Integritatea în Justiţie, plină de restanţe. Expert: „Oficial ne merge bine”

Victoria Dodon
16/11/2017
Foto: CIJM

Mecanismul de asigurare a integrității în sectorul Justiției rămâne imperfect, cea mai mare restanță a autorităților fiind instituirea unei Autorități Naționale de Integritate funcționale. Și problema privind modul de publicare a hotărârilor judecătorești pe portalul instanțelor de judecată stârnește în continuare discuții aprinse între autorități și exponenții societății civile, chiar dacă un nou regulament care ar fi trebuit să elimine carențele a fost votat de CSM acum mai bine de o lună. Aceste și alte provocări din domeniu au fost abordate în cadrul discuției publice „Integritatea Justiției între două strategii de reformă: provocări și perspective”, organizată joi, 16 noiembrie, de Freedom House și Centrul de Investigații Jurnalistice.

Una dintre problemele la care s-au referit cei prezenți la discuție sunt restanțele în reformarea mecanismului de integritate a actorilor din sectorul Justiției. Ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, a recunoscut că nu este mulțumit de cum s-a implementat Strategia de reformare a Justiției la acest capitol.

„Nu suntem mulțumiți pentru că rezultatele nu sunt încă cele pe care ni le dorim. În același timp, nu putem să nu recunoaștem cu toții că, așa cum a fost gândită Strategia, multe din acțiuni au fost realizate: dezvoltarea și aprobarea cadrului național ce ține de instituirea ANI, noua lege cu privire la declararea averilor și intereselor, cadrul conex, noile instrumente de funcționare a ei. Instituția este încă ineficientă - nu avem un președinte, vicepreședinți, angajați, nu este pus în aplicare softul prin intermediul căruia din 1 ianuarie trebuie să prezentăm declarațiile de avere și interese. Analizând modul în care se petrece concursul în Autoritate, el este anevoios și lent, dar corect, pentru că nu există nicio implicare din afară în aceste procese, iar membrii Consiliului de Integritate au fost aleși corect, desemnați în modul prevăzut de lege”, a argumentat Cebotari.  

Și Lilia Ioniță de la Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției a recunoscut că s-au înregistrat progrese, obiectând, pe de altă parte, că selectarea membrilor Consiliului de Integritate a fost „o experiență tristă”. „Dacă citim raportul de implementare a Strategiei, putem spune că oficial ne merge bine. Acțiunile din Pilonul IV au fost îndeplinite în proporție de 84%. Dacă la începutul implementării Strategiei am avut un grad de 21%, în primăvara acestui an încrederea a crescut de  trei ori. (...) Ce a lipsit în ultimul timp a fost comunicarea. Ceea ce nu au făcut autoritățile din sectorul Justiției este să comunice problemele și să identifice soluțiile pentru rezolvarea acestor probleme. În anumite momente sectorul s-a închis, anumite probleme au rămas pe interior sau au fost doar crâmpeie de informație, ceea ce creează în mod normal suspiciuni. Ultimele evoluții ce țin de anonimizarea hotărârilor judecătorești demonstrează această stare de fapt”, a comentat experta.

În opinia lui Ion Guzun de la Centrul de Resurse Juridice din Moldova, unul dintre lucrurile nerealizate, dar importante din perspectiva sa, este stabilirea criteriilor clare de promovare a judecătorilor al Curtea Supremă de Justiție. „Cred că e una dintre acțiunile care ar fi contribuit mult mai mult la încrederea în Justiție. Pe de altă parte, vedem că politicile în domeniu se îmbunătățesc. Se modifică legislația, unele practici, deci nu putem vorbi că lucrurile nu sunt balansate. Faptul că societatea civilă critică este benefic, e unica metodă prin care putem să comunicăm atunci când suntem excluși din anumite procese de elaborare a documentelor”, potrivit juristului. 

Membrul CSM Anatolie Țurcan s-a referit la noile prevederi în baza cărora componența Colegiului Disciplinar s-a redus de la zece la nouă membri, dintre care cinci sunt aleși de Adunarea Generală a Judecătorilor, iar patru sunt membri din rândul profesorilor titulari, reprezentanți ai societății civile. „La moment întâlnim dificultăți în ce privește selectarea membrilor Colegiului Disciplinar din partea societății civile. Nu prea găsim doritori care să exercite această grea obligație de a sancționa judecătorii care comit abateri. Trebuie gândită o modalitate ca funcțiile din sistemul judecătoresc să fie atractive, or asta va duce inevitabil la sporirea încrederii și integrității”, consideră magistratul. 

„21 de judecători persecutați pentru că emit hotărâri ilegale - nu este asta luptă cu corupția? Nu este oare lupta cu ei răspunsul la ce-și dorește statul în acest sistem? Este. Corupție există, din păcate, de sus până jos. Și în educație, ONG-uri, printre ziariști, în justiție. Cu acest lucru trebuie să ne ocupăm foarte serios, ceea ce și facem.” (Vladimir Cebotari, ministrul Justiției)

Noul Regulament cu privire la publicarea hotărârilor judecătorești, încă neaplicat

Un subiect care a stârnit dezbateri a fost cel privind modul de publicare a hotărârilor juecătorești pe portalul instanțelor naționale de judecată, problemă rămasă actuală chiar dacă, încă pe 10 octombrie, CSM a votat un regulament de alternativă, propus de CSJ, care prevede revenirea la posibilitatea de căutare după nume a hotărârilor judecătorești și garantează „transparența maximă a hotărârilor judecătorești, prin implementarea celor mai noi și mai practice modalități de căutare a informațiilor conținute de acestea”. „Noul regulament încă nu a fost publicat în Monitorul Oficial din cauză că a fost necesară traducerea documentului în limba rusă. Credem că în viitorul apropiat va fi publicat și va fi obligatoriu pentru toate instanțele de judecată”, a precizat în context Vera Toma, membră a Consiliului Superior al Magistraturii. Printre alte provocări cu care se confruntă sistemul ea mai enumerat problemele privind sporirea credibilității societății în sectorul Justiției, reducerea la minim a influenței politicului și creșterea calității actului de justiție.

„Știu că în Republica Moldova, atunci când se dorește, un document se publică în Monitorul Oficial chiar a doua zi de la adoptare. O lună și ceva ca să traduci un document de trei foi nu cred că este un timp justificat. Cred că e altceva la mijloc și sper ca acest document să fie, totuși, publicat, dar mai ales implementat. Sper că nu e o tărăgănare intenționată”, i-a replicat jurnalistul Victor Moșneag de la Ziarul de Gardă. 

El a remarcat insistența autorităților de a anonimiza deciziile de judecată sub paravanul protecției datelor cu caracter personal: „Până la urmă, eu aș putea accepta depersonalizarea hotărârilor de judecată, dar haideți să facem asta corect. De ce să anonimizezi numele procurorului, judecătorului, avocatului, suma unui litigiu sau firmele implicate? Pentru un jurnalist este dificil să lucreze în condițiile în care există asemenea hotărâri de judecată. Mi se creează impresia că jurnaliștii au fost atrași într-o luptă falsă pentru a-i distrage așa ca să nu poată scrie despre lucruri mult mai importante.” 

„Ceea ce observăm că face în ultimul timp Centrul pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal este o lipsă de fairplay instituțional. Tot mai des aduc experți din Serbia, Croația, Armenia care să ne spună că toate hotărârile judecătorești trebuie anonimizate. Eu cred că merităm ceva mai bun”, l-a susținut Teodor Papuc, secretar-șef adjunct al CSJ, aducând exemple opuse din Italia sau Marea Britanie. Jurnaliștii de investigație prezenți la discuții au remarcat, printre altele, problemele de comunicare cu care se ciocnesc mai ales în instanțele de fond, unde nu există servicii de presă funcționale, iar obținerea unei reacții de la un judecător poate dura până și câteva luni.

Testarea la poligraf și verificările judecătorilor și procurorilor de către SIS - necesare sau nu? 

O altă temă abordată de reprezentanții sectorului Justiției și membrii societății civile vizează carențele în procesul de verificare a candidaților la funcțiile de judecător și procuror de către Serviciul de Informație și Securitate. „Este o lege depășită, care nu ar mai trebui să existe, deoarece SIS, ca organ al puterii executive, nu trebuie să se implice, prin prisma independenței Justiției, în stabilirea compatibilității judecătorului. Când e vorba de compatibilitate, există o procedură care poate fi atribuită Inspecției judiciare din cadrul CSM, care verifică aspectele necesare, adună informații și prezintă nota informativă CSM-ului care decide asupra compatibilității persoanei respective”, s-a arătat categoric Dumitru Visternicean, membru CSM. 

„Un aspect care generează discuții este faptul că, în avizele sale, SIS dă aprecieri cu privire la calitatea hotărârilor judecătorești luate de un magistrat. Nu este de competența oricărui alt organ decât CSM să dea astfel de aprecieri. Din păcate nu avem pârghii ca să nu se admită acest lucru și ne ciocnim cu el în permanență, inclusiv în cazul hotărârilor definitive și irevocabile”, l-a completat colegul său, judecătorul Anatolie Țurcan. 

Mircea Roșioru, președintele Colegiului Superior al Procurorilor, s-a referit la relevanța acestor avize în cazul colegilor săi: „Deși asemenea verificări implică anumite imixtiuni în viața privată, au existat cazuri când în aceste avize am găsit informație relevantă care ulterior a fundamentat anumite hotărâri ale CSP, luându-se decizia că candidatul este incompatibil cu funcția.” 

Directoarea Institutului Național de Justiție, Diana Scobioală, a reamintit că, din 2020, INJ va fi unica cale de acces a viitorilor procurori în profesie. În legătură cu acest fapt, se creează anumite dificultăți în procedurile de verificare a candidaților. „După noi este logic ca toate verificările, atât din partea SIS cât și testul poligrafic sau cele medicale, să se desfășoare până la admiterea la INJ pentru că există o prevedere ca atunci când un candidat care a absolvit nu dorește să participe la concurs, el este obligat să returneze suma de bani investiți de stat în procesul de formare - circa 100.000 de lei per candidat. Dacă persoana trece cursul de formare de 18 luni și pică ulterior testul la poligraf, adică nu este admis în profesie, nu avem niciun temei legal să returnăm aceste sume. Fie petreceți toate verificările până la demararea studiilor, fie modificați legislația”, i-a îndemnat Scobioală pe decidenți. 

„Testarea la poligraf nu ar trebui aplicată actorilor din sectorilor Justiției. În ceea ce privește verificarea, după mine ea trebuie să existe, fiind în conformitate cu standardele internaționale, iar cel mai potrivit în acest sens este SIS. Tocmai pentru a nu afecta independența judiciară, aceste avize sunt consultative și nu obligatorii. Cu siguranță legea ar trebui să fie modificată, pentru că a fost adoptată în 2008 și nu s-a mai intervenit de atunci, iar modificările din 2016 nu fac deloc situația mai clară. Dar acest lucru trebuie să se facă în urma unui studii, astfel încât să se intervină cuprinzător asupra tuturor prevederilor vulnerabile”, a concluzionat experta anticorupție Mariana Kalughin.  

Victoria Dodon
16/11/2017

Comentarii