Integritate

Cine sunt candidații câștigători în circumscripțiile uninominale 18-34

Foto: CIJM
Autor: Mariana Colun
25/02/2019 35493

În urma procesării a aproape 100% din procesele-verbale, 51 de candidați în circumscripțiile uninominale vor accede în viitorul legislativ după recunoașterea alegerilor. Reporterii portalului Anticorupție.md vă prezintă cine sunt acești candidați, ce averi au declarat și scandalurile în care au fost implicați.

Despre câștigătorii din circumscripțiile 1-17, citiți aici, iar despre câștigătorii din circumscripțiile 35-51, citiți aici.

Ilan Șor. Foto: Facebook.com

Circumscripția nr. 18 - Orhei: Ilan Șor, Partidul Șor. Șor a ieşit în evidenţă datorită problemelor cu legea, amenințărilor pe care le-a făcut la adresa jurnaliștilor și opoziției, precum şi datorită laudelor despre realizările de la Primăria Orhei.

Candidatul figurează ca învinuit și inculpat în cel puțin două dosare penale legate de frauda bancară. Primul, din 6 mai 2015, a fost pornit pentru abuz de serviciu cu urmări grave, iar al doilea, din 22 iunie 2016 – pentru escrocherie în proporții deosebit de mari și spălare de bani.

În primul caz, ancheta se mai află pe masa procurorilor, iar în al doilea, a fost deja condamnat de Judecătoria Chișinău. Învinuirea primarului de Orhei a suferit schimbări pe parcurs. Instanța a recalificat „escrocheria în proporții deosebit de mari” (care se pedepsește cu 8-15 ani de închisoare, potrivit Codului Penal) în „cauzare de daune prin înșelăciune sau abuz de încredere în proporții deosebit de mari, dacă fapta nu constituie o însuşire” (pentru care Codul penal prevede până la trei ani de închisoare) și spălare de bani în proporții deosebit de mari.

Într-un final, Șor a fost condamnat la șapte ani și jumătate privațiune de libertate în penitenciar de tip semiînchis. În acest moment, dosarul se află la Curtea de Apel Cahul.

Potrivit ultimei sale declarații de avere depusă la CEC, în contextul alegerilor parlamentare, pentru anii 2017-2018, Șor deține un teren pentru construcții pe care este amplasată o casă de 201,8 metri pătrați și un garaj, procurate în 2014 și evaluate împreună la 4,8 milioane de lei. De asemenea, el mai are în proprietate trei apartamente: unul de 158 de metri pătrați, procurat în 2000 cu 942.000 de lei, altul de 239,4 metri pătrați, procurat în 2013 cu 824.000, și al treilea de 57 de metri pătrați, din 2002, cu valoarea de 162.000 de lei.

În declarația de avere mai indică trei automobile: un Bentley Continental din 2010, procurat în 2014 cu 2,5 milioane de lei, un GAZ 2410 din 1988, procurat în 2014 cu cinci mii de lei, și o parte dintr-o Toyota Runner din 1997 moștenită în 2006. La capitolul venituri, Șor a indicat salariul de primar în mărime de 124.000 de lei și încasările de aproape patru milioane de ruble ale soției sale.

Deși păstrează în bănci aproape jumătate de milion de lei, o mie de dolari și nouă mii de euro, Șor a contractat mai multe credite în ultimii ani: 18 milioane de lei în 2015, pe care trebuie să-i întoarcă până în 2020, 349.000 de euro în 2016, scadent în 2021. Tot în 2016, dar și în 2017, a contractat alte două împrumuturi în valoare de câte 16 milioane de lei, pe care trebuie să le restituie până în 2021, respectiv 2022. Anul trecut primarul de la Orhei s-a mai împrumutat cu 20 de milioane de lei, bani pe care trebuie să-i întoarcă până în 2023.

Marina Tauber. Foto: Captură Youtube.com

Circumscripția nr. 19 - Ivancea: Marina Tauber, Partidul Șor. Este primarul localității Jora de Mijloc, raionul Orhei, și vicepreședintă a Partidului Șor. Numele Marinei Tauber, anterior președintă a Federației de Tenis din Moldova, figurează în raportul Kroll 1 privind furtul unui miliard de dolari din trei bănci devalizate.

Este cunoscută pentru atacurile la adresa presei. În august 2018, a agresat, în cadrul unei acțiuni de protest, la Orhei, jurnaliștii de la Radio Orhei, chemând la violență și răfuială cu presa incomodă. 

Numele Marinei Tauber se regăsește în raportul Kroll 1, numărându-se printre persoanele care ar fi beneficiat în urma fraudei bancare. Potrivit raportului, Marina Tauber, alături de alți acționari ai Unibank, ar fi acționat concertat în beneficiul lui Ilan Șor.

Ca argument, investigatorii dau sursele de finanțare ale unui grup de persoane care în 2012 deveneau acționari minoritari la bancă. Astfel, o bună parte din ei s-ar fi împrumutat de la două bănci din Letonia pentru a cumpăra acțiuni. 

În cadrul unei dezbateri electorale, organizate în aprilie curent de postul de televiziune Pro TV, Tauber a confirmat că a luat credite de la banca ABLV din Letonia. Despre alte „pete” din biografia Marinei Tauber, citiți într-un amplu articol realizat de reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice. În declarația de avere pentru ultimii doi ani, Tauber a indicat venituri de doar 78.000 de lei din salariu. Ea a mai declarat un apartament în care deține o cotă de 7/18. În 2017, candidata Partidului Șor a contractat un împrumut în mărime de 450.000 de lei, pe care trebuie să îl întoarcă până în 2020.

Pavel Filip. Foto: Alexandru Tarlev

Circumscripția nr. 20 - Strășeni: Pavel Filip, PDM. Acesta a fost propus la funcția de premier fostului președinte Nicolae Timofti după ce nu a fost acceptată candidatura lui Plahotniuc. În aceeași zi, a fost desemnat. Guvernul Filip a fost învestit în după-amiaza zilei de 20 ianuarie, în cadrul unei şedinţe speciale a Parlamentului. Guvernul Filip a fost învestit în contextul unor proteste ample. 

Pavel Filip a ajuns în fotoliul de ministru al Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor în 2011. A fost director al Fabricii „Bucuria” între 2001 și 2008. Până atunci, timp de zece ani, a ocupat mai multe funcţii în aceeaşi întreprindere. Ulterior, în 2008, a preluat conducerea întreprinderii „Tutun-CTC", până când a fost numit ministru. 

Numele lui Pavel Filip a figurat în câteva anchete ale Centrului de Investigaţii Jurnalistice care au dezvăluit că familia demnitarului deţine mai multe firme şi că ministrul arendează o suprafață de pădure în zona Dănceni-Sociteni. Ziarul de Gardă a scris despre casa de lux în care premierul desemnat locuieşte în prezent, imobil înregistrat pe numele unuia dintre cei doi fii ai săi.

Filip a ajuns în vizorul CNI după ce Ziarul Național a scris că Pavel Filip a scos la mezat o casă din Chişinău, trecută pe numele soţiei sale, la prețul de 179.000 de euro. Asta deşi în declaraţiile pentru 2012 şi 2013 oficialul a indicat că valoarea cadastrală a locuinţei este de circa 943.000 de lei. Comisia a clasat cauza, constatând că oficialul nu a încălcat legea. Potrivit declaraţiei pe venit, casa a fost vândută în 2014 pentru o trei milioane de lei. 

Potrivit declarației de avere pentru 2017-2018, în ultimii doi ani, politicianul a avut venituri de un milion de lei din salariul său de premier și cel al soției. El mai raportează opt terenuri extravilane și două intravilane, o construcție și două case de locuit, una de 54 de metri pătrați și alta de 316 metri pătrați, evaluată la 2,8 milioane de lei. Toate bunurile imobile sunt în posesie și folosință. Din 2007, premierul are în proprietate un BMW X5, evaluat la 400.000 de lei. 

Lilian Carp. Foto: acum.md

Circumscripția nr. 21 - Criuleni: Lilian Carp, Blocul Electoral ACUM. A fost deputat cadrul fracțiunii Partidului Liberal. În profilul realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat se arată că Lilian Carp este profesor.

A fost şef al Cabinetului primarului general de Chişinău (2009–2014), consilier din partea PL în Consiliul raional Străşeni (2011–2014) şi membru al Consiliului de Administraţie al Întreprinderii municipale Apă-Canal Chişinău S.A. (2012–2014).

A fost consilier al primarului Dorin Chirtoacă. La alegerile parlamentare din 2014, a fost al zecelea pe lista Partidului Liberal. S-a regăsit pe celelalte liste electorale ale PL din aprilie 2009, iulie 2009 şi noiembrie 2010. 

În aprilie 2017, s-a retras din majoritatea parlamentară și a criticat asocierea PL cu PD la guvernare. La scurt timp, a început să activeze în cadrul PAS.

Pentru 2017-2018, Carp a declarat încasări de 626.000 de lei din salariul său și al soției. El a mai trecut pe hârtie un apartament cu suprafața de 90,3 metri pătrați, precum și două automobile, a căror valoare totală se cifrează la 91.000 de lei.

Liviu Vovc. Foto: acum.md

Circumscripția nr. 22 - Ialoveni: Liviu Vovc, Blocul Electoral ACUM. Arhitect de profesie și fondator al Asociației Obștești „Decid”. Potrivit profilului realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat, este vicepreședinte al Partidului Platforma Demnitate și Adevăr (PPDA) și unul dintre inițiatorii protestelor din 2015.

Absolvent al Academiei Politice „Friedrich Ebert Stiftung”, a Școlii Tânărului Lider Politic ADEPT. În prezent, este doctorand în Științe Politice și Sociale la Universitatea de Stat din Moldova.

În declarația de avere pentru ultimii doi ani, singurele venituri ale familiei Vovc au venit din salariul soției, bursa de doctorand și indemnizații și au constituit 101.000 de lei. Candidatul a mai raportat două terenuri agricole și un apartament.

Oleg Lipskii. Foto: Facebook.com

Circumscripția nr. 23 – Chișinău, Botanica: Oleg Lipskii, PSRM. Este deputat în Parlament și vicepreședinte al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor din Moldova. Socialistul este autorul mai multor inițiative legislative calificate drept problematice de către Centrul Național Anticorupție.

În rapoartele de expertiză ale acestor proiecte, CNA a stabilit că a fost identificat un risc sporit de coruptibilitate, de activitate în detrimentul interesului de stat sau de atingere drepturilor fundamentale ale omului, consacrate de Constituție, se arată într-un amplu articol realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat.

Oleg Lipskii este membru al Partidului Socialiștilor practic de la fondarea formațiunii. În cadrul PSRM, el este membru al Comitetului executiv și al Consiliului Republican. Din noiembrie 2015, este și președinte al Organizației teritoriale Chișinău a PSRM. Înainte de a deveni deputat a activat în calitate de director la câteva companii din sfera transporturilor auto. 

La 13 noiembrie 2014, Lipskii a donat în fondul electoral al PSRM 90,5 mii de lei, adică aproximativ jumătate din veniturile pe care le-a declarat în 2012-2013

La alegerile prezidențiale din 2016, el a făcut două donații în valoare totală de 75,5 mii de lei sau aproape jumătate din tot venitul său pentru anul 2016.

Precizăm că tot în 2016, Lipskii a procurat un automobil de 57.645 de lei. La alegerile locale noi din 2018, Lipskii a mai donat 12.900 de lei.

În ultimii ani, Lipskii a promovat sau încearcă să promoveze în Parlament o serie de modificări legislative care ar favoriza transportatorii de mărfuri și pasageri, chiar dacă expertizele CNA pe aceste proiecte au identificat vulnerabilități și riscuri de corupție sau de încălcare a drepturilor omului și securității persoanelor. Lipskii este vicepreședinte al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor din Moldova, dar și asociat în cel puțin două companii de transport.

Avizul CNA identifică factori de risc de corupție în proiectul legii pentru modificarea și completarea Codului transporturilor rutiere (art.6, 11, 27, ș.a.), elaborat de Lipskii și contrasemnat de mai mulți deputați socialiști. Documentul propune simplificarea procedurilor de obținere și prelungire a licenței de transport contra cost a mărfurilor și pasagerilor și eliminarea prevederii legale din Codul transporturilor rutiere care interzice utilizarea vehiculelor reutilate în transportarea pasagerilor. Potrivit expertizei CNA, aceste modificări provoacă riscuri de abuzuri și de corupție. Precizăm că Lipskii este acționar în mai multe companii de transport a mărfurilor și pasagerilor. Proiectul de lege a fost adoptat. Despre alte inițiative legislative citiți aici.

Oleg Lipskii a indicat pentru ultimii doi ani încasări în mărime de 522.000 de lei din salariul său și al soției, indemnizații și locațiunea tehnicii de calcul și a automobilelor.

În același timp, s-a ales și cu o moștenire generoasă în 2018 – a obţinut jumătate dintr-un apartament, dintr-un garaj și dintr-un autoturism, precum și 23% din acțiunile SA Neptun.

Valoarea totală a moștenirii se cifrează la 484.000 de lei. În afară de imobilele moștenite, Lipskii a raportat un apartament și un garaj. 

Pe lângă automobilul moștenit, socialistul a mai trecut pe hârtie un Chevrolet cumpărat în 2016 cu 57.000 de lei, un Volkswagen procurat în 2010 cu 30.000 de lei și un Ravon Nexia 3, achiziționat în 2017 cu circa 140 de mii de lei.

Vasile Bolea. Foto: Facebook.com

Circumscripția nr. 24 - Chișinău, Botanica: Vasile Bolea, PSRM. Conform profilului realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat, Bolea face parte din Comisia juridică, numiri și imunități și este secretar general al fracțiunii PSRM în Parlament. Înainte de a se implica în politică, Bolea a fost rugbist de performanță. În 2013 a candidat la funcția de președinte al Federației Moldovenești de Rugby, dar nu a fost admis în concurs pe motiv că nu a plătit cotizațiile de membru timp de câțiva ani. 

A absolvit Academia de Poliție „Ștefan cel Mare”, Facultatea de Drept, specialitatea drept economic. Tot acolo și-a luat diploma de master. Din 2017 are licență de avocat.

Potrivit Centrului de Investigații Jurnalistice, în timpul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din 2014, Bolea a donat formațiunii politice din care face parte 83.000 de lei, adică jumătate din veniturile pe care le-a declarat pentru 2012-2013. În 2015, în cadrul campaniei electorale pentru alegerile locale, Bolea a contribuit la bugetul PSRM cu 95.000 de lei.

Bolea este unul dintre autorii proiectului de lege potrivit căruia deputații care au cel puțin zece ani vechime de activitate în domeniul dreptului, să acceadă în avocatură fără examen. Inițiativa a provocat revolte în rândul avocaților. Ulterior, proiectul a fost retras din Parlament.

În declarația depusă la CEC în campania electorală 2019, Bolea indică venituri de 677.000 de lei și șase mii de euro din salariul său și al soției sale, indemnizații și încasarea unei datorii.

La proprietăți, deputatul indică un teren intravilan și trei apartamente. Familia Bolea deține două autoturisme – un Kia Rio și un Chevrolet Aveo, care ar valora, respectiv, 300.000 de lei și 700.000. Anul trecut, Bolea a contractat un credit de 25.000 de euro, pe care trebuie să îl ramburseze până în 2023, la dobânda zero. 

Inga Grigoriu. Foto: europalibera.org

Circumscripția nr. 25 - Chișinău, Centru-Botanica: Inga Grigoriu, Blocul Electoral ACUM. Ea este vicepreședinta Partidului Platforma Demnitate și Adevăr și fondatoarea Asociației Obștești „Decid”. Din 2015 este activistă civică. În ultimii 15 ani, a activat în calitate de manager în mai multe SRL-uri.

În declarația de avere pentru ultimii doi ani, Grigoriu a raportat venituri de 116.000 de lei din salariu și din drepturi de proprietate intelectuală. Ea a mai trecut pe hârtie patru terenuri agricole și unul pentru construcții, precum și două case de locuit, una dintre care nu este finisată.

Iurie Reniță. Foto: acum.md

Circumscripția nr. 26 - Chișinău, Centru-Buiucani: Iurie Reniță, Blocul Electoral ACUM. Reniță a fost ambasadorul Republicii Moldova în România, Serbia și Muntenegru în perioada 2010–2015, iar ulterior, din 2016 și până în 2017, acesta a fost ambasador în Belgia și la NATO. În prezent este șomer. 

În ultimii doi ani Iurie Reniță a adunat 867.000 de lei din salariu, vânzarea unui automobil, pensie, indemnizație și dobânzi. El a mai trecut pe hârtie un apartament de 108,4 metri pătrați, evaluat la peste jumătate de milion de lei, și două automobile, unul dintre care a fost cumpărat în 2017 și vândut în 2018.

Vladimir Bolea. Foto: acum.md

Circumscripția nr. 27 - Chișinău, Buiucani: Vladimir Bolea, Blocul Electoral ACUM. Bolea este preşedintele organizaţiei municipale Chişinău a Partidului Acţiune şi Solidaritate. De profesie este istoric și jurist. În prezent este director al SC GFC Holboca SRL cu activități în comerț. El este și fondatorul companiei. 

În declarația de avere și interese personale pentru 2017-2018Vladimir Bolea a raportat venituri de 33.000 de RON, 505.000 de lei și 20.000 de euro. Încasările au provenit din salariul său și al soției sale, darea în chirie a unui automobil, precum și în urma semnării unui contract de divorț.

El a mai declarat un automobil de marcă Honda, care ar fi fost cumpărat în 2014 cu doar 10.000 de lei (!). Potrivit documentului prezentat la CEC, Bolea nu are terenuri și locuințe.

Vlad Batrîncea. Foto: Facebook.com

Circumscripția nr. 28 - Chișinău, Râșcani: Vlad Batrîncea, PSRM. Acesta s-a remarcat prin discurs instigator la ură împotriva străinilor, minorităților etnice și comunității LGBT. 

Batrîncea a intrat în politică în tinerețe, deținând funcția de secretar al Organizaţiei Teritoriale a PCRM Râşcani şi, după ce a aderat la PSRM, secretar executiv al acestei formaţiuni. Chiar dacă a indicat în declarațiile sale de avere venituri modeste, a fost de-a lungul anilor unul dintre cei mai generoși sponsori ai PSRM-ului, cu sume ce depășesc sute de mii de lei.

De exemplu, în 2012–2013, a declarat venituri în valoare de 55.000 de lei obține la „locul de muncă de bază”, de vreme ce pentru campania electorală din 2014 el a declarat că a făcut donații în valoare de 90.000 de lei.

Batrîncea s-a evidențiat printr-un comportament agresiv, cu accente șovine și xenofobe, în special la adresa românilor. Un episod de acest gen a fost a înregistrat chiar în Parlamentul Republicii Moldova, atunci când, la 10 martie 2016, a rupt harta României, motivând că în școală se învață istoria României, și nu cea a Moldovei.

Despre alte „pete” din biografia candidatului PSRM în Circumscripția nr. 28, citiți într-un amplu articol realizat de reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice.

Potrivit ultimei sale declarații de avere depusă la CEC, în contextul alegerilor parlamentare, pentru 2017-2018, Batrîncea a încasat în ultimii doi ani 461.000 de lei din salariul de deputat și indemnizații. Parlamentarul a mai trecut pe hârtie cota de 1/3 dintr-un apartament de 94,8 metri pătrați pe care o deține. Valoarea imobilului nu este indicată.

Adrian Lebedinschi. Foto: socialistii.md

Circumscripția nr. 29 - Chișinău, Râșcani-Centru: Adrian Lebedinschi, PSRM. A ajuns în Parlamentul Republicii Moldova în octombrie 2015, după ce colegul său de partid, Ion Ceban, a renunţat la fotoliul de deputat în favoarea celui de consilier.

La alegerile locale din Chişinău din 14 iunie 2015 a fost ales consilier în Consiliul Municipal Chișinău din partea PSRM. Începând cu 2009, a activat în calitate de avocat, iar anterior a fost anchetator și comisar adjunct la mai multe comisariate de poliție din Chișinău. Lebedinschi este unul dintre socialiştii care are cetăţenie română.

Lebedinschi a mai ajuns în atenţia jurnaliştilor în octombrie 2017, după ce a organizat o activitate cu tentă politică pentru elevii de la Liceul „Mihai Viteazul” din Capitală.

În cadrul discuţiilor cu copiii şi cadrele didactice, politicianul a pledat pentru revocarea primarului Dorin Chirtoacă în cadrul referendumului care urma să aibă loc pe data de 19 noiembrie 2017.

Solicitat de reporterii jurnal.md, deputatul a spus că nu vede nicio problemă, făcând referire la un ordin al Direcţiei Generale Educaţie, Tineret şi Sport a municipiului Chişinău, emis cu doar o zi înainte, care i-ar permite, în anumite condiţii, să desfăşoare astfel de întruniri.

Conform declarației de avere și interese personale depuse la Comisia Electoral Centrală, în ultimii doi ani, Lebedinschi a avut un venit cumulativ de 338.000 de lei, plus salariul de 216.000 de lei al soţiei. Deputatul a mai declarat 191.000 de lei în calitate de pensie pentru militari şi o indemnizaţie de 23.000 de la MAI.

Deputatul a mai arătat un venit de 197.000 de lei din vânzarea a ½ din apartament şi o sumă similară pentru soţia sa pentru cealaltă jumătate de apartament.

În document se mai regăsesc 13.000 de lei din vânzarea unui garaj. La fel, este indicată vânzarea unui teren, fără a fi specificată suma la care a fost înstrăinat bunul. Lebedinschi deţine patru terenuri, două intravilane procurate în 2014, şi două, în extravilane. La capitolul clădiri şi construcţii sunt trecute trei apartamente, două obţinute prin contracte de donaţii în 2005 şi 2014, cel de-al treilea fiind procurat în 2010 contra sumei de 40 de mii de lei. În declaraţie se regăsesc două automobile - Hyundai Santa Fe şi Mercedes E 220.

Dan Perciun. Foto: acum.md

Circumscripția nr. 30 - Chișinău, Ciocana: Dan Perciun, Blocul Electoral ACUM. Este vicepreședinte al Partidului Acțiune și Solidaritate și președintele organizației de tineret a acestei formațiuni. Potrivit profilului realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat, Perciun este licențiat în Științe Politice, Psihologie și Sociologie la Universitatea Cambridge din Marea Britanie (2014).

În prezent este consultant senior la compania internațională de consultanță și management Civitta. Potrivit CV-ului său, primul loc de muncă după absolvire a fost Ministerul Educației, condus atunci de Maia Sandu.

Perciun a fost șeful Departamentului e-transformare al Ministerului Educației, responsabil de implementarea proiectelor educaționale în domeniul tehnologii informaționale, de elaborarea standardelor de competență digitală pentru elevi și cadre didactice, asigurarea deschiderii datelor ministeriale etc.

A plecat din funcție la 30 octombrie 2015 și de atunci nu a mai deținut funcții publice. A activat în calitate de expert evaluator, consultant, cadrul diverselor proiecte la UNICEF, UNDP, Comisia Europeană etc.

În ultima declarație de avere, depusă la CEC, pentru anii 2017 și 2018, candidatul indică faptul că deține un apartament de 78 de metri pătrați, dobândit în 2017 și a cărui valoare ar fi de 630.000 de lei. 

Dan Perciun mai declară o donație de 25.000 de euro și un venit de 402.000 de lei de la Compania Civitta Moldova, în timp ce soția sa a încasat în ultimii doi ani – 267.000 de lei și 8.460 de dolari de la trei locuri de muncă. 

În 2017, Perciun a luat un credit de 420.000 de lei pe care trebuie să-l restituie până în 2027, cu o rată a dobânzii de 11,74%.

Grigore Novac. Foto: Facebook.com

Circumscripția nr. 31 - Chișinău, Ciocana-Râșcani: Grigore Novac, PSRM. Este deputat în fracțiunea PSRM. În 2011-2013 a fost jurist la Fundația de Binefacere „Soluția”, iar între 2013 și 2014 – jurist al Partidului Socialiștilor.

Novac este membru al Comisiei parlamentare pentru drepturile omului şi relaţii interetnice. Este semnatarul mai multor proiecte de lege și inițiative legislative, între care cel privind denunțarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană (2014).

A semnat acest proiect împreună cu alți colegi socialiști. Proiectul a fost examinat în prima lectură, apoi a fost retras. La fel, a semnat un proiect de abrogare a Legii privind asigurarea egalității, care, la fel, a fost retras (2016).

Potrivit profilului realizat de reporterii portalului Moldova Curată, de când a devenit deputat, Novac a ieșit în evidență și prin comportamentul său. În mai 2015, la ședința Consiliului Municipal un grup de socialiști, din care făcea parte și deputatul Grigore Novac, s-a luat la bătaie cu aleșii locali, cerând retragerea de pe ordinea de zi a unor proiecte funciare.

Deputatul nu a fost sancționat. În aprilie 2016, a sărit cu pumnii la liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu. Acesta apăra de la tribună proiectul ce urma să îi ofere primarului general competenţe sporite. Nici de această dată Novac nu a fost sancționat, motivul fiind lipsa Codului de etică din Parlament.

În 2011, când era jurist la Fundația de binefacere „Soluția”, Novac a dobândit un teren public de trei ari în comuna Stăuceni. În declarațiile de venit ale socialistului figurează acest teren, costul căruia ar fi de 80.000 de lei. Terenul face parte din cele peste 300 de parcele oferite gratuit în anul 2010 de către Consiliul Local Stăuceni familiilor tinere, precum și celor defavorizate, pentru a-și construi locuințe. Deschide.md a scris că socialiștii Novac, Marina Rădvan și Vladimir Odnostalco ar fi obținut și ei terenuri datorită încheierii unor căsătorii fictive.

În declarația de avere și interese personale pentru ultimii doi ani, candidatul PSRM indică venituri în mărime de circa 555.000 de lei din salariul său și al soției și din indemnizații. Novac a mai trecut pe hârtie terenul de trei ari și un automobil cumpărat în 2015 cu 113.000 de lei. Potrivit declarației de avere, Novac nu are nicio locuință.

Mihai Popșoi. Foto: tvrmoldova.md

Circumscripția nr. 32 - Chișinău, Suburbii Nord: Mihail Popșoi, Blocul Electoral ACUM. El este vicepreședintele Partidului Acțiune și Solidaritate. Potrivit profilului realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat, s-a evidențiat ca analist politic la Jamestown Foundation (SUA), a fost manager de proiect în cadrul Oficiului NATO din R. Moldova și analist politic la Ambasada SUA din R. Moldova. 

A studiat la universități din Italia (Milano), Marea Britanie (York), Ungaria (Budapesta) și Universitatea de Stat din Moldova.

Conform declarației sale de avere și interese, depuse la CEC pe data de 26 decembrie 2018, în ultimii doi ani, a semnat contracte de prestări servicii în mărime de 179.000 de lei.

Banii au provenit din mai multe surse, cum ar afi Asociația de Politică Externă (APE), fundațiile Konrad Adenauer și Friedrich Ebert și Institutul pentru Inițiative Strategice. El a mai indicat și un venit total de 345.000 de lei pentru soția sa. Familia mai deține un teren intravilan de 12 ari dobândit în 2006, cu valoare cadastrală declarată de 135.939 lei.

Tot în 2006, a fost achiziționată o casă și anexe pe care le-a demolat. În 2012, a achiziționat un apartament de 65 de metri pătrați, în valoare de 405.000 de lei prin contract de vânzare-cumpărare. A mai cumpărat un apartament de 29,5 metri și în 2016.

Andrei Năstase. Foto: wikipedia.org

Circumscripția nr. 33 - Chișinău, Suburbii Sud: Andrei Năstase, Blocul Electoral ACUM. El s-a lansat oficial în politică pe 13 decembrie 2015, odată cu alegerea sa în funcția de președinte al Partidului Platforma Demnitate și Adevăr (PPDA), apărut în aceeași zi prin preluarea și redenumirea Partidului Forța Poporului.

La noul partid au aderat majoritatea liderilor Platformei Civice „Demnitate și Adevăr” apărută cu un an mai devreme, în februarie 2015. Platforma Civică și, mai târziu, partidul condus de Năstase, a organizat mai multe proteste antiguvernamentale la Chișinău în perioada 2015–2016.

Năstase nu a participat la alegerile prezidențiale din 2016, atunci când s-a retras în favoarea Maiei Sandu. Ulterior, în cadrul alegerile locale anticipate din 2018, a fost candidatul comun al PPDA, al Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM) și al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), condus de Maia Sandu.

Deși a reușit să câștige alegerile, Năstase nu a obținut mandatul de primar după ce judecătoarea Rodica Berdilo a decis invalidarea alegerilor pe motiv că acesta ar fi făcut agitație electorală în ziua alegerilor. 

Năstase locuiește într-o casă la sol din orașul Codru. Oficial, conform datelor cadastrale, imobilul valorează 2,23 milioane de lei, fiind dat în exploatare în 2014. Casa este însă înregistrată pe numele mamei sale, Anna, de 79 de ani, care locuiește în satul ei de baștină, Mândrești, Telenești.

Deși înregistrată pe numele mamei, Năstase a trecut casa în declarațiile de avere prezentate organelor abilitate în timpul campaniilor electorale în care a participat. Despre alte detalii din biografia lui Năstase, citiți în profilul realizat de reporterii portalului Moldova Curată în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat.

În declarația de avere pentru ultimii doi ani, Năstase a indicat faptul că, în ultimii doi ani, nu a avut venituri oficiale. În schimb, soția sa, care locuieşte împreună cu copiii familiei Năstase în Germania, a avut un venit anual de aproape 68.000 de euro (1,33 milioane de lei) de la o companie germană, în declarație nefiindu-i indicat numele. De asemenea, în bugetul familiei Năstase au mai intrat 14,04 mii de euro (300.000 de lei) sub formă de indemnizaţii pentru copiii minori, precum și 35.000 de euro (700 de mii de lei) obținuți în urma vânzării unui automobil de model Mercedes S350.

Andrei Năstase mai declară nouă terenuri, o casă de locuit în or. Codru, un apartament și mai multe bunuri imobile primite drept moștenire în s. Mândrești, r. Telenești. Acesta declară un singur automobil, un Nissan Maxima, fabricat în 2004 și cumpărat în 2005.

Alexandru Jizdan. Foto: gov.md

Circumscripția nr. 34 - Anenii Noi: Alexandru Jizdan, PDM. Conform profilului realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat, Alexandru Jizdan a absolvit Academia de Poliție „Ștefan cel Mare” în 1997, după care și-a construit cariera în structurile Ministerului Afacerilor Interne. 

Potrivit CV-ului publicat pe pagina oficială a instituției, prima funcție a lui Alexandru Jizdan a fost cea de inspector în Direcţia de combatere a crimei organizate şi corupţiei a Inspectoratului General de Poliție, Chişinău.

Peste cinci ani, treptat, a fost avansat la funcția de șef al acestei direcții, post pe care l-a ocupat doar o lună. Ulterior, a fost angajat la Direcţia generală a poliţiei judiciare, unde a ocupat diferite funcții: șef de serviciu, șef de secție, inspector superior pentru cazuri excepționale.

În 2006, candidatul PDM ajunge la Departamentul servicii operative al MAI, pe care l-a condus în 2008–2010. Din 2010 până în 2014, a fost șeful Direcţiei generale servicii operative a Departamentului de poliţie. Peste un an, din 2015 până în 2016, a ocupat funcția de șef adjunct al Serviciului de Informații și Securitate.

De la SIS, în ianuarie 2016, Jizdan s-a întors la Ministerul Afacerilor Interne, de această dată la șefia instituției.

Cariera lui Jizdan la Ministerul de Interne a fost marcată de controverse. El a demisionat din funcția de șef al Departamentului Servicii Operative al MAI în contextul scandalului „Pădurea Domnească”. Alexandru Jizdan a fost suspectat că ar fi interzis comisarului din Fălești să raporteze incidentul de la vânătoarea la care au participat mai mulți demnitari și care s-a soldat cu moartea unui bărbat.

În 2013, la audierile din cadrul Comisiei parlamentare de anchetă instituită în acest caz, politicianul a respins acuzațiile. Atunci el a rămas să activeze în cadrul structurilor MAI.

În 2015, atunci când Alexandru Jizdan a fost propus la funcția de director adjunct al SIS, RISE Moldova a publicat mai multe înregistrări din care reieșea că ministrul degrevat a fost un apropiat al lui Renato Usatîi, președintele Partidului Nostru. Renato Usatîi declara într-o discuție cu jurnaliștii de investigație că l-a plătit pe Alexandru Jizdan pentru anumite servicii. Înregistrările datează din iunie 2013 și au fost făcute publice în cursul investigației pentru filmul documentar „Asasin în Lege”. Alte detalii din biografia lui Alexandru Jizdan, citiți aici.

Potrivit declarației de avere depuse de Alexandru Jizdan la Comisia Electorala Centrală (CEC), în perioada 2017-2018, politicianul a avut un salariu de 604.000 de lei și o pensie de peste 160.000 de lei. Soția sa a avut un salariu de 186.000 de lei. Familia Jizdan are în proprietate două terenuri aflate în circuitul civil, o casă cu o suprafață de 331 de metri pătrați, în suburbia Codru a Capitalei, care i-a fost transmisă în folosință în 2015. Valoarea locuinței, indicată de Alexandru Jizdan, este de peste un milion de lei.

Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2018”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectul țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii