Justiţie

RECHIZITORIU: 7 aprilie 2009. Zece ani de injustiție

Autor: Cornelia Cozonac, Julieta Savițchi
06/04/2019 4343

Timp de zece ani de la violențele din 7 aprilie 2009, urmare a unui protest pașnic, deturnat de autorități, după care sute de tineri au fost maltratați și judecați în comisariatele de poliție, niciun procuror, judecător sau polițist nu a ajuns să facă pușcărie pentru abuzurile comise. Procurorii au intentat 71 de dosare penale, dar au ajuns să fie pedepsiți doar unii dintre cei care ar fi participat la devastarea clădirilor Parlamentului și Președinției. Un singur polițist, astăzi fugar și căutat de Interpol, a fost condamnat la închisoare. Toți demnitarii care au gestionat într-un fel sau altul acțiunile forțelor de ordine sau au dat dovadă de nepăsare în timpul evenimentelor din aprilie 2009 au fost avansați în funcție, iar judecătorii și procurorii au reușit să-și „spele” imaginea. Centrul de Investigații Jurnalistice a făcut o radiografie a dosarelor ajunse în justiție și vă prezintă detalii despre parcusul lor în cei zece ani de la evenimentele din aprilie 2009.

Mii de tineri au ieșit în centrul Chișinăului în zilele de 5-7 aprilie 2009, nemulțumiți de rezultatele alegerilor parlamentare din 5 aprilie, în care Partidul Comuniștilor era printre formațiunile care au acces în Parlament. Tinerii s-au mobilizat prin intermediul rețelelor sociale, iar protestul a căpătat ulterior denumirera de Revoluția Twitter. La 7 aprilie, protestul pașnic a degenerat în violențe, sute de tineri, cu fața acoperită și rucsacuri în spate, au încurajat mulțimea să devasteze clărdirile Legislativului și a Președinției. Autoritățile nu au intervenit pentru a opri violențele. Abia la miezul nopții, dubițe negre cu persoane în negru au intrat în mulțume și au început a-i încărca brutal pe cei care le cădeau sub mână în mașini. Peste 700 de tineri, conform estimărilor ulterioare ale societății civile, au fost duși în comisariatele de poliție. Doar 108 dintre victime au depus plângeri la Procuratură, iar în 31 de cazuri, oamenii legii s-au autosesizat. Dintre cele 71 de cauze penale, pornite ulterior, la sesizarea unui grup de avocați și a victrimelor, 42 vizau tortura, 19 – excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu, iar 10 cauze au fost pornite pentru alte categorii de infracţiuni.

În timpul evenimentelor din 7 aprilie cel puțin trei persoane au decedat în condiții misterioase, iar una s-a stins câteva zile mai târziu, urmare a traumelor. Doar un singur caz, cel al lui Valeriu Boboc, a fost cercetat și dovedit, la insistența avocaților și cu ajutorul expertizelor internaționale. Despre celelalte trei cazul, procurorii spun că ar fi vorba de sinucidere.

DOSARELE DE REZONANȚĂ

Dosarul Valeriu Boboc și condamnatul fugar de patru ani

Cazul lui Valeriu Boboc, tânărul ucis în Piața Marii Adunări Naționale, în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009, este singurul recunoscut de autorități. La fel și polițistul învinuit de omorul lui Boboc, Ion Perju, este singurul condamnat la închisoare în dosarele aprilie 2009. 

Ion Perju. Foto: Captură

Inițial, autoritățile de la Chișinău au încercat să mușamalizeze dosarul. Medicii legiști au emis o concluzie falsă, precum că Boboc a decedat din cauza intoxicării cu un caz necunoscut. Aceasta, în condițiile în care într-o înregistrare video se vede clar cum tânărul este lovit cu picioarele de mai mulți polițiști.

În perioada 17 aprilie - 8 iunie 2009, avocaţii familiei Boboc au primit 12 scrisori şi ordonanţe de refuz la cererea de a deshuma şi repeta expertiza medicală a cadavrului tânărului ucis în Piaţa Marii Adunări Naţionale.

Poză de familie

În cele din urmă, apărătorii atacă Procuratura în judecată şi obţin câştig de cauză, iar la 14 iunie 2009, cadavrul este deshumat şi examinat de către un grup de experţi condus de profesorul britanic Derrick John Pounde, expert la Curtea Penală Internaţională. Raportul expertizei internaţionale arată că decesul lui Valeriu Boboc a survenit anume în rezultatul leziunilor corporale cauzate şi nu în urma intoxicaţiei.

Polițistul Ion Perju a fost reținut peste un an de la decesul lui Boboc, după ce președintele interimar din perioada respectivă, a dat publicității imaginile video de la camerele instalate pe clădirea Guvernului. Ion Perju a fost plasat în arest la domiciliu, iar mai apoi sub control judiciar.

Pe parcursul procesului, Ion Perju a pledat nevinovat și a sperat că va fi achitat. El a promis că va spune adevărul despre cum a fost ucis Boboc, lăsând să se înţeleagă că de fapt vinovat ar fi fost şeful său de la poliţia criminală, Ruslan Saachian. Instanța de fond l-a achitat pe Perju, însă la 30 martie 2015, Curtea de Apel Chişinău l-a condamnat la 10 ani cu executare. În timp ce magistrații pronunțau sentința, Perju dispare din sala de ședințe și nu a fost localizat până în prezent.

Părinţii lui Valeriu Boboc sunt nemulţumiţi de finalitatea dosarului. „Despre ce fel de dreptate poate fi vorba, când a fost condamnat un ţap ispăşitor şi acela a fost ajutat să plece? Am auzit că Perju ar fi la Moscova. Iar Saachian, care a scăpat basma curată, a fost avansat în grad şi este şef al Inspectoratului de poliţie din sectorul Ciocana”, ne-a declarat mama lui Valeriu, Ala Boboc.

În aprilie 2017, dosarul privind moartea lui Valeriu Boboc a fost acceptat pe rol la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CtEDO). „După epuizarea tuturor căilor de recurs interne, am depus o cerere la CtEDO. Considerăm că a fost încălcat dreptul la viaţă al lui Valeriu Boboc prin încălcarea de către stat a obligaţiei de a nu provoca moartea şi de a lua măsuri care se impun pentru protejarea efecivă a dreptului la viaţă. De asemenea, nu a fost desfăşurată o anchetă seriosă şi aprofundată cu privire la circumstanţele morţii”, ne-a declarat Valeriu Pleşca, unul dintre avocaţii familiei victimei, precizând că rudele victimei nu au fost admise în dosare de rezonanţă în privinţa demnitarilor învinuiţi de neglijenţă sau exces de putere soldată cu moartea tânărului. 

Valentina Cușnir. Foto: Facebook.com

Deputată cu mâna fracturată și colonei scoși basma curată

În aprilie 2009, Valentina Cuşnir, deputată în Parlament, s-a aflat printre protestatarii paşnici, iar în noaptea de 8 aprilie a fost bătută de către doi bărbaţi în spatele clădirii Guvernului. În urma maltratărilor, deputata s-a ales cu o mână fracturată şi a avut nevoie de mai mult timp pentru reabilitare. 

Valentina Cuşnir i-a recunoscut pe agresori: coloneii de poliție Dumitru Rusu şi Petru Corduneanu, care deţineau funcţii de răspundere în direcţia Securitate publică a Ministerului de Interne.

Dumitru Rusu și Petru Corduneanu

Procuratura a intentat un dosar penal în baza plângerii depuse de fosta deputată, însă instanța de fond i-a achitat pe cei doi colonei pe motiv că nu existau probe că ei au comis infracțiunea. Decizia a fost menținută de instanțele ierarhic superioare, iar Valentina Cușnir s-a plâns la Curtea Europeană.

Ex-deputata consideră că de vină ar fi atât cei care au instrumentat dosarul, cât şi unii din apărători. „Timp de opt ani nu s-a făcut nimic! Procuratura Generală a refuzat să dea probele video, au falsificat urmărirea penală şi au dirijat cu judecătorii. Suntem la punctul zero, dacă se va întoarce dosarul la rejudecare la Curtea de Apel. Avocații, rând-pe-rând, fiind amenințați de Corduneanu şi oamenii lui, dar şi procurorul din prima instanță, au fost ifluenţaţi.

Avocata Natalia Bayram a refuzat să meargă în Apel. Mie nu mi-a zis nimic, nici nu m-a anunțat. Le-a zis celor de la Curte că ea nu are un contract cu mine să mă reprezinte. Curtea de Apel a refuzat să fie vizualizate imaginile video de la urmărirea penală pe motiv că „Discurile nu se deschid". Asta intenționat nu s-a făcut, că procurorii au retras video din dosar încă în prima instanță, le-au falsificat şi nu vroiau judecătorii, la indicația procuraturii, să depistăm acest lucru în instanță”, ne-a declarat Valentina Cuşnir.

Iacob Gumenița

După un proces lung, fostul şef al Direcţiei ordine publică a Comisariatului de Poliţie Chişinău, Petru Corduneanu, şi adjunctul său Dumitru Rusu, ambii acuzaţi că au bătut-o pe ex-deputata Valentina Cuşnir în centrul Capitalei, în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009, au fost absolviţi de pedeapsă. În decembrie 2016, aceştia au fost achitaţi la Curtea de Apel Chişinău. Recent, şi CSJ a dictat o decizie în favoarea lor. În septembrie 2017, Petru Corduneanu a devenit deputat în Parlamentul R.Moldova, pe lista Partidului Socialiștilor.

Cazul lui Damian Hâncu: dezamăgit de justiția din Republica Moldova

Damian Hâncu este unul dintre cele zece victime care figurează în dosarul fostului vicecomisar al Poliției din Chișinău, Iacob Gumeniţă, pus pe rol în vara anului 2010.

Fostul poliţist este învinuit de depăşirea atribuţiilor de serviciu în timpul evenimentelor din aprilie 2009. Acesta a fost reţinut după ce au fost făcute publice imaginile filmate de pe clădirea Guvernului, în care se vede cum Gumeniţă loveşte cu picioarele tinerii protestatari.

Damian Hâncu

În aprilie 2009, Damian Hâncu era student la o universitate din Franţa şi venise în Republica Moldova într-o scurtă vacanţă. Hâncu l-a recunoscut pe Gumeniţă ca persoana care l-a bătut cu picioarele.

Procesul a fost amânat de mai multe ori, iar în aprilie 2016, magistratul Sergiu Lazăr a pronunţat decizia de achitare a lui Gumeniţă. Decizia a fost luată în lipsa părților, nu a fost publicată pe site-ul oficial al instanței, iar dosarul a ajuns în Curtea de Apel, după ce a stat mai bine de jumătate de an în birourile Judecătoriei sectorului Buiucani.

Examinarea dosarului în instanța de apel decurge anevoios, martorii își schimbă depozițiile, iar părțile vătămate și-au pierdut încrederea în justiție și nu mai vor să facă declarații. 

Damian Hâncu locuieşte şi lucrează în Franţa şi nu vrea să revină în Republica Moldova, dar nici să ofere declaraţii pentru presă. „Damian nu vrea să dea interviuri, nimic! El şi-a ales altă cale pentru a înțelege tragedia lui din 7 aprilie 2009”, ne-a declarat o persoană din anturajul lui Hâncu.

Sergiu Duminică. Foto: Facebook.com

Dosarul Sergiu Duminică

O altă parte vătămată în dosarul Gumeniţă este Sergiu Duminică. Tânărul a depus mărturii împotriva fostului polițist, iar cazul său a ajuns pe rol la CtEDO. Tânărul se număra printre activiștii care  se implicau în mai multe activităţi ce vizau protejarea victimelor violențelor din aprilie 2009.

În 2013, Sergiu Duminică a fost încătuşat de către poliţiști din Comisariatul de Poliție din sectorul Ciocana al capitalei şi învinuit că ar fi furat un telefon mobil. Surprinzător, procesul în cazul dat s-a desfășurat extrem de repede, tânărul fiind condamnat la patru ani de închisoare.

La scurt timp după ce a fost condamnat, Sergiu Duminică își retrage plângerea de la CtEDO împotriva statului R.Moldova pentru tortură, iar în februarie 2016, la solicitarea Guvernului de la Chişinău şi cu acordul lui Sergiu Duminică, CtEDO a radiat de pe rol dosarul respectiv. Drept urmare, tânărul este eliberat din detenție înainte de termen.

Acum Sergiu Duminică este plecat din țară și nu a mai venit să facă declarații în defavoarea celui care l-a maltratat. „Din păcate, nu am văzut schimbările promise de conducere”, ne-a declarat tânărul.

Dosarele activistului Anatol Mătăsaru

Activistul Anatol Mătăsaru, cel care cu o lună înainte de alegerile din aprilie 2009, a îmbrăcat un măgar în haine de polițist și un porc în haine de procuror și a defilat prin mai multe orașe în semn de protest față de corupția din organele de drept, a participat la protestele din 7 aprilie 2009. El a fost surprins cum arunca o piatră în direcția clădirii Președenției.

Activistul a fost reținut în dimineața de 8 aprilie de către 3 polițiști care îl așteptau în fața casei. A fost bătut în fața casei, apoi urcat cu forța într-un automobil și dus în Izolatorul de la Tighina, 6. Acolo, Mătăsaru spune că a fost maltrat de mai mulți polițiști. Dovadă sunt câteva fotografii și înregistrări video. 

Anatol Mătăsaru

Pe numele lui Mătăsaru a fost intentat un dosar penal, el fiind învinuit aproape de tot ce s-a întâmplat în ziua de 7 aprilie, inclusiv de arborarea drapelului României pe sediul Președenției și incendierea Parlamentului.

Ulterior, activistul a fost recunoscut vinovat doar de participare la acțiunile de dezordine în masă, pentru care i s-a aplicat o amendă de 10 mii de lei. 

Ghenadie Floreac

După căderea regimului Voronin, procurorii au intentat un nou dosar penal în cazul Mătasaru, de data aceasta pentru tortură și exces de putere, admise de polițiști. Aceasta, după ce activistul a identificat mai mulţi poliţişti care l-au torturat în izolatorul de poliție. Pe banca acuzaților au ajuns doar trei polițiști: Ghenadie Floreac, Alexandru Mocanu şi Viorel Chirtoacă. Polițiltii care l-au reținut pe Mătăsaru, au fost condamnaţi cu suspendare, pentru exces de putere.

Anatol Mătăsaru a solicitat despăgubiri de la stat, însă în februarie 2019, după un proces care a durat aproape zece ani, Curtea de Apel Chișinău a respins cererea activistului, pe motiv că printre reclamați nu a figurat Ministerul Justiției.

În dosarul pentru tortură, au statut fost învinuiți polițiștii Octavian Sîrbu şi Igor Pîntea.

Judecătoria sectorului Centru i-a condamnat pe cei doi pentru tortură la câte 4 ani cu suspendare. Curtea de Apel Chişinău a menţinut sentinţa, însă Curtea Supremă reîntoarce dosarul la rejudecare în instanţa de fond. De atunci au trecut mai bine de 4 ani. Aproape când era gata să pronunţe sentinţa, magistrata Irina Maxim a plecat în concediu de maternitate. Cercetarea judecătorească a fost reluată de către magistratul Alexandru Gafton, însă, în martie 2017, acesta este promovat la Curtea de Apel Chişinău. Ulterior, dosarul a fost repartizat Svetlanei Tizu, însă și aici ghinion: magistrata a fost reținută în toamna anului 2018 pentru corupere pasivă. Alți câțiva magistrați care au preluat ulterior acest dosar s-au abținut de la examinare. În prezent dosarul se află în gestiunea magistratei Renata Popescu de la Judecătoria Chișinău, iar ședința preliminară încă nu a avut loc.

Radu Starinschi și Sergiu Crețu

Anatol Mătăsaru a declarat anchetei că a fost torturat şi de Sergiu Cociorvă, care pe parcursul anilor a deţinut mai multe funcţii de răspundere în cadrul Ministerului de Interne, dar şi de Ruslan Saachian, care în aprilie 2009 era şef al Poliţiei criminale din Chişinău. Ambii însă au fost scoși din lista suspecților, Sergiu Cociorvă a fost scos din lista suspecţilor imediat ce a depus declaraţii, iar Sachian, printr-o ordonanţă care a fost ascunsă de partea vătămată.

Studentul Creţu vs ofițerul Starinschi

Sergiu Creţu era student la drept când a participat la protestele paşnice. El a fost luat din stradă de către poliţişti şi dus la Comisariatul de Poliţie al sectorului Centru. În urma maltratărilor, Sergiu Creţu s-a ales cu o traumă la braţ şi a suportat o intervenție chirurgiclă complicată. 

Tânărul a povestit că a fost torturat de către Radu Starinschi, care atunci deţinea funcţia de şef al Poliţiei criminale din sectorul Centru. La 13 mai 2014, Curtea de Apel Chișinău l-a condamnat pe Radu Starinschi la 2 ani cu executare. Fostul polițist, care a pledat nevinovat pe durata desfășurării procesului, nu a stat nicio zi în închisoare, fiind achitat de către Curtea Supremă de Justiție. Actualmente, Starinschi este angajat al Centrului Național Anticorupție.

Sergiu Crețu locuiește în Chișinău și lucrează jurist la o întreprindere. Bărbatul susține că nu mai are încredere în justiție, nici chiar în cea europeană. ”De ce a fost achitat Starinschi deja ştie toată lumea, acum mai departe, ce să mai aştept? Am depus cerere la CtEDO şi aştept. În realitate, nu mai aştept nimic, la câte greşeli s-au făcut în aceste dosare. Oricum, nu cred că va fi o decizie echitabilă. Cunosc un pic de procedură penală, dar e târziu. Mai este un dosar pe factorii de decizie, ofiţerii de serviciu, care se află la rejudecare la Curtea de Apel Chişinău, dar şi acolo teatru şi ping-pong. Şi la CtEDO se joacă o carte, iar guvernanţii noştri o fac bine în tandem cu ''partenerii'' de dezvoltare. Cred că nu sunt vinovaţi doar procurorii, dar nu vreau să zic multe ca să nu supăr mai multă lume. Aceste dosare au fost trase de păr, s-au făcut greşeli pe care acum nu le mai poţi repara”, a declarat Sergiu Creţu.

Cazul surorilor Oxana și Ludmila Radu din Cahul

Surorile Oxana și Ludmila Radu, originare din Cahul, au fost reținute în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009. Ele au fost singurele dintre femeile reținute care au povestit jurnaliștilor de la Ziarul de Gardă despre ororile la care au fost supuse în comisariatul de poliție. Tinerele au fost dezbrăcate în pielea goală și umilite în fața polițiștilor. Oamenii legii le-au forţat să facă genuflexiuni, provocîndu-le dureri şi suferinţe psihice puternice

Surorile Oxana și Ludmila Radu. Foto: Radio Europa Liberă

La 15 iulie 2011 Judecătoria Centru i-a condamnat pe polițiștii torționari, Vitalie Dolbeș și Mariana Țurcanu, la 6 ani de închisoare, cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe un termen de probă de 5 ani.

În octombrie 2018, CrEDO a Republica Moldova în dosarul surorilor Radu. Curtea de la Strasbourg a constatat că investigația procurorilor nu a fost promptă, urmărirea penală începând cu o întârziere de nouă luni. În decizia CtEDO se mai arată că pedeapsa cu suspendare, aplicată polițiștilor, este incompatibilă cu obligația de a preveni maltratarea.

Minori torturați de polițiști

După evenimentele din 7-8 aprilie 2009, reporterii Centrului de Investegații Jurnalistice au identificat în listele minorilor maltratați în comisariatele de poliție de oamenii legii, cel puțin 63 de adolescenți, cu vârste între 13-18 ani. Reporterii au discutat cu majoritatea minorilor reținuți și toți au spus că au fost maltrataţi, abuzaţi fizic şi psihic de poliţişti.

Părinții a doar trei copii au depus plângeri împotriva polițiștilor care i-au torturat. În instanță au ajuns cazurile lui Vitaliu Iurcu, Dumitru Morozan și Chiril Gumeni.În cele trei dosare, învinuiţi de maltratare sau neglijenţă în serviciu au fost poliţiştii Vasile Olaru, Sergiu Galaniuc, Octavian Guţu şi Ion Paiu. Niciunul dintre politiștii vizați nu au ajuns să fie trași la răspundere pentru faptele comise.

Copii judecați noaptea în comisariatele de poliție

În schimb, în cazul copiilor învinuiţi de jaf, huliganism sau participare la dezordini în masă, toate comise în aprilie 2009, lucrurile par să se fi mişcat mai repede. Mulţi dintre ei au fost judecaţi chiar în incinta comisariatelor de poliţie. Din cei 33 de copii traşi la răspundere penală sau administrativă în legătură cu evenimentele din aprilie 2009, doar trei au depus plângeri împotriva poliţiştilor pentru maltratare, iar dintre acestea, numai una a fost acceptată. Cererile lui Petru Zadîr şi Ion Carcevschi au fost respinse de procurori, chiar dacă în privinţa lor şi Avocatul Copilului a depus sesizări la Procuratură.

Ştefan Postică şi verişorul lui, Maxim Postică, au fost judecaţi în sediul CPS Centru pe 8 aprilie, seara târziu, învinuit că ar fi intenţionat să fure un covor. „Nu înţeleg de ce am fost acuzat de jaf pentru că nu am făcut nimic rău, decât că mă aflam la ora 1:00 noaptea în faţa Guvernului”, ne spunea nedumerit Ştefan. „Ne-au dat 7 zile de arest la domiciliu şi au zis că doi ani nu avem voie să părăsim ţara.”, completa Maxim Postică. După această decizie, băieţii au fost lăsaţi să plece. „Poliţiştii ne-au zis că putem rămâne în comisariat până dimineaţă, dar nu aş mai fi suportat să stau acolo încă o noapte. Am mers pe jos până în satul Sireţ, Străşeni, pentru că nu circula nimic la ora aceea. Am ajuns acasă la 4 dimineaţa”, povesteşte Maxim.

Cazul lui Chiril Gumenii: polițiștii au propus 300 de euro părinților, ca să-și retragă acuzațiile

Chiril Gumeni. Foto: ZdG

În aprilie 2009, Chiril Gumeni avea 14 ani. Deşi nu participase la proteste, acesta a fost reţinut la câteva zile de doi poliţişti în civil, fiind dus la Comisariatul de poliţie Buiucani, unde a fost maltratat, apoi aruncat fără cunoştinţă într-o curte. Minorul a fost găsit de o femeie, care a chemat ambulanţa. Ulterior, Gumeni a suportat două operaţii la picior, fiindu-i fracturat femurul.

Procesul poliţiştilor care l-au torturat pe Chiril Gumeni a durat 7 ani. Judecătoria Buiucani i-a achitat pe torţionari, Curtea de Apel Chişinău i-a condamnat în 2013 la câte 5 ani cu executare, iar Curtea Supremă de Justiţie a decis ca dosarul să fie rejudecat. Potrivit părinţilor lui Chiril Gumeni, torţionarii au încercat în repetate rânduri să-l determine pe fiul lor să renunţe la acuzaţii. După 7 ani de procese, văzând că dosarul nu are finalitate, băiatul a cedat presiunilor poliţiştilor şi au făcut o tranzacţie de împăcare. Anterior, mama lui Chiril ne spunea că unul dintre polițiștii care l-au bătut pe Chiril le propunea 300 de euro ca să-și retragă plângerea împotriva lui.

Chiril Gumeni a fost omorât la 12 martie 2017, când avea 22 de ani de către doi consumatori de droguri. Mama lui Chiril spune că fiul său le-ar fi împrumutat bani presupuşilor asasini, iar aceştia, ca să scape de datorie, l-au omorât, lovindu-l de mai multe ori cu o bâtă în cap. Femeia susţine că există mai multe neclarităţi şi nu este exclus ca omorul fiului său, să fi fost comandat: „Chiril avea probleme cu poliţia. Odată i-au strecurat droguri în buzunar, însă până la urmă nu a fost condamnat. Chiril nu avea probleme cu drogurile. El iubea viaţa şi era pentru dreptate”.

Despre politiști, procurori și judecători implicați în evenimentele din 7-8 aprilie 2009, în materialul RECHIZITORIU: 7 aprilie 2009. Cum (NU) au fost pedepsiți polițiștii torționari, judecătorii și procurorii

Investigaţia a fost realizată în cadrul proiectului „Mobilizarea societății civile cu scopul de a susține integritatea în sectorul Justiţiei în Republica Moldova”, desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice şi Freedom House, cu susţinerea financiară a Departamentului de Stat al SUA.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii