a fost ales vicepreședinte al PDM, în decembrie 2016 - președinte al PDM, iar în martie 2017 – vicepreședinte al Internaționalei Socialiste.

Deși este unul dintre cei mai bogați oameni din partid, Plahotniuc a făcut, oficial, doar de două ori donații în bugetul partidului – la alegerile parlamentare din 2014, când a donat aproape un milion de leiși la alegerile locale din 2011, când a făcut o donație de 300 de mii de lei

În ianuarie 2016 partidul l-a înaintat la funcția de prim-ministru, însă candidatura sa a fost respinsă de președintele de atunci Nicolae Timofti. 

Plahotniuc a fost controlat de Comisia Națională de Integritate o singură dată – în 2013, după ce își depusese deja mandatul de deputat, dar încă era pasibil controlului. CNI a pornit verificările după apariția a două articole în presă: unul în ziarulnational.md, în care se spunea că ar deține, indirect, mai multe companii, dar care nu apar în declarația sa de avere, și al doilea pe portalul Anticorupție.md, în care se vorbea despre blocul în care locuiește Plahotniuc și familia sa, dar și despre câteva firme, care ar vea legătură cu politicianul. La 26 decembrie 2013 însă CNI a clasat cazul, „în legătură cu lipsa încălcării regimului juridic ald eclarării veniturilor și proprietăților”.

În septembrie 2014 un deputat comunist, precum și RISE Moldova au publicat fotografii în care apărea Plahotniuc împreună cu mai multe persoane din anturajul său, la poarta unei case din orașul Scez din Franța. Deputatul susținea că Plahotniuc nu a declarat acea casă/vilă de pe malul lacului Geneva, înregistrată pe numele soției, pe vremea când era parlamentar. El a depus o sesizare la Comisia Națională de Integritate să pornească un control, prezentând și copiile unor acte care ar fi probat apartenența imobilului familiei lui Plahotniuc. Peste câteva zile, CNI a anunțat că nu pornește un control, întrucât nu a primit ca anexă la plângere originalele documentelor, ci doar copiile.

În septembrie 2018 RISE Moldova a scris că familia lPlahotniuc deține, direct sau prin intermediul unor firme, două vile pe malul lacului Leman, una pe malul elvețian al lacului și alta pe malul francez. Prima a fost cumpărată în 2012, iar a doua – încă în 2008. Cea de a doua proprietate este aceeași despre care semnalase deputatul comunist în anul 2014. O altă proprietate din Franța, deținută de o firmă al cărui beneficier este familia liderului PDM, este o cabană în munții Alpi, localitatea Les Houches. Proprietatea a fost cumpărată în 2012. Ultima proprietate decoperită de RISE este o casă în București. Nici una dintre proprietățile deținute peste hotare nu apar în declarațiile de avere depuse în ultimii ani de Vladimir Plahotniuc în calitate de deputat. Liderul PDM nu a comentat constatările RISE. 

Un studiu realizat în anul 2017 de 4 organizații ale societății civile – Transparency International, centrul de Resurse Juridice, IDIS Viitorul și Centrul ADEPT – intitulat „Capturarea statului – cazul Republicii Moldova”, arată că de când a apărut în politică, Plahotniuc și partidul său și-au subordonat toate instituțiile statului.

Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2018”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectul țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii