Justiţie

Scăpați de justiție în Moldova, doi abuzatori de copii au ajuns pe banca acuzaților în Grecia și Danemarca

Foto: CIJM
Autor: Olga Ceaglei
23/10/2017 14299

Un politician și un preot - clienți ai unei rețele de traficanți copii, vizați într-o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice - care acum șase ani au fost „scăpați” de pedeapsă penală în Republica Moldova, sunt judecați, pentru infracțiuni similare, în Grecia și Danemarca. Nick Georgiadis, cetățeanul cu imunitate diplomatică, care venise în 2010 la Chișinău pentru a fi consilierul ministrului Economiei, în cadrul unei misiuni internaționale, este judecat la Atena pentru că ar fi abuzat sexual băieți moldoveni. În Danemarca, o anchetă penală scoate la iveală comportamentul indecent al unui preot danez, client al rețelei de traficanți, dar care nici nu a ajuns să fie cercetat penal în Moldova. Reîntors în Danemarca, acesta și-a schimbat numele și a continuat să abuzeze copii. Anul trecut a fost arestat de organele de drept daneze.

În martie 2011, procurorii moldoveni au anunțat public că au lichidat o rețea de traficanți de copii, capii rețelei fiind arestați. O investigație a Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova (CIJM), realizată în colaborare cu jurnalistul român, Andrei Aștefănesei - „Ucigașii de îngeri” - a scos la iveală faptul că rețeaua s-a resetat și a continuat să activeze și după arestări. Jurnalistul incognito a reușit să închirieze cu doar 55 de euro un băiat de 15 ani. Ancheta a deconspirat mai mulți clienți ai rețelei, dar și pe cei care au preluat administrarea acesteia. Printre ei: grecul Nick Georgiadis și danezul Dan Petersen.

După publicarea anchetei CIJM, cinci traficanți de copii au fost condamnați la ani grei de pușcărie. Clienții - în mare parte, cetățeni străini - au scăpat de pedeapsă penală, chiar dacă unii dintre ei au fost reținuți de autoritățile de la Chișinău.

 

Luni, 2 octombrie 2017. Preotul Dan Petersen este escortat în sala de judecată din Holbæk, un oraș din nordul Danemarcei. Începe un proces în cadrul căruia sunt programate 10 ședințe de judecată. O decizie va fi emisă la mijlocul lunii noiembrie. Preotul este învinuit că a abuzat 12 copii din Danemarca - o fată și 11 băieți, cu vârste cuprinse între 12 și 17 ani. El este acuzat și de posesia imaginilor pornografice cu copii și a substanțelor euforice pentru uz personal.

Dan Petersen. Foto: odnoklassniki.ru

Două zile la rând, luni și marți, Petersen a răspuns la întrebările procurorilor, în ședințe publice. El a recunoscut că a întreținut relații cu caracter sexual cu unii din cei 12 copii.

Preotul a fost întrebat de procuror și despre o serie de discuții pe Skype din septembrie 2010, găsite în computerul său, în care apare numele unui băiat din Moldova, Maximus - victimă a “ucigașilor de îngeri”.

Procurorul: Calculatorul unde am găsit aceste discuții este al tău?

Dan: Da.

Procurorul: Utilizatorul „MarcoXEm” ești tu?

Dan: Nu-mi amintesc.

Procurorul: Acesta e un fragment al discuției pe Skype: „I want to meet the boy I met last time. His name was Maximus, black hair (Vreau să mă întâlnesc cu băiatul pe care l-am întâlnit data trecută. Numele lui e Maximus, cu părul negru - trad. eng.)”.

Dan: Atunci sunt eu, pentru că îl cunosc pe Maximus. Este un băiat căruia i-am trimis bani în Moldova. L-am cunoscut în Moldova. El îl cunoștea pe bărbatul care mi-a închiriat apartamentul. El mi-a arătat casa și pentru 100 de coroane mi-a făcut un tur al orașului. O parte din bani i-a dat unei cerșetoare. Era un băiat deștept. După aceasta, i-am trimis bani în fiecare lună, ca să poată să-și continue studiile.

Procurorul: Ai întreținut relații sexuale cu acest băiat?

Dan: Nu.

Procurorul: După ce te-ai întâlnit cu el ai scris: „So I pay Oleg instead of you I guess (Cred că îl plătesc pe Oleg (Oleg Sivitski, capul rețelei condamnat ulterior în Moldova pentru trafic de copii - n.r.) în locul tău - trad. eng.)”. Este mesajul tău?

Dan: Nu-mi amintesc.

Procurorul: Citez: „Maximus has got a boyfriend now, so he can not meet the guests anymore. But if he doesn’t want, maybe there is other boys (Maximus are un iubit acum, deci nu se mai poate întâlni cu oaspeții [din străinătate]. Dar dacă el nu mai vrea, poate mai sunt și alți băieți - trad. eng.)”.

Dan: Nu știu nimic despre acest mesaj. Probabil cineva mi l-a trimis. La un moment dat erau niște suspiciuni că bărbatul care închiria apartamentul, era implicat în prostituție. Probabil am vrut să verific dacă Maximus era și el implicat. Dar nu-mi amintesc.

Procurorul: Citez din aceeași discuție: „There are many nice boys. I would like one who can stay over the night (Sunt mulți băieți drăguți. Aș vrea unul care poate sta peste noapte - trad. eng.)”. Ei au răspuns: „All the boys in the gallery are available. They are between 16 and 21 (Toți băieții din galeria foto sunt disponibili. Ei au între 16-21 ani - trad. engl.)”. Dar Maximus avea doar 15 ani, nu?

Dan: Cred că încercam doar să aflu dacă exista cu adevărat o asemenea rețea.

Preot danez, cu profil pe odnoklassniki.ru

Dan Petersen și Rene împreună cu doi copii care țin în mâini pahare cu alcool.
Foto: odnoklassniki.ru

Clienții rețelei, așa cum arăta investigația din 2011, țineau legătura cu copii din Moldova, inclusiv din regiunea transnistreană, pe site-ul de socializare rusesc www.odnoklassniki.ru. Fotografiile acelorași băieți erau publicate, într-o galerie foto, pe un blog în limba engleză - gaymoldova.livejournal.com. Blogul a fost creat pentru a atrage clienți din străinătate și era administrat de capul rețelei, Oleg Sivitski.

Într-o fotografie publicată pe site-ul de socializare rusesc, Petersen apare în compania unui cetățean german și doi băieți surprinși ținând în mâini pahare cu tărie. Ulterior, am aflat că danezul, care tolera consumul de alcool al minorilor, este preot luteran. Mai mult chiar, acesta intenționa să deschidă o casă pentru copii străzii și a contactat reprezentanții unei organizații neguvernamentale din Chișinău, cerându-le suportul.

Vă redăm mai jos mesajul tradus în limba română, expediat de Petersen pe e-mail, pe 18 ianuarie 2011, Centrului de Informare și Documentare privind Drepturile Copiilor. Mesajul a intrat în posesia noastră după publicarea anchetei.

„Stimate Centru de Informare privind Drepturilor Copiilor,

Am vizitat Moldova de câteva ori și de fiecare dată am simțit ca Moldova este o țară uitată din Europa. Se simte adesea că UE și Europa de Vest au uitat de Moldova.

Din toamnă sprijin un băiat, acum în vârsta de 16 ani din Tiraspol, care este nevoit să doarmă pe străzi pentru că nu poate să se întoarcă acasă. Tatăl lui are probleme cu alcoolul, iar mama lui are probleme de sănătate psihică. I-am dat bani ca să aibă un loc unde să stea, haine și mâncare, iar acum el frecventează școala.

Dar am văzut mai mulți copii ai străzii în Tiraspol. Visul meu este să pot să le ofer un loc unde să stea peste noapte, atunci când nu pot să se întoarcă acasă, un loc unde să găsească sprijin pentru a-și face temele și când sunt bolnavi.

Este cineva care ar putea să mă ajute?

Sunt un preot al unei biserici luterane din Danemarca. Sunt absolvent al facultății de teologie a Universității din Copenhaga și sunt foarte dornic să lucrez pentru și în țara dumneavoastră.

Voi reveni în Moldova în luna februarie și vă voi fi recunoscător dacă veți accepta să ne întâlnim la sediul organizației și să discutăm idei.

Al vostru devotat,

Dan Petersen”

 
Revista bisericii în care apare Maximus

Despre același băiat, menționat în acest e-mail, Petersen a scris și în revista bisericii unde ținea slujbe. Planurile preotului iubitor de copii au fost date peste cap însă. Polițiștii moldoveni făcuseră deja primele arestări printre membrii rețelei, iar adevărata față a preotului a fost dezvăluită public de reporterii de investigație.

Altă țară, aceleași obiceiuri

După publicarea anchetei jurnaliștilor din Moldova, Dan Petersen s-a întors în Danemarca. S-a grăbit să-și schimbe numele în Dan Peschack și și-a continuat activitatea de preot în localitate Tommerup, situată la circa 150 km de capitala daneză Copenhaga. În 2013, Petersen a fondat un grup al tinerilor ucenici, format din circa 30 de copii și tineri cu vârste între 12 și 22 de ani, care se întruneau periodic în camera de zi a bisericii. Preotul mai organiza pentru acești copii și tineri tabere de vară cu tematică creștină.

Trei ani mai târziu, în iunie 2016, poliția daneză îl arestează pe preotul de 46 de ani. Potrivit unui document făcut public atunci de Tribunalul din Holbaek, în perioada 1 iunie 2015 - 23 mai 2016, preotul ar fi întreținut relații cu caracter sexual cu un copil de 12 ani, printr-o serie de „jocuri pentru gay”. „I-a propus lui A. și l-a încurajat să participe la diferite reprize sexuale. Printre altele, A. ar fi trebuit sa ia un cub de gheață în gură pe care să-l transmită în gura acuzatului, moment în care a intervenit atingeri ale buzelor. Mai departe, în timpul aceluiași joc, l-a uns cu frișcă pe A. pe gât, dar și cu ciocolată Nutella pe picioare și sub abdomen, iar după aceea, acuzatul a lins frișca și ciocolata de pe A. […] De asemenea, în aceeași perioadă, l-a determinat pe A. să facă fotografii nud și să i le trimită”, se mai menționează în acest document.

Autoritățile daneze au decis, cu titlu de excepție, să dezvăluie numele preotului, pentru a încuraja și alți copii să depună mărturii. De regulă, organele de drept din Danemarca nu dezvăluie numele persoanelor acuzate, până la pronunțarea unei decizii de judecată.

Cazul demnitarului grec, ajunge pe masa judecătorilor din Atena

5 ani. Atât timp a trecut până când comportamentul nedemn al cetățeanului grec, care a venit în Moldova pentru a-l consilia pe ministrul Economiei, să ajungă și în atenția autorităților elene. Asta după ce, revista de investigații Hot Doc din Atena a publicat detalii din ancheta polițiștilor moldoveni în ediția din ianuarie 2016, în care este vizat Nick Georgiadis. Jurnaliștii greci fac trimitere la articolul Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova, publicat încă în 2011 și utilizează mărturiile lui Mișa, de 16 ani. Mișa este una dintre victimele rețelei, care devenise între timp mâna dreaptă a lui Oleg Sivitski. După arestarea lui Sivitski, Mișa a preluat conducerea rețelei la Chișinău. Tot el este și cel care i l-a adus pe Dima, de 15 ani, reporterul incognito și s-a ales, în 2012, cu o condamnare la 11 ani de pușcărie pentru trafic de copii.

Din spusele lui Mișa, cetățeanul grec era foarte discret: „La începutul lunii iunie, anul trecut (2010 - n.r.), m-am întâlnit cu Oleg (Sivitski - n.r.), după ce am discutat pe net. Mi-a zis că trebuie să vină un client din Grecia, Nick Georgiadis, și că poate să-mi facă cunoștință cu el. A doua zi ne-am întâlnit cu el. Ei doi au discutat scurt, după care ne-am despărțit. Când am ajuns acasă la Oleg, el mi-a zis că grecul ar vrea să ne întâlnim la ora 22:00”. Din spusele lui Mișa, în acea noapte de iunie, Georgiadis l-ar fi abuzat sexual.

Reîntors în Grecia, Nick Georgiadis s-a implicat activ în campania electorală din toamna anului 2016, fiind cel care a gândit strategia electorală a partidului Nea Demokratia (Noua Democrație - tr. gr.). Potrivit presei din Grecia, grație lui Georgiadis, Nea Demokratia a devenit principalul partid de opoziție din legislativul elen, cu 76 din cele 300 de mandate. Cunoscut și ca mâna dreaptă a liderului de opoziție Kyriakos Mitsotakis, Georgiadis avea, până la dezvăluirile trecutului său din Moldova, o imagine publică impecabilă: pasionat de pian, muzică jazz și dedicat activităților sociale. După publicarea anchetei jurnaliștilor de la Hot Doc, Georgiadis a fost nevoit să se retragă din partid și din spațiul public.

Jurnaliștii nu s-au mulțumit doar să publice articolul, dar au sesizat în scris și organele de urmărire penală din Atena. „Inițial, procurorul Dimitris Gkizis care a preluat cazul a cerut clasarea acestuia pentru că a fost depășit termenul de prescripție. Însă procurorul-adjunct din cadrul Curții de Apel din Atena, Dimitris Pierros, nu a fost de acord și a numit un alt procuror, care a dus cazul până în instanță”, susține Kostas Vaxevanis, editorul-șef al Hot Doc.

Nick Georgiadis (stânga)

Judecătorii greci cer audierea martorilor

Luni. 6 martie 2017. La Atena, este programată prima ședință de judecată, în care numele lui Nick Georgiadis apare ca bănuit de „abuzul copiilor [din Moldova] cu vârsta de peste 15 ani, contra cost, în mod repetat”. Ședința a fost amânată pentru luna iunie 2017 și, din nou - pentru ianuarie 2018. Motivul: „Procedura de asistență reciprocă inițiată de procurorii greci se referă la martori-cheie”, printre ei - trei minori moldoveni, dar și pentru că „documentele din dosar nu sunt certificate de autoritățile din Moldova, respectiv nu pot fi citite și evaluate de Curte”.

Avocatul lui Georgiadis, Panos Bitsaxis, a susținut în fața instanței că probele din dosar sunt fabricate și a cerut clasarea acestui caz, accentuând că cei trei băieți, presupuse victime „nu au fost văzuți, nu-i cunoaștem„. Respectiv, instanța a cerut audierea martorilor-cheie la următoarea ședință de judecată. Deocamdată nu este clar cine va suporta, asistența juridică și cheltuielile de transport, cazare ale martorilor. Legat de acest aspect instanța nu s-a pronunțat.

Avocatul jurnaliștilor de la Hot Doc, John Mantzouranis, susține că autoritățile din Grecia încearcă astfel să tărăgăneze la nesfârșit acest caz, iar audierea martorilor de la sute de kilometri distanță este doar unul dintre impedimente. „Avem în mâinile noastre un caz complicat, la intersecția unor interese politice profunde”, susține Mantzouranis. „Iar la mijloc nu sunt decât niște copii săraci”, adaugă jurnalistul Marinous Gasiamis, unul dintre autorii investigației publicate de Hot Doc.

„Suntem dispuși să punem la dispoziția martorilor avocatul nostru și să suportăm cheltuielile de transport din Moldova în Grecia", susține editorul șef al revistei Hot Doc, Kostas Vaxevanis, prezent la ședința de judecată unde urma să fie audiat pe acest caz. "Vrem ca Nick Georgiadis să fie judecat corect și să nu se folosească de trucuri legislative, așa cum s-a întâmplat în Moldova, pentru a scăpa de judecată”, adaugă Vaxevanis.

De cealaltă parte, avocatul lui Nick Georgiadis a declarat că clientul său este gata să fie judecat și dorește ca „procesul să progreseze pentru că acesta se simte un ostatic judiciar”.

Lăsat să plece pentru că avea imunitate diplomatică

Nick Georgiadis, fost parlamentar elen, a venit în Republica Moldova în aprilie 2010 pentru a fi consilierului ministrului Economiei în cadrul Misiunii UE de Consiliere în Politici Publice. Proiectul era finanțat de Uniunea Europeană și implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) Moldova. În paralel cu activitățile de consilier de rang înalt, în tipul său liber, demnitarul european ar fi contactat membrii unei rețele de traficanți de copii, pentru a-și satisface poftele sexuale, potrivit unei anchete din 2010 a Centrului pentru Combaterea Traficului de Persoane al MAI (CCTP).

Pe 30 noiembrie 2010, Georgiadis este reținut de organele de drept. A fost lăsat însă să plece chiar în aceeași zi, după ce a prezentat pașaportul său diplomatic. Tot în aceeași zi, procurorii au emis ordonanța de încetare a urmăririi penale. Aceasta în situația în care CCTP acumulase suficiente probe: înregistrări telefonice, video care demonstrau că diplomatul grec a întreținut relații sexuale cu băieți minori în apartamentul pe care îl închiria în centrul Capitalei.

Pe 7 aprilie 2011, procurorul general de atunci, Valeriu Zubco, emite ordonanța de reluare a urmăririi penale. Între timp, pe 27 octombrie 2012, intră în vigoare Legea pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală, la care au făcut trimitere avocații cetățeanului grec pentru a-l scoate basma curată. Or, noua lege prevede că o cauză penală nu poate fi repornită, odată ce a fost închisă anterior.

În noiembrie 2012, avocata Natalia Bayram care apăra interesele a doi minori, victime ale abuzurilor sexuale ale diplomatului grec, a cerut în instanță casarea ordonanței procurorului Elena Cazacov de încetare a urmăririi penale ca fiind ilegală. Fără succes însă. „Au fost încălcări de procedură, admise intenționat de către organele noastre de stat, pentru a-l lăsa pe acest diplomat să scape de urmărire penală pe teritoriul Republicii Moldova” susține Bayram.

Astfel, acțiunile perverse ale diplomatului grec nu au ajuns pe masa judecătorilor moldoveni, iar probele acumulate de polițiștii antitrafic s-au prafuit într-un dosar.

(La documentarea investigației au contribuit jurnaliștii Emil Ellesoe Ditzel, Camilla Tolberg, Morten Frich din Danemarca și Marinos Gasiamis, din Grecia.)

Investigaţia a fost realizată în cadrul proiectului „Mobilizarea societății civile cu scopul de a susține integritatea în sectorul Justiţiei în Republica Moldova”, desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice şi Freedom House, cu susţinerea financiară a Departamentului de Stat al SUA.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii