Justiţie

Al treilea tur al integrității pentru judecătoarea Ecaterina Buzu: „Copiii mei au purtat haine cusute de mine...”

Judecătoarea Ecaterina Buzu
Autor: Viorica Mija
05/07/2024 3800

Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a anulat, din nou, decizia Comisiei Pre-Vetting în privința judecătoarei Ecaterina Buzu, acesta fiind primul caz în care un magistrat care nu a promovat evaluarea reluată iese din CSJ cu o decizie favorabilă în mână. Buzu este unul dintre cei 21 de slujitori ai Femidei care, pe 1 august 2023, au primit o nouă șansă pentru a-și demonstra integritatea etică și financiară.  Judecătoarea susține că unele suspiciuni pe care au insistat membrii Comisiei au fost umilitoare și că ea a cusut haine pentru copii și a lucrat în sera familiei pentru a mai tăia din cheltuieli. De altă parte, reprezentanții Comisiei Pre-Vetting în proces au declarat că dubiile serioase care planează asupra integrității financiare a magistratei rămân în vigoare, așa cum nu au fost identificate probe care ar demonstra contrariul. La mijlocul acestor opinii în controversă, Completul de judecată special a menționat că „la stabilirea veniturilor realizate de către Ecaterina Buzu în perioada anilor 2011-2012 urma să ia în calcul toate veniturile ce rezultă din dosarul candidatei şi nu doar salariul acesteia”. Respectiv, Ecaterina Buzu va ajunge pentru a treia oară în fața membrilor Comisiei Pre-Vetting.

 

„Urma să ia în calcul toate veniturile...”

Ecaterina Buzu spune că decizia Comisiei Pre-Vetting, din ianuarie 2024, conform căreia nu întrunește criteriul de integritate financiară, este un act administrativ care „distorsionează şi eludează executarea unei hotărâri judecătorești irevocabile cu autoritate de lucru judecat, emisă în favoarea reclamantei”. Mai exact, magistrata se referă la decizia din 1 august 2023 a CSJ care a constatat că „dubiile serioase ale Comisiei de evaluare cu privire la corespunderea candidatei cu criteriul de integritate financiară şi criteriul de integritate etică nu şi-au găsit confirmare în cazul reclamantei”. Totodată, conform Ecaterinei Buzu, constatările Comisiei Pre-Vetting ar fi „neproporționale, bazate pe interpretări abuzive şi subiective a faptelor şi manipulare a cifrelor” și că „singura problemă pe care autoritatea pârâtă a suspus-o analizei în decizia sa a fost sursa mijloacelor bănești pentru cele două conturi bancare ale candidatei”.

Cât privește cele două dubii de integritate - folosința gratuită a unui apartament în anii 2004 – 2018 și declararea conturilor bancare, Buzu susține că membrii Comisiei Pre-Vetting nu au ținut cont de explicațiile sale.

De altă parte, Comisia Pre-Vetting insistă că decizia este în strictă conformitate cu prevederile art. 13, alin. (5) din Legea nr.26 din 10 martie 2022, nu încălcă drepturile şi interesele legale ale Ecaterinei Buzu şi nu i-a afectat statutul profesional. 

„Procedura reluată de evaluare a avut loc cu respectarea garanţiilor prevăzute de art.6§1 din CEDO în materia executării hotărârilor judecătorești, or comisia nu a fost obligată de către Curtea Supremă de Justiţie să emită o decizie favorabilă sau defavorabilă reclamantei. Comisia de evaluarea a susţinut că dreptul reclamantei la executarea unei decizii judiciare definitive şi cu caracter obligatoriu, după cum acesta este garantat de către art.6§l din CEDO, a fost plenar respectat de către Comisie”, au punctat reprezentanții Comisiei.

Completul de judecată special a menționat că „Comisa de evaluare la stabilirea veniturilor realizate de către Ecaterina Buzu în perioada anilor 2011-2012 urma să ia în calcul toate veniturile ce rezultă din dosarul candidatei şi nu doar salariul acesteia, or, prin prisma art. 6, lit. c) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 Comisia de evaluare colectează şi verifică orice date relevante pentru evaluarea candidaților. La rândul său, Legea nr. 26 din 10 martie 2022 operează cu noțiunea de „criteriul de integritate financiară” care semnifică o corelație dintre averea dobândită de candidat și veniturile declarare ale acestuia (alin. 4 art. 8 din Lege). Iar, Legea privind declararea averii şi a intereselor personale, nr. 133 din 17 iunie 2016, indică asupra semnificației noțiunii de avere - totalitatea bunurilor subiectului declarării, deţinute în proprietate cu drept de uzufruct, de uz, de abitaţie, de superficie sau aflate în posesia subiectului declarării ori a membrilor familiei ori a concubinului/concubinei lui în baza unor contracte de mandat, de comision, de administrare fiduciară, a unor contracte translative de posesie şi de folosinţă, precum şi totalitatea drepturilor şi obligaţiilor patrimoniale dobândite de subiectul declarării în ţară sau în străinătate; iar, pentru noțiunea de venit - orice beneficiu financiar, indiferent de sursa de provenienţă, obţinut de subiectul declarării şi de membrii familiei, de concubinul/concubina acestuia atât în ţară, cât şi în străinătate”.

„Copiii mei au purtat haine cusute de mine și de mama mea…”

Buzu a fost audiată repetat după ce, la data de 1 august 2023, CSJ a admis contestația și a dispus evaluarea reluată a candidatei. În componența Comisiei era și Tatiana Raducanu, care ulterior a depus cerere de demisie din comisiile de Pre-vetting și Vetting. Decizia de a pleca a fost anunțată la câteva ore după ce în spațiul public a apărut o scrisoare a șefei Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin.

Comisia Pre-Vetting a constatat că Buzu nu ar fi declarat depunerile de numerar pe carduri înregistrate pe numele său în modul stabilit de legislație. Astfel, sumele depuse în 2011 şi 2012 se apropiau de 90 la sută din salariul total al candidatei în acei ani, în situația în care judecătoarea nu a indicat alte surse de venit pentru depunerile băneşti. Totodată, conform Comisiei, Buzu ar fi  folosit un apartament în Chișinău fără a plăti chiria pe parcursul a 14 ani.

După ce judecătoarea a prezentat dovezi suplimentare, Comisia și-a reevaluat poziția pe unele aspecte, iar diferențele au scăzut până la aproape 50 la sută din salariul său. Buzu a comentat că nu a solicitat să fie deschise două carduri, pentru că unul dintre ele se referă la un cont de credit flexibil de 30 de mii de lei. Sumele de pe cont erau ridicate pentru necesitățile familiale. Deoarece conturile sunt legate între ele, rapoartele financiare apar și pe card, și pe cont.

Vădit emoționată, magistrata a accentuat că unele întrebări pe care insistă membrii Comisiei sunt umilitoare și a menționat că, în cadrul unei ședințe închise, le va explica de ce a decis să activeze în domeniul justiției, după ce mai mulți ani la rând a făcut medicină.

„La primirea salariului, în aceeși zi le repartizam fetelor suma necesară pentru o lună – transport, alimentație. Dacă erau necesare alte cheltuieli, atunci apelam la contul de credit. Sustrăgeam, ca în următoarea lună să fie acoperită (...). În 2012, o sumă la care face referire Comisia, de 1200 de dolari, este o bursă câștigată de mine pentru participare la Conferința internațională din Haga. Comisia nu a ținut cont de acest aspect. În ceea ce privește referința Comisiei că cheltuielile de trai se cifrează la 50 de mii de lei. Eu în 2000, activând în medicină, am făcut cursul de croitorie, moștenind această îndeletnicire de la mama mea. Copiii mei au purtat haine cusute de mine și de mama mea, începând de la fuste simple până la paltoane. Și, cunoscut lucru, dacă avem familie, părinți, la țară… ne asigurăm cu mâncare. Am prezentat sera tatălului meu. După decesul său, anul acesta m-am ocupat eu și o să vă prezint poze ce roadă am avut. Deci, nu sunt necesare cheltuieli pentru alimentație”, a comentat Buzu.

În data de 1 august 2023, CSJ a anulat 21 de decizii de nepromovare a candidaților la funcții în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), după cum urmează: Angela Popil, Vladislav Holban, Alexei Panis, Anatolie Gîrbu, Veronica Cupcea, Alexandru Rotari, Stanislav Sorbalo, Valentin Caisin, Ion Chirtoacă, Vitalie Codreanu, Vitalie Stratan, Angela Bostan, Aureliu Postică, Victor Sandu, Nicolae Șova, Aliona Miron, Cristina Gladcov, Tatiana Chiriac, Ecaterina Buzu, Mihail Bușuleac și Sergiu Osoianu, și a dispus reevaluarea acestora de către Comisia Pre-Vetting.

Deciziile CSJ au fost dur criticate. Ministerul Justiției a emis un comunicat în care își exprimă îngrijorarea față de deciziile magistraților. Potrivit sursei citate „deciziile (cu mici excepții) conțin un set de argumente generice, trase la indigo, fapt ce trezesc nedumeriri. Se denotă că completul special, în loc să se limiteze la controlul legalității deciziilor Comisiei de pre-vetting, a dat aprecieri extinse și asupra oportunității procedurii de evaluare. În acest fel, fiind exprimat, de fapt, dezacordul cu mecanismul de pre-vetting pe care legiuitorul l-a instituit pentru verificarea integrității candidaților judecători și procurori la funcțiile de membri ai CSM și CSP”. 

Ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a remarcat faptul că prin deciziile CSJ, magistrații au transmis un mesaj de neacceptare a mecansimului de evaluare extraordinară. 

„Întodeauna am respectat deciziile instanțelor judecătorești și intima convingere a judecătorilor. Însă, reieșind din aspectele sus-menționate, apar suspiciuni rezonabile că în sistemul de justiție sunt încă semnale de neacceptare a mecanismului de evaluare extraordinară, deși acesta este un angajament de țară, asumat. La fel, continuă practica de aplicare neuniformă și  interpretare ambiguă a legii. Eforturile depuse pe segmentul de reformare a justiției continuă. În sistem trebuie să rămână judecători și procurori profesioniști, integri și incoruptibili. Astfel, recentele inițiative legislative adoptate de Parlament, care vor permite evaluarea integrității etice și financiare a magistraților de la Curtea Supremă de Justiție, dar și a judecătorilor și procurorilor din funcțiile-cheie din domeniul justiției, sunt un pas esențial în acest sens și implementarea acestora trebuie accelerată”, a comentat ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru. 

O reacție similară a avut-o și președinta Comisiei parlamentare juridice, numiri și imunități, Olesea Stamate. Stamate a remarcat că deciziile instanței supreme au fost luate imediat după ce parlamentul a votat legea vetting-ului, iar aceasta este metoda prin care se încearcă sabotarea reformei.

„Urmărim o nouă încercare a grupărilor corupte din sistem de a bloca evaluarea extraordinara a judecatorilor și procurorilor. Deciziile recente ale CSJ prin care încearcă aa anuleze TOATE deciziile comisiei Pre-vetting demonstrează clar că unii judecători nu vor vetting. (...) Cu atât mai clară este intenția de a sabota, când vedem ca toate deciziile au fost anulate. Deci nu s-a examinat temeinic, sa se vadă dacă intr-adevăr unele merita a fi întoarse la evaluare sau nu. S-a mers pe principiul “după noi si potopul” ”, a remarcat Stamate.

Cu o declarație în susținerea membrilor comisiei de evaluare a venit și Ambasada SUA în Republica Moldova. Diplomații s-au arătat convinși că membrii Comisiei vor da curs solicitării și vor realiza reevaluarea în mod profesionist.

„Suntem convinși că membrii Comisiei de Evaluare vor analiza în detaliu raționamentele Curții și vor lua în considerare toate constatările, aplicând expertiza și profesionalismul lor în reevaluarea acestor recursuri în conformitate mandatul lor independent, respectând legislația națională, cea europeană și internațională”, se menționează în nota transmisă de reprezentanța diplomatică.

Și instanța supremă a venit cu mai multe precizări pe marginea deciziilor luate. Explicațiile pot fi vizualizate aici

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii