Pe parcursul anului 2022, 17 partide politice nu și-au raportat integral cheltuielile. În total, valoarea sumei nedeclarate estimată de Promo-LEX se ridică la minim 16,9 milioane de lei. 70 % dintre acestea, mai exact, 11,9 milioane de lei neraportate îi revin Partidului Politic Șor. Datele au fost publicate de asociația Promo-LEX în Raportul „Finanțarea partidelor politice în Republica Moldova. Retrospectiva anului 2022”. Centrul de Investigații Jurnalistice are o experineță de mai mult de zece ani în care monitorizează veniturile și cheltuielile partidelor politice și a deconspirat mai multe scheme de finanțare frauduloasă a campaniilor electorale.  

Potrivit Promo-LEX, pe parcursul anului trecut 17 partide politice au ascuns mai mult sau mai puțin cheltuielile reale. Conform estimărilor făcute de asociație, ponderea cheltuielilor neraportate din totalul celor raportate a crescut semnificativ, atingând cota de 48%. Spre comparație, această pondere a constituit în 2021 doar 8%, iar în 2020 – 16% din totalul cheltuielilor raportate.

În mare parte, majorarea bruscă se datorează cheltuielilor nedeclarate ale Partidului Șor. Promo-LEX a estimat doar cheltuielile raportate ăn primul semestru al anului 2022, cel anual nefiind prezentat la Comisia Electorală Centrală (CEC). 

„În cazul PPȘ estimarea cheltuielilor neraportate pentru anul 2022 s-a făcut doar în baza raportului financiar pentru primul semestru al anului 2022, cel anual nefiind prezentat de partid la CEC. Or din totalul cheltuitelor estimate de Promo-LEX ca fiind neraportate de 17 partide, 70% au fost efectuate anume de PPȘ, care nu a raportat estimativ 11,9 milioane de lei, sumă care depășește de peste 7 ori cea a cheltuielilor raportate de respectiva formațiune în semestrul I al anului 2022”, a explicat analista finanțelor partidelor politice, Mariana Focșa. 

Cele mai multe cheltuieli estimate drept neraportate au fost pentru deplasări în țară și în străinătate (31%), urmate de întreținerea și/sau locațiunea sediilor (28%), presă și materiale promoționale (23%), personal (11%) și organizarea evenimentelor publice (8%).

Pe parcursul anului trecut Promo-LEX a identificat și cazuri de implicare în finanțarea politică a părților terțe. Părțile terțe au promovat cu plată pe rețelele de socializare protestele organizate de Partidul Șor. Publicitatea plătită a fost achitată direct de persoane fizice, în cazul cărora nu a fost posibilă identificarea legăturilor directe cu formațiunea. În acest context, directorul de Program Promo-LEX Nicolae Panfil a recomandat revizuirea cadrului legal pentru a reglementa finanțarea politică și electorală de către părțile terțe. 

 „Avem în continuare trei campanii electorale: locale generale, prezidențiale și parlamentare. Dacă acestui fenomen nu i se va pune aprecierea juridică necesară și nu va fi monitorizat corespunzător riscăm să avem probleme foarte mari. Reamintesc, doar cheltuielile pe online ale părților terțe au fost estimate de Promo-LEX la zeci de mii de euro, în perioada august 2021 – aprilie 2023”, a puncat Panfil. 

Amintim că, cadrul legal deficitar în vederea supravegherii și finanțării partidelor politice a fost reglementat la sfârșitul anului trecut, iar atribuțiile Comisiei Electorale Centrale au fost în sfârșit clarificate. Una dintre principalele modificări operate este legată de faptul că rapoartele de finanțare a partidelor trebuie să conțină nu doar numele complet al donatorului, dar și locul său de muncă. În acest fel va fi mai ușor stabilită veridicitatea sursei.

Noua redacție care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2023 stipulează faptul că pe parcursul anului curent, o persoană fizică poate face donații către unul sau mai multe partide politice în sumă totală de 70 200 lei (6 salarii medii lunare medii pe economie). Suma totală nu poate fi mai mare de 30% din venitul anual al persoanei fizice.

Donațiile în numerar la fel sunt limitate, nu mai mult de 11 700 lei. Același plafon este valabil și în cazul persoanelor care, pe parcursul unui an beneficiază doar de burse sau alte prestații sociale (de ex. pensii, indemnizații, alocații), cu excepția ajutorului social.

Persoanele juridice pot face donații în suma a 12 salarii medii lunare pe economie. Donația trebuie înregistrată și reflectată în rapoartele contabile.

În cazul în care datele raportate nu vor corespunde realității, donatorii fictivi riscă să doneze și amenzi. Pentru încălcarea regulilor stabilite de cadrul normativ existent, persoanele fizice sunt pasibile de sancțiuni de la 1.500 la 4.500 lei, iar persoanele cu funcție de răspundere de la 9.000 la 15.000 lei.

Mai multe investigații jurnalistice realizate de echipa www.anticoruptie.md deconspiră scheme de finațare frauduloasă a partidelor politice și a campaniilor electorale. Mai multe detașii î anchetele jurnalistice: Cum „otkat-urile” din achizițiile publice ajung în bugetele partidelor politice în campaniile electorale, Angajați ai firmelor abonate la bani publici, sponsori ai partidelor în campania electorală, De ce Plahotniuc, Dodon, Şor şi Usatîi pompează milioane în acţiuni de caritate, Sponsorii partidelor, ANCHETĂ VIDEO// Finanțarea partidelor politice: bani obscuri și lipsă de transparență, „Amnistia politică” de la CEC, Cât costă mandatul de deputat în 2021?.