Și în 2015 instanţele judecătoreşti din Republica Moldova au emis mai multe hotărâri care au stârnit discuţii aprinse în societate, au atras criticile experţilor sau, pur și simplu, au lăsat fără replică participanții la proces. Anticoruptie.md vă prezintă câteva dintre acestea. Deciziile vizează foşti demnitari care au scăpat basma curată în dosare mari de corupţie sau, dimpotrivă, au fost condamnați.

Ex-ministrul Gheorghe Papuc, spălat definitiv de 7 aprilie

În iunie 2015, fostul ministru de Interne Gheorghe Papuc şi fostul comisar al Capitalei Vladimir Botnari au fost achitaţi de Curtea Supremă de Justiție în dosarul 7 aprilie 2009. Cei doi au fost acuzaţi anterior de neglijenţă în serviciu soldată cu moartea tânărului Valeriu Boboc în timpul protestelor de acum aproape șapte ani. Totuşi, magistraţii l-au obligat pe Gheorghe Papuc să achite o amendă de 20.000 de lei şi l-au privat de dreptul de a se angaja timp de cinci ani în instituţia pe care a condus-o cândva, însă pentru un alt capăt de acuzare: în perioada guvernării comuniste a încheiat cu administrația Sanatoriului “Constructorul” contracte de arendare a unor încăperi de pe strada Zelinski din Chișinău, folosite în realitate de organizația teritorială a sectorului Botanica a Partidului Comuniștilor. Astfel, Papuc a scăpat de închisoare după ce a fost învinuit de neglijenţă în serviciu în timpul evenimentelor din aprilie 2009.

“Niciunul dintre conducătorii MAI din acea perioadă nu sunt considerați responsabili de decesul lui Valeriu Boboc, aplicarea forței fizice, de tortură, tratamente inumane și degradante față de un număr mare de tineri. În timp ce ex-ministrul de Interne Gheorghe Papuc și fostul comisar general Vladimir Botnari sunt achitați, ex-viceministrul de Interne Valentin Zubic, șeful statului major operativ al MAI la 7 aprilie, a fost scos de sub urmărire penală”, constata avocatul Valeriu Pleșca, unul dintre apărătorii familiei Boboc.

Veaceslav Negruţa, condamnat în dosarul despăgubirilor-record

Fostul ministru al Finanţelor Veaceslav Negruţa a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare de Judecătoria sectorului Râșcani al Capitalei, în dosarul despăgubirilor-record de 400.000 de euro acordate lui Pantelei Sandulachi, fost liberal-democrat și deputat în primul Parlament.

Procurorii l-au acuzat de abuz de serviciu încă în 2012, după ce Curtea de Apel a dispus încasarea în beneficiul lui Sandulachi, prin intermediul Ministerului Finanţelor, a unei despăgubiri în valoare de 400.000 de euro pentru că fosta guvernare comunistă i-ar fi fabricat celui din urmă două dosare, fiind purtat prin instanţe timp de nouă ani, perioadă în care şi-ar fi pierdut afacerile. Juriştii de la Finanţe nu s-au grăbit să conteste decizia la Curtea Supremă de Justiţie, ci au depus o cerere de alăturare la recursul procurorilor. Astfel, la 19 iulie 2012, judecătorii de la Curtea Supremă de Justiţie au decis că lui Pantelei Sandulachi i se cuvin doar 1.000 de euro, iar restul, 399.000 de euro, trebuie întorşi statului. La sfârşitul lunii noiembrie, Curtea de Apel Chişinău a decis să menţină hotărârea primei instanţe pe cazul Negruţa.

Într-un interviu pentru portalul Anticorupție, Maia Sandu, ex-ministră a Educației, a calificat dosarul lui Veaceslav Negruță drept un exemplu clar de poliție politică. „Am fost oripilată să aflu că o persoană integră a fost condamnată într-o ţară în care nici cei mai mari hoţi nu sunt condamnaţi. Pentru mine este un exemplu clar de poliţie politică. În acelaşi timp, este un mesaj, iarăşi foarte clar, din partea celor care controlează organele de drept, adresat puţinilor oameni integri care se aventurează în funcţii publice de responsabilitate, că locul lor nu este aici. Deci, este clar că Negruţa deranjează şi mesajul este că asemenea oameni nu trebuie admişi în sistem. Toţi cei care au fost implicaţi în instrumentarea şi examinarea acestui dosar ştiu foarte bine că Negruţa nu a tras niciun folos din funcţia publică pe care a deţinut-o”, a declarat Maia Sandu.

Valeriu Guma scapă de închisoare

La sfârşitul lunii noiembrie, fostul deputat democrat Valeriu Guma a fost condamnat la patru ani de închisoare cu suspendare, pentru trafic de influenţă, luare şi dare de mită, infracţiuni comise pe teritoriul României. Potrivit autorităţilor române, Guma a fost condamnat pentru mituirea directorului general al Direcţiei Juridice din cadrul Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), pentru a-i determina pe funcţionari să aprobe menţinerea în vigoare a contractului de privatizare a unei firme al cărei acţionar era. Deşi justiţia de peste Prut a emis o sentinţă de patru ani de închisoare cu executare, magistratul Ghenadie Pavliuc de la Judecătoria sectorului Buiucani al Capitalei i-a aplicat lui Guma o pedeapsă cu suspendare.

Procurorii s-au arătat nemulţumiţi de decizie. “Legal, judecătorul trebuie doar să recunoască hotărârea, fără a judeca dosarul sau a spune dacă cineva este condamnat legal sau nu. Noi solicităm aceeaşi pedeapsă care i-a fost aplicată în România, iar judecătorul nu poate să nu accepte, pentru că aşa spune legea. El trebuie să găsească un echilibru între legea noastră şi cea din România şi să-i stabilească o pedeapsă cât mai aproape de cea iniţială. Cu siguranţă nu poate suspenda executarea pedepsei”, comenta anterior Ruslan Zamfirov, procuror în cadrul Secţiei control al executării pedepselor şi locurilor de detenţie din cadrul Procuraturii Generale. Deşi procurorii au atacat decizia primei instanţe, Curtea de Apel Chişinău a decis să o menţină, aceasta fiind irevocabilă.

Potrivit avocatului Veaceslav Ţurcan, sentinţa este un exemplu de aplicare selectivă a legii şi a standardelor duble în justiţia moldovenească. “În multe cazuri eşti nevoit să treci toate instanţele de judecată ca abia la CEDO să ai câştig de cauză. În alte cazuri, persoane care au acoperiş politic, la nivelul procuraturii sau în sistemul judiciar se aleg cu hotărâri vădit contrare practicii judiciare create anterior. E vorba de sfidarea totală a supremaţiei legii”, crede apărătorul.

Vladimir Molojen, achitat după ce a îmbogăţit firma familiei cu milioane de lei

La începutul lunii decembrie, magistraţii Judecătoriei sectorului Buiucani al Capitalei l-au achitat şi pe fostul ministru al Dezvoltării Informaţionale, Vladimir Molojen, învinuit că, acum şapte ani, a încheiat din numele Întreprinderii de Stat Registru, al cărei director era pe atunci, contracte de publicitate cu firma fiului și soției sale, Altent-Com, chiar dacă acestea nu erau necesare, întrucât Registru și așa este monopolistă în domeniul perfectării actelor de identitate. Firma avea încheiate contracte cu Registru și până la venirea lui Molojen în funcția de director, adică pe vremea când era ministru. Potrivit procurorilor, pentru că nu a reziliat cele opt contracte de locațiune a panourilor publicitare, Molojen ar fi adus întreprinderii un prejudiciu de aproape trei milioane de lei.

Pe lângă faptul că procurorul Anticorupţie Mihail Ivanov a catalogat sentinţa de achitare drep ilegală, motivând că s-au prezentat suficiente probe care să demonstreze vinovăţia inculpaţilor, el a accentuat că dosarul s-a aflat în instanţa de fond timp de patru ani, examinarea fiind tergiversată intenționat. “Am făcut cunoştinţă cu hotărârea motivată şi o vom ataca la Curtea de Apel. Nu există niciun dubiu că a fost luată o decizie ilegală", a spus procurorul pentru Anticoruptie.md.