Concursurile pentru funcții de conducere în două judecătorii, amânate de CSM. Alte trei competiții au fost prelungite

Mariana Colun
30/03/2021

Concursul pentru funcția de președinte al Judecătoriei Orhei, la care s-au înscris magistratele Veronica Cupcea și Ecaterina Buzu, dar și cel pentru funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, la care au participat Roman Pascari și Grigore Manoli, au fost amânate de CSM în cadrul ședinței de marți a Consiliului. În același timp, au fost prelungite alte trei concursuri la care s-a înscris câte un singur candidat - cel pentru funcția de președinte al Judecătoriei Bălți, la care a pretins actualul interimar, Dumitru Gherasim, cel pentru funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Comrat, la care s-a înscris doar Valeriu Hudoba și cel pentru funcția de adjunct al președintelui Judecătoriei Soroca, la care a participat doar Ghenadie Purici. Reporterii portalului Anticoruptie.md vă prezintă detalii din cariera magistraților respectivi și deciziile controversate în dosarele de rezonanță pe care le-au examinat.

Veronica Cupcea. Foto: magistrat.md

Veronica Cupcea a devenit judecătoare în 2007, iar trei ani mai târziu a fost numită președintă a Judecătoriei Orhei. În 2013, magistrata s-a pomenit în mijlocul unui scandal după ce a angajat și promovat în funcție o persoană pe care o condamnase.

Astfel, după ce a găsit-o vinovată pe grefiera Anastasia Motîngă, care lucra în aceeaşi instanţă, de însuşirea bunurilor materiale ale statului, Cupcea a achitat-o şi a angajat-o să îi fie grefieră ca să o promoveze ulterior în calitate de consilieră a preşedintelui Judecătoriei Orhei. Anastasia Motîngă a fost găsită vinovată pentru delapidarea averii străine comisă prin utilizarea situaţiei de serviciu. Mai exact, în perioada în care activa în calitate de executor specialist coordonator al Oficiului Orhei al Departamentului de executare a deciziilor judiciare, i s-a stabilit pedeapsa cu închisoarea pe un termen de doi ani, fără privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate.

Judecătoarea Cupcea a dispus însă suspendarea condiţionată a executării pedepsei aplicate inculpatei pe un termen de probă de un an. Atunci Cupcea a fost atenționată de către Consiliul Superior al Magistraturii, care a constatat că magistrata ar fi afectat imaginea justiției. În 2012, președintele Nicolae Timofti a respins candidatura Veronicăi Cupcea la funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă, pentru că făcea obiectul unei „cercetări disciplinare pentru încălcarea obligației de imparțialitate şi a normelor imperative ale legislației”.

În ianuarie 2017 a obținut al doilea mandat de președintă a instanței de fond din Orhei, în prezent asigurând interimatul funcției.

În anul 2017, potrivit unui articol din Ziarul de Gardă, Veronica Cupcea a primit trei premii. „În temeiul demersurilor semnate, aparent, de şefa secretariatului instanţei, Cupcea a beneficiat de un premiu de Paşti, în aprilie, unul cu prilejul sărbătorilor naţionale „Ziua Independenţei” şi „Limba Noastră”, dar şi în februarie, cu prilejul Zilei Internaţionale a Femeii.”

Portalul Moldova Curată a scris că reparația Judecătoriei Orhei, în perioada în care la cârma instanței se afla Veronica Cupcea, s-a soldat cu un dosar penal. „Oamenii legii au pornit urmărirea penală în baza articolului 190, aliniat 5, din Codul Penal – escrocheria, în baza raportului inspectorilor. Deşi procurorii ne-au asigurat că administraţia judecătoriei nu poartă vreo vină, documentul arată că şi şefii instanţei au comis încălcări”, scriau jurnaliștii.

Ecaterina Buzu. Foto: Facebook.com

În perioada 2002 - 2005 Ecaterina Buzu a fost grefieră la Judecătoria Centru din Chișinău. Între 2006 și 2012 a activat în mai multe funcții la Aparatul Consiliului Superior al Magistraturii.a fost numită judecătoare în 2012, pe un termen de cinci ani. În decembrie 2017, a fost desemnată pentru exercitarea atribuţiilor judecătorului de instrucţie, pentru perioada 1 ianuarie 2017 - 31 decembrie 2017. În martie 2017, a fost numită în funcție până la atingerea plafonului de vârstă.

În octombrie 2014, Ecaterina Buzu a primit calificativul „insuficient” din partea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor din cadrul CSM. Membrii Colegiului au constatat că Buzu ar comite mai multe încălcări în timpul examinării dosarelor, „nu acordă atenţie deosebită examinării fiecărui dosar, nu denotă destulă capacitate de a organiza timpul de muncă” și „încalcă termenele de redactare a hotărârilor judecătoreşti”. În document se mai arată că magistrata a început a înregistra şedinţele de judecată cu dictafonul abia din 2014, după ce a fost chemată la CSM pentru a oferi explicaţii şi, ulterior, atenţionată. Ecaterina Buzu a atacat hotărârea Colegiului la CSJ, dar nu a obţinut câştig de cauză. În mai 2016, respectiv în ianuarie 2017, Ecaterina Buzu a mai fost evaluată de două ori, fiindu-i acordat calificativul „bine” în ambele cazuri.

Ecaterina Buzu este magistrata care a examinat cazul minorei din Orhei, violată în decembrie 2014 cu participarea a trei tineri, care a scandalizat opinia publică. În ianuarie 2016, doar unul dintre făptași, judecat pentru privare de libertate şi nu pentru viol, a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare. Alții doi nu au ajuns în instanţă, unul dintre ei fiind scos de sub urmărire penală de procuror.

Dumitru Gherasim. Foto: presedinte.md

Dumitru Gherasim a fost numit judecător în 1996, la instanța de fond din Bălți. În 2007 a fost avansat în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Bălți, iar patru ani mai târziu, în funcția de președinte al instanței. În ianuarie 2017, a obținut al doilea mandat, iar în prezent asigură interimatul funcției. În octombrie 2016, magistratul a fost ales membru al Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor, subordonat CSM.

În calitate de președinte al Judecătoriei Bălți, Dumitru Gherasim nu a reacționat la solicitările unui magistrat care are o dizabilitate. Pe parcursul anului 2019, un judecător a solicitat reducerea duratei timpului de muncă la 30 de ore săptămânal și a sarcinii de muncă proporțional timpului de muncă, din motive de dizabilitate. Gherasim a ignorat solicitările magistratului. În mai 2020 CSM decide reducerea cu 25% a timpului de muncă și calcularea salariului pentru munca suplimentară de 10 ore pe săptămână efectuată în ultimii trei ani de până la depunerea cererii.

Roman Pascari. Foto: csm.md

Roman Pascari a fost numit magistrat la Judecătoria Buiucani din Chișinău în iulie 2015. În august 2020, a fost numit în funcția de judecător, până la atingerea plafonului de vârstă.

Într-un articol publicat de portalul Newsmaker se arată că magistratul Roman Pascari a interzis SA Apă-Canal debranșarea firmei Slavena Lux SRL de la sistemul public cu alimentare cu apă și canalizare. O solicitare în acest sens fusese făcută de către reprezentanții primăriei Capitalei, din cauza faptului că întreprinderea respectivă ar revarsa ape uzate în canalizarea publică, acesta fiind motivul mirosului neplăcut din oraș. 

Grigore Manoli. Foto: magistrat.md

Grigore Manoli a fost numit judecător în octombrie 2015, pe un termen de cinci ani. În octombrie 2020, a fost reconfirmat în funcție până la atingerea plafonului de vârstă.

În 2018, Grigore Manoli a solicitat promovarea în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana. Candidatura sa a fost însă respinsă de Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor. În urma evaluării, acesta a obținut doar 16 puncte din 62 posibile.

Portalul bizlaw.md scria că, membrii Colegiului au menționat că obiectivele stabilite de candidatul la funcția de vicepreședinte al instanței sunt „pur declarative, candidatul nu a argumentat căile practice de realizare a lor, nu a demonstrat capacități, cunoștințe și abilități, care i-ar permite realizarea acestor obiective, referindu-se la vârsta sa și capacitățile organizatorice manifestate anterior în alte fucții deținute”. „Totodată, Colegiul pentru selecție spune că în planul de activitate elaborat de magistrat nu sunt indicați pașii concreți de realizare și nu corespunde prevederilor normative în vigoare. Magistratul nu a confirmat implicarea sa în activități ce țin de administrarea instanței și nu a anexat la dosar informații privind aprecierea calităților sale manageriale și de conducere, prin prisma activității anterioare în funcții administrative. În același timp, Grigore Manoli nu a indicat dacă deține grad științific sau dacă are sau nu experiență didactică sau științifică. De asemenea, în hotărârea Colegiului se menționează că judecătorul nu a fost supus testului de integritate profesională de către Centrul Naţional Anticorupţie.”

Valeri Hudoba este magistrat la Judecătoria Comrat, fiind numit în funcție în iulie 2016. Anterior a activat în organele Procuraturii. În perioada anilor 2017- 2019 magistratul a primit donații în sumă de peste 920.000 de lei.

Portalul Moldova Curată a scris că magistratul a evitat să raporteze în declarația de avere pentru 2016, două firme fondate de soția sa. „Una dintre cele două afaceri administrează o piață comercială din Comrat, pe care judecătorul a procurat-o în 2014, de la un fost deputat liberal-democrat. Valeriu Hudoba nu a indicat venitul încasat din darea în locațiune a spațiilor de pe teritoriul pieței, motivând că veniturile ajung în conturile firmei și nu direct în cele ale familiei sale.” Jurnaliștii au arătat că, deși în ultimii ani a activat doar în instituțiile de drept, magistratul a reușit să-și procure mai multe imobile.

Ghenadie Purici. Foto: presedinte.md

„În 2015 judecătorul a intrat în posesia unui spațiu de 80 de metri pătrați, cu o valoare cadastrală de circa 100 de mii de lei. Spațiul respectiv este amplasat într-o piață din orașul Comrat, unde Ala Hudoba, soția magistratului, are două magazine în care comercializează încălțăminte sub marca Bianko. Un an mai târziu, în iunie 2016, judecătorul a devenit proprietarul unui teren de 25 de ari și al construcțiilor aflate pe el, cu o suprafață totală de 652 de metri pătrați. Valoarea cadastrală totală a terenului și a construcțiilor este de peste 2,7 milioane de lei.

Terenul și cele 11 construcții reprezintă de fapt una dintre cele două piețe comerciale din Comrat, numită de localnici Piața Bugeac. Aceasta a fost cumpărată de la compania Nezerant SRL, fondată de soții Ludmila și Petru Vlah. Petru Vlah este ex-deputat PLDM. Tranzacția în valoare de peste 2,7 milioane de lei figurează în declarația de avere și interese pentru 2016 a lui Valeriu Hudoba, la capitolul datorii”, se mai arată în anchetă.

Ghenadie Purici a îmbrăcat roba de judecător în 2009, fiind numit pentru cinci ani la instanța de fond din Ocnița. Doi ani mai târziu a fost transferat la Judecătoria Soroca.

Mariana Colun
30/03/2021

Comentarii