Procuratura Anticorupție oferă detalii despre cazul procurorei Victoria Furtună în urma acuzațiilor acesteia la adresa Serviciului de Informații și Securitate, Președinției și Procuraturii Generale precum că „ar fabrica dosare la comandă judecătorilor neloiali guvernării”.

Procuratura Anticorupție relatează că pe 11 ianuarie 2024, la plângerea unui judecător, un procuror din cadrul Procuraturii Anticorupție a dispus începerea urmăririi penale prin înscrierea de către o persoană publică în documentele oficiale a unor date vădit false în interesul unui grup criminal organizat.

„Acest procuror [Victoria Furtună – n.r.] a preluat procesul penal cu trei săptămâni mai devreme, când procurorul care îl avea în gestiune a ieșit în concediu anual. În cadrul urmăririi penale, s-a constatat necesitatea administrării de documente secrete, ceea ce presupunea ca procurorul de caz să aibă acces la secretul de stat. Procurorul care a pornit urmărirea penală pe 11 ianuarie 2024 nu avea acces la secret de stat, fiindu-i expirat acest drept în 2022 și refuzată acordarea prerogativei respective în 2022 și, mai nou, în 2024”, se menționează într-un comunicat al Procuraturii respective.

Două săptămâni mai târziu, continuă sursa citată, pe 26 ianuarie 2024, deoarece procurorul responsabil de procesul penal nu avea acces la secret de stat, prin ordonanța procurorului ierarhic superior, a fost schimbat procurorul conducător al grupului de urmărire penală, fiind desemnat procurorul ce a avut inițial în gestiune procesul penal, care revenise din concediu.

Pe 19 februarie, Procuratura Anticorupție a informat că a pornit urmărirea penală în urma unei plângeri a judecătorului Alexei Paniș pe factorii de decizie ai Centrului Național Anticorupție, care ar fi falsificat acte în privința sa cu scopul de a influența soluția președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu, cu privire la candidatura magistratului pentru a fi numit în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă.

Procuratura Anticorupție a precizat atunci că urmărirea penală a fost pornită pe fapt și, pe moment, nu există persoane cu statut de bănuit sau învinuit. În același timp, Procuratura Anticorupție a indicat că dosarul penal nu vizează acțiunile persoanelor din cadrul Președinției.

În comunicatul emis marți, Procuratura Anticorupțue a precizat că, pe 16 februarie 2024, adjunctul interimar al procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție, verificând ordonanța din 11 ianuarie 2024 privind începerea urmăririi penale, precum și materialele acumulate în cadrul acesteia, a dispus modificarea ordonanței de începere emisă de procuror.

Mai exact, el a schimbat calificarea din articolul 332, alineatul 2 – „Aceleaşi acţiuni săvîrşite: a) – exclusă, b) de o persoană cu funcţie de demnitate publică; c) în interesul unui grup criminal organizat sau al unei organizaţii criminale” - în articolul 332, alineatul 1 Cod penal – „Falsul în acte publice (1) Înscrierea de către o persoană publică în documentele oficiale a unor date vădit false, precum şi falsificarea unor astfel de documente, dacă aceste acţiuni au fost săvîrşite din interes material sau din alte interese personale, din motiv că probele acumulate până în acel moment nu au stabilit nicio bănuială rezonabilă cu privire la existența unui grup criminal organizat”.

Procuratura Anticorupție susține că urmărirea penală în această cauză continuă și va determina dacă persoane publice din cadrul Centrului Național Anticorupție au inclus date vădit false în documentele oficiale emise de CNA și transmise către Președintele Republicii Moldova în conexiune cu procedura de evaluare a candidaturii judecătorului vizat.

În același timp, sursa citată a precizat că pe 29 februarie 2024 a apărut în spațiul public, pe un canal Telegram și pe o pagină web, un document care conține date confidențiale a urmăririi penale – ordonanța de pornire a urmăririi penale din 11 ianuarie 2024.

„Divulgarea intenționată a datelor urmăririi penale de către o persoană care efectuează urmărirea penală, cum ar fi un membru al grupului de urmărire penală format de procurori și ofițeri, se pedepsește cu amendă și privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții pe un termen de până la 3 ani (art. 315 din Codul penal). Persoanele care contribuie la aceste infracțiuni pot fi trase la răspundere penală ca complici.”

„A doua zi, la 1 martie 2024, Procuratura Anticorupție a sesizat procurorul general despre o scurgere de informație în legătură cu o cauză penală în gestiunea Procuraturii Anticorupție, identificând în așa mod o potențială infracțiune contra justiției comise de angajați ai Procuraturii Anticorupție și anume divulgarea datelor urmăririi penale. Ulterior, Procuratura Generală a pornit un dosar penal pe aceste fapte.”

Astăzi, 12 martie 2024, procurori din cadrul Procuraturii Generale, secția misiuni speciale, au întreprins acțiuni de urmărire penală în sediul Procuraturii Anticorupție, cu acordul procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin.